NORMA nr. 5 din 26 ianuarie 2016 privind identificarea situaţiilor în care se consideră că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. b) şi d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (2) şi art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,
În temeiul prevederilor art. 160 lit. c) din Legea nr. 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor,
în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din şedinţa din data de 22 ianuarie 2016,
Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea normă:
CAPITOLUL I: Obiect, domeniu de aplicare şi definiţii
Art. 1
(1)Prezenta normă stabileşte o serie de elemente obiective care să fundamenteze stabilirea faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, astfel cum este prevăzut la art. 43 alin. (1) sau la art. 129 din Legea nr. 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor, denumită în continuare Legea nr. 246/2015.
(2)Stabilirea faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate se face de către direcţia din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară care exercită funcţia de supraveghere, denumită în continuare direcţia de supraveghere, caz în care aceasta informează imediat direcţia din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară care exercită funcţia de rezoluţie, denumită în continuare direcţia de rezoluţie, conform prevederilor art. 130 din Legea nr. 246/2015. Sub rezerva condiţiilor prevăzute la art. 42 alin. (2) din Legea nr. 246/2015, stabilirea faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate poate fi făcută de către direcţia de rezoluţie, în urma consultării direcţiei de supraveghere.
(3)În cazul în care direcţia din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară care exercită funcţia de supraveghere stabileşte că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, aceasta se va baza pe rezultatele procesului de supraveghere desfăşurat conform prevederilor Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, denumită în continuare Legea nr. 237/2015.
Art. 2
Identificarea faptului că un element obiectiv cuprins la cap. II din prezenta normă s-a materializat în ceea ce priveşte un anumit asigurător nu trebuie să determine Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., în calitate de autoritate competentă sau în calitate de autoritate de rezoluţie, după caz, să stabilească în mod automat că asigurătorul este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate şi nici să ducă la aplicarea automată de instrumente de rezoluţie. În mod similar, lista elementelor obiective prevăzute în prezenta normă nu este exhaustivă şi, în funcţie de situaţia concretă, pot apărea şi pot fi identificate alte situaţii care să conducă la stabilirea faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate.
Art. 3
Prezenta normă trebuie interpretată în coroborare cu condiţiile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 246/2015. În consecinţă, stabilirea faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate în conformitate cu prezentele reglementări nu presupune că s-au respectat toate condiţiile pentru a putea fi luate măsuri de rezoluţie.
Art. 4
Dispoziţiile prezentei norme trebuie de asemenea aplicate atunci nd A.S.F. stabileşte că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate în contextul determinării faptului că un asigurător nu mai este viabil în vederea exercitării competenţei de reducere a valorii sau de conversie a datoriilor în elemente de capital în temeiul art. 126 din Legea nr. 246/2015.
Art. 5
În sensul prezentei norme, termenii şi expresiile au înţelesul prevăzut în Legea nr. 246/2015 şi în Legea nr. 237/2015, în cazul în care nu sunt prevăzuţi/prevăzute în Legea nr. 246/2015.
CAPITOLUL II: Elemente obiective pentru stabilirea faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate
SECŢIUNEA 1: Consideraţii generale
Art. 6
În scopul stabilirii faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, aşa cum este prevăzut la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 246/2015, A.S.F., atât în calitate de autoritate competentă, cât şi în calitate de autoritate de rezoluţie, după caz, evaluează elementele obiective în legătură cu:
a)nivelul fondurilor proprii eligibile ale unui asigurător;
b)situaţia privind adecvarea lichidităţii unui asigurător.
Art. 7
A.S.F., în calitate de autoritate competentă sau în calitate de autoritate de rezoluţie, stabileşte faptul că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate pe baza evaluării elementelor obiective precizate la secţiunile a 2-a şi a 3-a şi cu luarea în considerare, după caz, a următoarelor:
a)dacă asigurătorului în cauză i-au fost impuse de către A.S.F. măsuri specifice de redresare financiară şi/sau de intervenţie timpurie şi/sau de finanţare pe termen scurt, iar aplicarea acestor măsuri a eşuat;
b)notificările primite de către A.S.F. de la asigurătorul în cauză, în conformitate cu art. 99 sau art. 100 din Legea nr. 237/2015.
SECŢIUNEA 2: Nivelul fondurilor proprii eligibile
Art. 8
În temeiul art. 43 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 246/2015, un asigurător poate să fie considerat ca fiind în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate dacă:
a)încalcă sau dacă potrivit unor elemente obiective se poate concluziona că, în viitorul apropiat, acesta va încălca cerinţele de capital minim (MCR), aşa cum sunt acestea prevăzute în Legea nr. 237/2015, ca urmare a faptului că asigurătorul a înregistrat sau este susceptibil de a înregistra pierderi care vor conduce la deteriorarea situaţiei financiare sau la epuizarea unei părţi semnificative a fondurilor proprii, dar fără a se limita la aceasta; sau
b)deţine active mai mici decât obligaţii sau dacă potrivit unor elemente obiective se poate concluziona că, în viitorul apropiat, va deţine active mai mici decât obligaţii.
Art. 9
Evaluarea prospectivă a activelor şi obligaţiilor asigurătorului, precum şi evaluarea prospectivă privind îndeplinirea cerinţelor de capital de solvabilitate şi de capital minim se bazează pe următoarele elemente obiective, fără a se limita la acestea:
a)nivelul şi structura fondurilor proprii deţinute de un asigurător şi dacă acesta respectă cerinţele de capital minim;
b)rezultatele evaluării activelor şi/sau obligaţiilor, care indică o scădere semnificativă a valorii activelor sau o creştere semnificativă a obligaţiilor determinând încălcarea cerinţelor de capital minim, dacă e cazul;
c)rezultatele evaluării efectuate pentru a fundamenta dacă s-au respectat condiţiile de declanşare a procedurii de rezoluţie în temeiul art. 58 lit. a) din Legea nr. 246/2015, dacă e cazul; sau
d)rezultatele oricărei evaluări desfăşurate la nivelul asigurătorului cu privire la valoarea activelor şi obligaţiilor sale, fie că a fost întreprinsă de un evaluator independent, fie de A.S.F. sau fie de orice altă persoană, în măsura în care metodologia de evaluare aplicată este conformă cu titlul II cap. III din Legea nr. 246/2015, care să fundamenteze stabilirea faptului că valoarea activelor asigurătorului este mai mică decât valoarea obligaţiilor sale sau că acest lucru este susceptibil de a se întâmpla în viitorul apropiat. Se pot utiliza elemente ale rezultatelor evaluării pentru a se stabili dacă asigurătorul încalcă sau este susceptibil de a încălca, în viitorul apropiat, cerinţele de capital minim, într-o măsură suficientă pentru a justifica retragerea autorizaţiei acestuia, dacă este cazul.
SECŢIUNEA 3: Situaţia adecvării activelor
Art. 10
În temeiul art. 43 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 246/2015, un asigurător este considerat ca fiind în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate dacă se află în imposibilitatea de a achita obligaţiile din asigurări sau dacă, potrivit unor elemente obiective, se poate ajunge la concluzia că acest lucru se va petrece în viitorul apropiat.
Art. 11
Stabilirea dacă asigurătorul este susceptibil de a se afla în imposibilitatea de a achita obligaţiile din asigurări trebuie să se bazeze pe elemente obiective care pot să includă, fără a se limita, următoarele:
a)evoluţiile negative semnificative ale nivelului lichidităţii deţinute de asigurător, astfel încât să conducă la un deficit al activelor lichide faţă de obligaţiile pe termen scurt;
b)evoluţia negativă semnificativă a activelor prezente şi viitoare deţinute de asigurător; la evaluarea activelor deţinute de un asigurător, să ia în considerare, dacă este cazul:
1.(i) ieşirile de active, prevăzute şi viitoare, inclusiv prin plata de indemnizaţii sau despăgubiri, retur de prime, plata primelor cedate în reasigurare, plata de răscumpărări etc.;
2.(ii) orice activ contingent;
c)orice informaţie care arată că asigurătorul se confruntă cu dificultăţi în achitarea obligaţiilor din activitatea de asigurări.
CAPITOLUL III: Procesul de stabilire a faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate
SECŢIUNEA 1: Stabilirea de către A.S.F., în calitate de autoritate competentă sau în calitate de autoritate de rezoluţie, a faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate
Art. 12
Evaluarea elementelor prevăzute la cap. II se desfăşoară, de regulă, de către direcţia de supraveghere în cursul procesului de supraveghere desfăşurat conform prevederilor Legii nr. 237/2015.
Art. 13
În cazul în care direcţia de rezoluţie stabileşte dacă un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, trebuie să ia în considerare elementele prevăzute la cap. II în legătură cu situaţia capitalului şi situaţia lichidităţii.
Art. 14
Atunci când stabileşte faptul că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, direcţia de rezoluţie trebuie să ia în considerare de asemenea, ca element obiectiv, informaţiile primite din partea direcţiei de supraveghere cu privire la rezultatele procesului de supraveghere şi, dacă este cazul, faptul că asigurătorul nu a respectat măsurile specifice de redresare financiară şi/sau de intervenţie timpurie şi/sau de finanţare pe termen scurt.
SECŢIUNEA 2: Consultarea şi schimbul de informaţii dintre direcţia de supraveghere şi direcţia de rezoluţie
SUBSECŢIUNEA 0:
Art. 15
Fără a aduce atingere art. 43 alin. (2) sau art. 130 din Legea nr. 246/2015, pentru a facilita promptitudinea fluxului de informaţii în scopul evaluării dacă un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, direcţia de supraveghere şi direcţia de rezoluţie trebuie să facă schimb de informaţii conform cerinţelor prevăzute în prezenta normă.
Art. 16
Înainte de a concluziona cu privire la stabilirea faptului că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, direcţia de supraveghere şi direcţia de rezoluţie trebuie să se informeze reciproc şi să se consulte, în mod corespunzător, asupra rezultatelor evaluărilor lor.
Art. 17
Dacă identifică prezenţa elementelor obiective prevăzute la cap. II, direcţia de rezoluţie trebuie să solicite direcţiei de supraveghere să fundamenteze cum s-au reflectat aceste circumstanţe în cadrul procesului de supraveghere.
SUBSECŢIUNEA 1: 2.1 Informaţiile furnizate de către direcţia de supraveghere
Art. 18
Conform art. 27 din Legea nr. 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor, direcţia de supraveghere informează direcţia de rezoluţie cu privire la îndeplinirea condiţiilor de aplicare a măsurilor de intervenţie timpurie în legătură cu un asigurător. De asemenea, direcţia de supraveghere informează direcţia de rezoluţie cu privire la orice măsuri de prevenire a crizelor şi/sau de redresare financiară şi/sau de intervenţie timpurie şi/sau de finanţare pe termen scurt pe care le impune asigurătorului.
Art. 19
Pentru a facilita schimburile de informaţii, totodată direcţia de supraveghere transmite direcţiei de rezoluţie rezultatele procesului de supraveghere. Astfel, direcţia de supraveghere trebuie să pună la dispoziţia direcţiei de rezoluţie cel puţin următoarele informaţii cu privire la asigurătorul în cauză:
a)un rezumat al evaluării generale a asigurătorului;
b)setul complet de indicatori utilizaţi în monitorizarea periodică a indicatorilor de bază care fundamentează procesul de supraveghere, inclusiv pragurile de relevanţă ale acestora;
c)toate detaliile privind măsurile de supraveghere aplicate, precum şi o descriere a conformităţii asigurătorului cu acestea; şi
d)detalii privind opţiunile de redresare şi sau de finanţare pe termen scurt aplicate de asigurător, dacă e cazul.
SUBSECŢIUNEA 2: 2.2 Informaţiile furnizate de către direcţia de rezoluţie
Art. 20
Atunci când identifică elementele prevăzute la cap. II, direcţia de rezoluţie transmite direcţiei de supraveghere constatările şi fundamentările sale.
Art. 21
Direcţia de supraveghere este informată în fiecare caz în care A.S.F., în calitate de autoritate de rezoluţie:
a)decide să îşi exercite competenţa de a impune unui asigurător să contacteze cumpărători potenţiali pentru pregătirea rezoluţiei asigurătorului, conform art. 27 din Legea nr. 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor;
b)solicită o evaluare efectuată de un auditor financiar, persoană juridică, conform art. 55 sau art. 131 din Legea nr. 246/2015, sau decide evaluarea provizorie de către A.S.F., conform art. 56 din Legea nr. 246/2015;
c)analizează rezultatul evaluării efectuate de către auditorul financiar sau stabileşte rezultatul evaluării provizorii întreprinse de aceasta, efectuate în condiţiile prevăzute la art. 56 din Legea nr. 246/2015.
CAPITOLUL IV: Dispoziţii finale
Art. 22
Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.
-****-

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 79 din data de 3 februarie 2016