DECIZIE nr. 820 din 26 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", promoţia 2013

Daniel Marius Morar

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", promoţia 2013, excepţie ridicată de Oprică Florin Cîrciumaru în Dosarul nr. 6.930/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 877D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, întrucât dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 4 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.930/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", promoţia 2013. Excepţia a fost ridicată de Oprică Florin Cîrciumaru, într-o cauză având ca obiect: sesizarea Curţii Constituţionale [...]; anularea dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 6 alin. (1) şi alin. (2) lit. i) din Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 114/2013 privind răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne; anularea în parte a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. II/5276 din 10 decembrie 2013, în sensul eliminării dispoziţiei de restituire a cheltuielilor efectuate cu pregătirea profesională în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", proporţional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat; anularea deciziei de imputare din 14 februarie 2014 emisă de Inspectoratul General al Poliţiei Române; anularea Hotărârii din 9 aprilie 2014 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române; anularea Hotărârii din 27 iunie 2014 a Comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că absolvenţii Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", promoţia 2013 exclusiv, care au promovat examenul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii în sesiunea organizată în vara anului 2013, şi care au demisionat din structurile Ministerului Afacerilor Interne, au fost exoneraţi de la plata cheltuielilor de şcolarizare, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013. Însă exonerarea de la plata cheltuielilor de şcolarizare nu a operat şi în privinţa sa (promoţia 2009), deşi a încetat raportul de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne la data de 10 decembrie 2013, adică în perioada în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 era în vigoare, în acest context, consideră că, prin imputarea cheltuielilor de şcolarizare în mod diferenţiat (absolvenţii Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", promoţia 2013, care au demisionat au fost exoneraţi de la plata cheltuielilor de şcolarizare), s-a creat o situaţie discriminatorie. Totodată, cuantumul cheltuielilor de şcolarizare este de natură să atingă dreptul de proprietate şi dreptul la libera alegere a unei profesii.
6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că, în raport de motivele invocate, excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 1 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 sunt neconstituţionale. În acest sens, susţine că exonerarea absolvenţilor Academiei de Poliţie, promoţia 2013, de la plata cheltuielilor de şcolarizare prevăzute de angajamentele încheiate potrivit legii este discriminatorie şi încalcă principiul constituţional privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Astfel, prevederea legală criticată restrânge nejustificat aria de aplicare a beneficiarilor numai la promoţia 2013, discriminându-i pe absolvenţii Academiei de Poliţie care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, şi care au demisionat. Astfel, acestei categorii de absolvenţi i se impută, dacă demisionează, cheltuielile de şcolarizare prevăzute de angajamentele încheiate potrivit legii. Prin urmare, instituirea unei asemenea soluţii legislative apare ca un privilegiu conferit de legiuitor unei anumite categorii de absolvenţi ai Academiei de Poliţie - promoţia 2013 - şi ca un dezavantaj, nejustificat obiectiv sau raţional, în cazul absolvenţilor Academiei de Poliţie care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", promoţia 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 28 iunie 2013, aprobată prin Legea nr. 331/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 11 decembrie 2013, cu următorul cuprins:
- Art. 1: "Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică absolvenţilor Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza», promoţia 2013, pregătiţi pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne.";
- Art. 4: "(1) Absolvenţii prevăzuţi la art. 1, care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2013 încetarea raporturilor juridice avute cu Ministerul Afacerilor Interne, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele încheiate potrivit legii.
(2) La data încetării raporturilor juridice cu Ministerul Afacerilor Interne, absolvenţilor prevăzuţi la alin. (1) li se acordă grade militare în rezervă, în condiţiile legii."
12. Curtea reţine că, deşi dispoziţiile criticate au avut aplicabilitate temporară, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a statuat că "sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare", urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora.
13. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi art. 44 alin. (1) privind protecţia proprietăţii private, precum şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării şi ale Protocolului nr. 12 la această convenţie, privind interzicerea generală a discriminării, raportate la art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului din Constituţie.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 1 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici identice cu cele formulate în prezenta cauză şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale.
15. Astfel, prin Decizia nr. 815 din 24 noiembrie 2015, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a observat că, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de profil ale Ministerului Afacerilor Interne li se acordă grade profesionale şi sunt încadraţi în structurile de poliţie, cu perioade de stagiu. De asemenea, potrivit art. 70 din aceeaşi lege, poliţistul care a absolvit o instituţie de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne şi căruia i-au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat să restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporţional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.
16. Cât priveşte exonerarea de la plata cheltuielilor de întreţinere efectuate pe timpul şcolarizării, Curtea a reţinut că sunt relevante dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 234/2011, ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 3 iulie 2012, aprobată prin Legea nr. 213/2012, şi cele ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013, dispoziţii care constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.
17. Ca atare, Curtea a constatat că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 prevăd exonerarea de la plata cheltuielilor de întreţinere efectuate pe timpul şcolarizării pentru absolvenţii din promoţia 2013 care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2013 încetarea raporturilor juridice avute cu Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit art. 2 din ordonanţa de urgenţă, acordarea gradelor, repartizarea la unităţi şi numirea în funcţii se realizează cu data de 1 decembrie 2013. Aşa cum rezultă din preambulul acestei ordonanţe de urgenţă, adoptarea acesteia a fost necesară în vederea încadrării în limita alocată Ministerului Afacerilor Interne pentru cheltuielile de personal aferente anului 2013, iar neadoptarea ei ar fi putut avea drept consecinţă, pe de o parte, intrarea ministerului în culpă contractuală, prin nerespectarea obligaţiilor asumate în angajamentele încheiate cu studenţii Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", în sensul încadrării promoţiei de absolvenţi, iar pe de altă parte, nerespectarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013.
18. Curtea a observat că, după absolvirea Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", absolvenţilor li se acordă grade şi trebuie să fie încadraţi în structurile de poliţie. Însă, în anul 2013 (ca şi în anul 2012), pentru încadrarea în cheltuielile de personal în limita alocată prin Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, s-a impus amânarea acordării gradelor profesionale şi amânarea repartizării acestora şi numirii în funcţie. În aceste condiţii, legiuitorul a prevăzut un beneficiu - exonerarea de la plata cheltuielilor de şcolarizare - pentru absolvenţii promoţiei 2013, care solicită încetarea raporturilor juridice cu ministerul în perioada dintre data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă (28 iunie 2013) şi data de 30 noiembrie 2013, data la care urmau să fie încadraţi în structurile de poliţie, pentru care au fost pregătiţi.
19. Curtea nu a putut reţine critica de neconstituţionalitate potrivit căreia exonerarea de la plata cheltuielilor de şcolarizare nu a operat şi în privinţa absolvenţilor din promoţia 2009, care au încetat raportul de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne în perioada de activitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013, ceea ce ar crea discriminări. Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentele, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Instituirea de regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvări diferite nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalităţii (Decizia nr. 17 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 5 februarie 2010, sau Decizia nr. 642 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012).
20. De altfel, Curtea a reţinut că absolvenţii promoţiei 2013, cărora, din motive financiare, nu li s-a putut face încadrarea după absolvire, ci aceasta a fost amânată până la 1 decembrie 2013, nu sunt în aceeaşi situaţie juridică - sub aspectul încadrării în structurile de poliţie - cu poliţiştii (absolvenţi ai promoţiei 2009), care au fost încadraţi după absolvire, au ocupat funcţii în cadrul structurilor de poliţie, şi care au încetat raporturile de serviciu cu ministerul în perioada prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013, adică în perioada 28 iunie 2013 - 30 noiembrie 2013. Astfel, beneficiul exonerării de la plata cheltuielilor de şcolarizare are justificare numai pentru cei care, renunţând să aştepte încadrarea de la 1 decembrie 2013, încetează raporturile juridice cu ministerul, legiuitorul acordându-le acestora exonerarea de la plata cheltuielilor de şcolarizare, tocmai în virtutea faptului că a amânat acordarea gradelor profesionale şi încadrarea în structurile de poliţie până la data de 1 decembrie 2013. Or, poliţiştilor deja încadraţi în funcţie, absolvenţi ai promoţiei 2009, care doreau încetarea raporturilor de serviciu cu ministerul în perioada prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013, adică în perioada 28 iunie 2013 - 30 noiembrie 2013, li se aplicau prevederile art. 70 din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora trebuie să restituie proporţional cheltuielile de şcolarizare făcute cu pregătirea pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne.
21. Sub aspectul persoanelor care beneficiază de exonerarea de la plata cheltuielilor de şcolarizare, reglementarea criticată diferă faţă de cea prevăzută prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 (aceasta din urmă reglementând faptul că şi poliţiştii în activitate care încetează raporturile de serviciu cu ministerul în perioada prevăzută beneficiază de exonerare), însă, fiind vorba despre un beneficiu acordat de lege, Curtea a constatat că legiuitorul este în măsură să aprecieze atât asupra categoriilor de persoane care pot beneficia de aceste prevederi, cât şi cu privire la perioada de timp în care se aplică.
22. Ca atare, susţinerea autorului excepţiei, în sensul exonerării de la plata cheltuielilor de şcolarizare şi pentru poliţiştii deja încadraţi, absolvenţi ai promoţiei 2009, care au încetat raporturile de serviciu cu ministerul în perioada prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013, adică în perioada 28 iunie 2013 - 30 noiembrie 2013, situaţie în care se află autorul excepţiei, presupune o completare a textului de lege criticat, ceea ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.
23. Referitor la invocarea art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării, şi a Protocolului nr. 12 la această convenţie, privind interzicerea generală a discriminării, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pe de-o parte, art. 14 din Convenţie nu are o existenţă autonomă şi nu poate fi invocat decât prin raportare la alte dispoziţii ale Convenţiei sau protocoalelor sale adiţionale (Decizia de inadmisibilitate din 3 aprilie 2012, pronunţată în Cauza Coriolan Gabriel Ioviţoni şi alţii împotriva României, paragraful 52), iar, pe de altă parte, sensul termenului prevăzut la art. 1 din Protocolul nr. 12 este identic cu cel al termenului menţionat la art. 14 din Convenţie, noţiunea de discriminare fiind interpretată constant în jurisprudenţa sa, din perspectiva art. 14 din Convenţie (Hotărârea din 18 iulie 2013, pronunţată în Cauza Maktouf şi Damjanovic împotriva Bosniei şi Herţegovina, paragraful 81).
24. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi art. 44 alin. (1) privind protecţia proprietăţii private, Curtea a reţinut că acestea nu au legătură cu dispoziţiile criticate.
25. Având în vedere criticile aduse normelor legale spuse controlului de constituţionalitate, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.
26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în Decizia nr. 815 din 24 noiembrie 2015 îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", promoţia 2013, excepţie ridicată de Oprică Florin Cîrciumaru în Dosarul nr. 6.930/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscali
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 26 noiembrie 2015.
-****-

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 117 din data de 16 februarie 2016