Document embed

DECIZIE nr. 602 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armata în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 27/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Bianca Drăghici	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944- 31 decembrie 1961, excepţie ridicată de Oprea Costăchină în Dosarul nr. 1.245/33/2013 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 178D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că dispoziţiile legale criticate nu contravin art. 16 din Constituţie, deoarece legiuitorul, în funcţie de situaţia concretă a persoanei îndreptăţite de a beneficia de aceste despăgubiri, este liber să opteze atât în privinţa măsurilor reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora. Acest criteriu nu este arbitrar, întrucât cadrele militare din armata regală au fost supuse unor umilinţe şi nedreptăţi.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 17 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.245/33/2013, Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961.

5. Excepţia a fost ridicată de Oprea Costăchină cu ocazia soluţionării unei cereri având ca obiect anulare act administrativ fiscal.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul, în esenţă, apreciază că viciul de neconstituţionalitate al textului criticat este dat de utilizarea expresiei "armată regală". Consideră că, prin folosirea acestei expresii, se introduce, în mod discriminatoriu, condiţia ca fostele cadre militare active care beneficiază de reparaţiile morale şi materiale prevăzute delege să fi făcut parte din armata română anterior datei de 30 decembrie 1947- Susţine că introducerea unei astfel de condiţii nu are absolut nicio justificare principială şi morală, întrucât în toate regimurile politice militarii activi au făcut şi fac parte toţi din aceeaşi armată, adică din armata care s-a aflat/se află în slujba României şi a poporului român, nu în slujba unui conducător, a unui partid sau a oricărei alte instituţii sau organizaţii. Prin urmare, militarilor sau foştilor militari nu li se pot acorda drepturi în mod discriminatoriu, în funcţie de perioada în care au făcut parte din cadrele militare active, întrucât armata română a servit întotdeauna interesele României şi ale poporului român.

7. De asemenea, arată că din titlul Legii nr. 226/2011 rezultă că nu s-a avut în vedere excluderea de la aplicarea ei a fostelor cadre militare active care au intrat în armată după data de 30 decembrie 1947. Totodată, susţine că scopul enunţat în chiar titlul legii este dezvoltat în art. 1, în care se arată că criteriul îh baza căruia se acorda dreptul la reparaţii morale şi materiale îl constituie îndepărtarea abuzivă din armată "din considerente politice, religioase, etnice sau sociale". Restrângerea aplicării legii la fostele cadre militare active "combatante în rândurile armatei regale române" înseamnă introducerea în mod nejustificat a unui criteriu discriminatoriu.

8. Consideră că, prin dispoziţiile de lege criticate, fostelor cadre militare active care au fost îndepărtate din armată li se acordă unele reparaţii morale şi materiale nu pentru că au făcut parte din armata regală, ci pentru că această îndepărtare s-a făcut în mod abuziv, caracterul abuziv al îndepărtării din armată fiind stabilit de prevederile art. 3 alin. (1) din lege.

9. Arată că între motivele trecerii în rezervă sau direct în retragere, enumerate în mod limitativ în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 226/2011, nu se regăseşte şi acela ca respectivul cadru militar să fi făcut parte din "armata regală". Faptul că enumerarea este una limitativă rezultă în mod explicit chiar din art. 3 alin. (3) lit. b), prin care se dispune că: "Nu pot avea calitatea de cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată, cei care ... au fost îndepărtaţi din armată pentru alte motive decât cele prevăzute la alin. (1)". Prin urmare, discriminarea între cadrele militare active care au făcut parte din "armata regală" şi celelalte cadre militare este nejustificată, atât timp cât motivele care fac ca îndepărtarea din armată să fie considerată abuzivă sunt cele enumerate în mod limitativ.

10. În final, consideră că expresia "armata regală" utilizată în art. 1 din Legea nr. 226/2011 este, aşadar, discriminatorie şi în neconcordanţă atât cu titlul legii, cât şi cu celelalte dispoziţii ale acesteia, fiind astfel străină de scopul legii (acordarea de compensaţii celor înlăturaţi din armată pe criterii politice) şi încălcând normele de tehnică legislativă privind fluenţa şi coerenţa reglementării.

11. Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat reglementează un domeniu distinct, fixează cadrul legal al răspunderii, conţinând norme cu caracter special şi nicidecum discriminatorii între militari sau între militari şi alte categorii de persoane.

12. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii acordate diferitelor categorii de persoane. Consideră că legiuitorul este liber să opteze, atât în privinţa măsurilor reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretă a persoanelor îndreptăţite de a beneficia de aceste reparaţii materiale şi morale, fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetăţeni aflate în situaţii identice.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1982, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 2 decembrie 2011, cu următorul cuprins: "Fostele cadre militare active, combatante în rândurile armatei regale române, care au fost îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961 din considerente politice, religioase, etnice sau sociale, au dreptul la reparaţii morale şi materiale, potrivit dispoziţiilor prezentei legi."

17. Curtea Constituţională reţine că, ulterior sesizării sale, la data de 25 martie 2014, prin articolul unic din Legea nr. 27/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 201 din 21 martie 2014, dispoziţiile de lege criticate au fost modificate în sensul că: "Fostele cadre militare active care au intrat în armată sau în comandamentele şi unităţile de grăniceri până cel târziu la 30 decembrie 1947 şi care au fost îndepărtate abuziv în perioada 23 august 1944- 31 decembrie 1961 din considerente politice, religioase, etnice sau sociale au dreptul la reparaţii morale şi materiale, potrivit dispoziţiilor prezentei legi."

18. Însă Curtea reţine îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 226/2011, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 27/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată, în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961.

19. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum şi ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în expunerea de motive legiuitorul face referire la faptul că instaurarea în România a regimului comunist a însemnat şi începerea unui proces de epurare politică a principalelor instituţii ale statului, iar în acest proces, corpul de cadre permanente ale armatei a constituit un obiectiv principal. Astfel că îndepărtarea unora dintre cadrele militare ale armatei române s-a făcut în mod abuziv, din raţiuni politice, deoarece acestea puteau constitui un obstacol important în procesul de ideologizare şi subordonare a instituţiei militare faţă de regimul comunist. De asemenea, legiuitorul a apreciat că reparaţiile morale şi materiale prevăzute de lege sunt de natură să compenseze, măcar în parte, prejudiciile suferite de această categorie de persoane.

21. Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor legale supuse controlului de constituţionalitate, fostele cadre militare active, combatante în rândurile armatei regale române, care au fost îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961 din considerente politice, religioase, etnice sau sociale, au dreptul la reparaţii morale şi materiale.

22. Curtea reţine că Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.049/2012 prevăd în art. 2 lit. a) că fost cadru militar este persoana care a intrat în armata regală română sau în comandamentele şi unităţile de jandarmi şi grăniceri până cel târziu la 30 decembrie 1947, care a fost îndepărtat abuziv în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961 şi care, la data trecerii în rezervă ori direct în retragere, deţinea grad militar corespunzător corpurilor de cadre militare.

23. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2011, sunt considerate cadre militare active îndepărtate abuziv din armată persoanele care au fost trecute în rezervă sau direct în retragere, indiferent de gradul avut în momentul respectiv, din cauza: convingerilor moral-politice şi religioase ale cadrului militar ori apartenenţei politice a soţiei sau a rudelor acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv; statutului social rezultat din ocupaţia soţiei cadrului militar sau a rudelor acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv; stării materiale a cadrului militar, a soţiei sau a rudelor acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv; existenţei în străinătate a unor rude ale cadrului militar sau ale soţiei acestuia, până la gradul al IV-lea inclusiv; deţinerii de către rudele cadrului militar sau ale soţiei acestuia, până la gradul al IV-lea inclusiv, a unor funcţii importante la nivel de demnitar, înainte de instaurarea regimului comunist; existenţei unor rude ale cadrului militar sau ale soţiei acestuia, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost condamnate sau arestate; efectuării de studii sau specializări, de către cadrul militar, în alte ţări decât Uniunea Sovietică; refuzului de a se înscrie în Partidul Comunist Român; atitudinilor sau manifestărilor considerate ostile regimului comunist; etniei.

24. Prin urmare, Curtea reţine că pentru a beneficia de dispoziţiile Legii nr. 226/2011 fostele cadre militare active trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile; să fi intrat în armata română până cel târziu la 30 decembrie 1947 şi să fi fost îndepărtate abuziv în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961.

25. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16, Curtea observă că autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale supuse controlului dintr-un pretins tratament discriminatoriu aplicat fostelor cadre militare active prin folosirea sintagmei "armata regală".

26. Faţă de această critică, Curtea reţine că art. 46 din Constituţia României din 1938 prevedea că Regele este "Capul Oştirii". Astfel, având în vedere forma de guvernământ a statului român - monarhia, forţele armate erau sub tutela monarhiei, adică a regalităţii. Prin urmare, în acest context, este evident că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate fac referire doar la cadrele militare active, combatante în rândurile armatei regale române, întrucât la data de 30 decembrie 1947 în România monarhia a fost abolită, s-au schimbat regimul politic şi forma de guvernământ.

27. Referitor la principiul egalităţii, în mod constant, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat. Când criteriul în funcţie de care îşi găseşte aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv şi rezonabil, şi nu subiectiv şi arbitrar, fiind constituit de o anumită situaţie prevăzută de ipoteza normei şi nu de apartenenţa sau de o calitate a persoanei, privitor la care îşi găseşte aplicare, aşadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituţionale de referinţă. Această soluţie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia orice diferenţă de tratament, făcută de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, trebuie să îşi găsească o justificare obiectivă şi rezonabilă.

28. Raportând cele menţionate la prezenta cauză, Curtea constată că cele două categorii de foste cadre militare active (cadre militare active care au făcut parte din armata regală şi celelalte cadre militare care au intrat în armata română după data de 30 decembrie 1947) se află în situaţii juridice diferite determinate de momentul în care au intrat în armată şi, prin urmare, nu poate fi reţinută încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 din Constituţie.

29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE;

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Oprea Costăchină în Dosarul nr. 1.245/33/2013 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 27/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 938 din data de 22 decembrie 2014