HOTĂRÂRE nr. 106 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemei oraşului Chişineu-Criş, judeţul Arad
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
(1)Se aprobă stema oraşului Chişineu-Criş, judeţul Arad, prevăzută în anexa nr. 1.
(2)Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3)Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
-****-

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi

administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

ANEXA nr. 1: STEMA oraşului Chişineu-Criş, judeţul Arad
ANEXA nr. 2: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei oraşului Chişineu-Criş, judeţul Arad
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1, stema oraşului Chişineu-Criş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint şi despicat în partea superioară.
În partea superioară, în câmp albastru, se află o biserică de aur, terminată cu o cruce. Văzută din faţă, biserica este alcătuită din două abside laterale poligonale, o poartă închisă şi o turlă cu 3 ferestre, cea de jos dreptunghiulară, iar cele două de sus semicirculare, interpuse de un acoperiş piramidal cu bulb turtit.
În partea superioară, în câmp roşu, se află o roată dinţată de aur, flancată, stânga - dreapta, de câte un spic de grâu din acelaşi metal, fiind alcătuită din jumătate de roată de moară de apa, la dreapta, şi din jumătate de roată industrială, la stânga.
În partea inferioară, în câmp albastru, se află o liră de argint suprapusă de două ramuri de laur din acelaşi metal.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.
Semnificaţiile elementelor însumate
Biserica face referire la credinţa păstrată de localnici şi la edificiile monahale existente în localitate.
Fascia undată simbolizează râul Crişul Alb, care străbate oraşul.
Jumătatea de roată de moară de apă aminteşte de morile de apă existente odinioară pe râul Crişul Alb şi pe Canalul Morilor, iar jumătatea de roată industrială semnifică industria constructoare de maşini agricole şi cea a prelucrării metalelor din zonă.
Spicele de grâu simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura, şi valorificarea produselor agricole.
Lira cu ramurile de laur semnifică viaţa culturală şi artistică, amintind de Reuniunea corală "Lyra", înfiinţată în anul 1931.
Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 170 din data de 29 martie 2013