DECIZIE nr. 240 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Elena Stanciu, Elena Claudia Grigorescu, Verginia Comnan, Axinia Niţă, Maria Tănase, Ana Maria Bădăuţă, Ionela Bădăuţă, Maria Mihalache, Loredana Neguţ, Victoria Milea, Antuaneta Bidică, Denisa Dicu, Elena Budoi, Aurelia Găman, Tatiana Rădulescu, Maria Stoica, Ana Popa, Mina Ecaterina Neacşu, Maria Popescu, Claudiu Chiţescu, Gheorghiţa Ancuţa, Nicoleta Petrache, Nina Dobrescu, Roxana Marinescu, Ofelia Brânzaru Soceanu, Graţiela Georgesu, Melania Georgescu, Daniela Chirescu, Adriana Galiş, Cornelia Ţuţulea, Laura Nicoleta Ciotău, Mariana Daniela Diaconu, Mădălina Stan, Elena Sorina Savu, Maria Lineta, Lăzărica Stăncescu, Melania Matache, Roxana Mocănescu, Oana Neagu, Adriana Postolache, Niculina Badea, Ana Maria Gabilea Vasile, Elena Nicolae, Rodica Elena Oprea, Nicoleta Maria Tudor, Gabriela Balcan, Elena Moşteanu, Nela Mireşean, Elena Manuela Ştefan, Georgiana Rădulescu, Irina Mihaela Simion, Niculina Radu, Tinca Ionciu. Gheorghe Gându, Maria Sîrbu, Romeo Duţă, Gheorghe Diniţoiu, Nineta Drăguşin, Radu Sprânceană, Daniel Dumitrescu, Mihail Cristian Petrică şi Manuela Pârvu în Dosarul nr. 2.636/120/2012 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 84D/2013.
La apelul nominal, lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 189D/2013, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Dragoş Chiriac, Geanina Cristinela Muntean, Diana Sima, Aurelian Mocan, Cornelia Mureşan, Teodora Ţîmpea, Elena Dumbrăvean, Hadrian Lupesan, Daniela Gaşpar, Ileana Simion, Alexandra Paştiu, Andrei Băncilă, Carmen Lupe, Mădălina Şerban, Mihai Pasca, Sebastian Naşcu, Amelia Fonoage, Lucia Pascaru Pag, Luminiţa Valuch, Silvia Iosa, Carmen Trif, Georgeta Bişu Predan, Livia Damian, Georgeta Iliescu, Claudiu Pop, Adela Arion Blanca, Mirela Poleac, Maria Keresztes, şi Florica Şchiopu în Dosarul nr. 3.678/2/2011 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 258D/2013, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Maria Zetu, Lăcrămioara Elena Avram, Valeria Antonovici, Sînziana Dorina Hâj, Sorin Adrian Fedorciuc, Maria Halip, Lăcrămioara Paula Maxim şi Axenia Bădeliţă în Dosarul nr. 15.293/86/2012 al Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 189D/2013 şi nr. 258D/2013 la Dosarul nr. 84D/2013, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 287 din 14 ianuarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.636/120/2012, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Elena Stanciu şi alţii în cadrul unui litigiu având ca obiect drepturi salariale.
Prin Încheierea din 15 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.678/2/2011, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Dragoş Chiriac şi alţii în cadrul unui litigiu având ca obiect drepturi salariale.
Prin Încheierea din 21 martie 2013, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 9 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 15.293/86/2012, Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Maria Zetu şi alţii în cadrul unui litigiu având ca obiect despăgubiri.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care prevedeau acordarea premiului anual acordat pentru activitatea desfăşurată în timpul anului 2010, au fost abrogate de art. 39 pct. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare din data de 1 ianuarie 2011.
Totodată, prin Legea nr. 285/2010, în vigoare tot de la 1 ianuarie 2011, s-a prevăzut în mod expres, la art. 8-criticat -, că premiul anual corespunzător anului 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011. Se încalcă, astfel, dreptul de proprietate, dreptul la măsurile de protecţie socială garantate constituţional, principiul neretroactivităţii, dar şi statutul profesiei, aşa cum acesta rezultă din prevederile art. 124 şi 125 din Legea fundamentală.
Autorii excepţiei consideră că premiul anual corespunzător anului 2010 reprezintă un drept câştigat, de vreme ce dispoziţiile care îl reglementau erau în vigoare în data de 31 decembrie 2010, acest premiu cuvenindu-se pentru activitatea profesională desfăşurată pe parcursul întregului an 2010-încheiat-, chiar dacă sumele de bani se acordă în concret, potrivit legii, începând cu luna ianuarie a anului următor. Este vorba, aşadar, de un raport juridic născut sub imperiul legii vechi, care nu şi-a epuizat toate efectele juridice, astfel că legea nouă nu poate abroga efectul juridic nerealizat, fără a încălca principiul neretroactivităţii. Legea nouă, deşi are prioritate faţă de cea veche, nu poate reglementa asupra acelor efecte susceptibile a se produce sub imperiul legii vechi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în nenumărate rânduri, chiar şi împotriva României, că şi dreptul de creanţă reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dacă este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacă reclamantul poate pretinde că a avut cel puţin o "speranţă legitimă" de a-l vedea concretizat. Or, lipsirea de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente unui drept deja câştigat constituie o ingerinţă neconformă cu principiul protecţiei proprietăţii.
De asemenea, invocă Hotărârea din 15 iunie 2010, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Mureşan împotriva României, privind încălcarea dreptului la un proces echitabil într-o speţă de reducere nejustificată a salariului.
Invocând şi Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, autorii excepţiei amintesc jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi concluziile Comisiei Europene cu privire la obligaţia judecătorului naţional de a înlătura din oficiu aplicarea unei reglementări interne sau a deciziilor Curţii Constituţionale care sunt contrare dreptului Uniunii (Cauza C-310/10).
Pe de altă parte, autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie referitoare la principiul neretroactivităţii legii, deoarece suprimă dreptul la un premiu anual cuvenit pentru anul 2010 printr-o lege care a intrat în vigoare în anul 2011. Or, o situaţie juridică produce acele efecte care sunt prevăzute de legea civilă în vigoare la data producerii ei (tempus regit actum).
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece norma de lege criticată produce efecte doar pentru viitor, fără a se aplica asupra unor drepturi deja câştigate.
Tribunalul Alba - Secţia I civilă şi Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins: "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariate ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor, prevederile art. 17 privind dreptul de proprietate, art. 23 pct. 3 privind dreptul la o retribuire echitabilă şi la o protecţie socială şi art. 25 pct. 1 privind dreptul la un nivel de trai decent din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, prevederile art. 1 privind dreptul la muncă, art. 4 privind dreptul la o salarizare echitabilă şi art. 20 privind egalitatea de şanse a lucrătorilor din Carta Socială Europeană, prevederile Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea respingând excepţiile de neconstituţionalitate.
Astfel, prin Decizia nr. 257 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012, Curtea a reţinut că Legea nr. 285/2010 reglementează, după cum indică însuşi titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că "sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare".
Aşadar, deşi dispoziţiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislaţiei, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că raportul juridic născut între angajat şi angajator nu s-a stins în privinţa acordării premiului anual pe 2010, odată cu plata lunară a salariului în cursul anului 2011, tocmai din cauza faptului că angajatul contestă, potrivit legii, o eventuală neexecutare de către angajator a obligaţiei sale privind premiul anual pe 2010, ceea ce califică situaţia în care se află autorii excepţiei ca fiind o facta pendentia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).
Prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că dispoziţiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar şi că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, aşa încât nu este incident art. 41 din Constituţie, care garantează salariaţilor dreptul la salariu.
Totodată, Curtea a reţinut că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizaţia de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeaşi lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că Legea - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public, şi constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar dispoziţiile de lege criticate prevăd în acelaşi timp doar modalitatea prin care statul urmează să îşi execute întru totul această obligaţie financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanţe.
Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin conţinutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivităţii legii.
Curtea a mai constatat că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizaţia de bază, este acordată şi în continuare, dovadă că de la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată acelaşi nivel al retribuţiei, în condiţiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Cu privire la invocarea dispoziţiilor art. 124 şi art. 125 din Constituţie, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece se referă la statutul constituţional al judecătorilor. Or, în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată din perspectiva altor categorii socio-profesionale, şi anume personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, personal conex, funcţionari publici şi personal contractual.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Stanciu, Elena Claudia Grigorescu, Verginia Comnan, Axinia Niţă, Maria Tănase, Ana Maria Bădăuţă, Ionela Bădăuţă, Maria Mihalache, Loredana Neguţ, Victoria Milea, Antuaneta Bidică, Denisa Dicu, Elena Budoi, Aurelia Găman, Tatiana Rădulescu, Maria Stoica, Ana Popa, Mina Ecaterina Neacşu, Maria Popescu, Claudiu Chiţescu, Gheorghiţa Ancuţa, Nicoleta Petrache, Nina Dobrescu, Roxana Marinescu, Ofelia Brânzaru Soceanu, Graţiela Georgesu, Melania Georgescu, Daniela Chirescu, Adriana Galiş, Cornelia Ţuţulea, Laura Nicoleta Ciotău, Mariana Daniela Diaconu, Mădălina Stan, Elena Sorina Savu, Maria Lineta, Lăzărica Stăncescu, Melania Matache, Roxana Mocănescu, Oana Neagu, Adriana Postolache, Niculina Badea, Ana Maria Gabilea Vasile, Elena Nicolae, Rodica Elena Oprea, Nicoleta Maria Tudor, Gabriela Balcan, Elena Moşteanu, Nela Mireşean, Elena Manuela Ştefan, Georgiana Rădulescu, Irina Mihaela Simion, Niculina Radu, Tinca Ionciu, Gheorghe Gându, Maria Sîrbu, Romeo Duţă, Gheorghe Diniţoiu, Nineta Drăguşin, Radu Sprânceană, Daniel Dumitrescu, Mihail Cristian Petrică şi Manuela Pârvu în Dosarul nr. 2.636/120/2012 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilă, de Dragoş Chiriac, Geanina Cristinela Muntean, Diana Sima, Aurelian Mocan, Cornelia Mureşan, Teodora Ţîmpea, Elena Dumbrăvean, Hadrian Lupesan, Daniela Gaşpar, Ileana Simion, Alexandra Paştiu, Andrei Băncilă, Carmen Lupe, Mădălina Şerban, Mihai Paşca, Sebastian Naşcu, Amelia Fonoage, Lucia Pascaru Pag, Luminiţa Valuch, Silvia Iosa, Carmen Trif, Georgeta Bişu Predan, Livia Damian, Georgeta Iliescu, Claudiu Pop, Adela Arion Blanca, Mirela Poleac, Maria Keresztes, şi Florica Şchiopu în Dosarul nr. 3.678/2/2011 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi de Maria Zetu, Lăcrămioara Elena Avram, Valeria Antonovici, Sînziana Dorina Hâj, Sorin Adrian Fedorciuc, Maria Halip, Lăcrămioara Paula Maxim şi Axenia Bădeliţă în Dosarul nr. 15.293/86/2012 al Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilă, Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2013.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 479 din data de 1 august 2013