Document embed

DECIZIE nr. 804 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Daniel Marius Morar	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Cristina Cătălina Turcu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Sonia Maria Drăghici în Dosarul nr. 501/35/2011* al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 319D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă domnul avocat Silviu Faier din cadrul Baroului Bucureşti pentru autorul excepţiei, cu împuternicire avocaţială la dosar, şi doamna Ioana Lazăr, director general în cadrul Direcţiei generale juridice, pentru Agenţia Naţională de Integritate, cu delegaţie la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă că, la dosar, partea Agenţia Naţională de Integritate a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia astfel cum a fost invocată şi, pe cale de consecinţă, constatarea neconstituţionalităţii textelor de lege criticate, în măsura în care din cuprinsul lor rezultă că Agenţia Naţională de Integritate poate evalua fapte petrecute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010, pentru care s-a pronunţat o soluţie de clasare, potrivit dispoziţiilor acestui act normativ. Textele de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 15 din Legea fundamentală, deoarece pentru fapte petrecute anterior datei de 2 septembrie 2010, data publicării Legii nr. 176/2010 în Monitorul Oficial al României, procedura de evaluare se efectua potrivit dispoziţiilor Legii nr. 144/2007 care au fost constatate neconstituţionale prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010. Conform textelor de lege criticate, aceleaşi fapte, anterioare publicării Legii nr. 176/2010, au făcut obiectul evaluării sub imperiul acesteia. Este adevărat că legiuitorul şi-a propus reglementarea situaţiilor tranzitorii prin art. 34 din Legea nr. 176/2010, însă redeschiderea dosarelor întocmite pentru fapte săvârşite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 şi întocmirea rapoartelor de evaluare în temeiul actului normativ menţionat reprezintă o aplicare retroactivă a prevederilor acestuia. Se apreciază că persoanele cu evaluări în curs la data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 415 din 14 aprilie 2010 au un dezavantaj legal faţă de persoanele care primiseră soluţii definitive până la publicarea acestei decizii, deoarece în privinţa primei categorii legea retroactivează.

5. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate solicită respingerea excepţiei, ca neîntemeiată. Astfel, în ceea ce priveşte motivele pe care se întemeiază excepţia, apreciază că acestea privesc aplicabilitatea legii, în principal. Arată, în esenţă, că art. 1 alin. (5) din Constituţie consacră poziţia dominantă a acesteia în sistemul de drept, beneficiind de garanţiile specifice supremaţiei sale, respectiv controlul general al aplicării Constituţiei, controlul constituţionalităţii legilor, îndatorirea fundamentală de a fi respectată. Existenţa şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, având ca scop aplicarea cadrului legal ce reglementează integritatea în exercitarea funcţiei publice, evidenţiază natura constituţională a articolelor din Legea nr. 176/2010. O lege adoptată produce şi trebuie să producă efecte numai pentru viitor, iar acestei reguli se circumscrie şi Legea nr. 176/2010, cu toate că situaţiile reglementate prin acest act normativ au generat de-a lungul timpului o serie de controverse, care au fost lămurite atât de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi de instanţa constituţională. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat printr-o serie de decizii de speţă, precum şi printr-o soluţie de unificare a jurisprudenţei, adoptată în şedinţa din 30 iunie 2014, în sensul în care este respectat principiul neretroactivităţii legii civile, în ipoteza în care Agenţia efectuează, în baza şi ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010, procedura de evaluare cu privire la raporturi juridice născute şi epuizate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dar în raport de dispoziţiile de drept substanţial cuprinse în Legea nr. 161/2003. De asemenea, trebuie avută în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 53 din 25 ianuarie 2011, prin care s-a statuat cu privire la principiul neretroactivităţii. Dacă s-ar admite raţionamentul autorului excepţiei, referitor la încălcarea art. 16 din Legea fundamentală, ar însemna ca persoanele care fac obiectul cercetării sub imperiul Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, să nu mai poată fi sancţionate şi să continue să exercite funcţii publice în stare de incompatibilitate sau de conflict de interese.

6. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Deciziile nr. 663 din 26 iunie 2012, nr. 789 din 27 septembrie 2012, nr. 204 din 29 aprilie 2013, nr. 309 din 5 iunie 2014 şi nr. 638 din 11 noiembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 13 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 501/35/2011* Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia a fost invocată de Sonia Maria Drăghici, într-o cauză având ca obiect o acţiune în anulare a raportului de evaluare întocmit după intrarea în vigoare a Legii nr. 176/2010 pentru o faptă săvârşită anterior intrării acesteia în vigoare, care mai făcuse obiectul cercetării sub imperiul Legii nr. 144/2007, şi cu privire la care Agenţia Naţională de Integritate adoptase soluţia clasării ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 415 din 14 aprilie 2010.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că pentru faptele săvârşite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 176/2010, procedura de evaluare se realiza conform dispoziţiilor Legii nr. 144/2007, declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 415 din 14 aprilie 2010. Conform art. 10 lit. e) şi f), precum şi art. 21 din Legea nr. 176/2010, aceleaşi fapte, săvârşite anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, fac obiectul procedurii de evaluare conform legii în vigoare. Deşi art. 34 din Legea nr. 176/2010 a avut ca scop reglementarea situaţiilor tranzitorii, prin acest text de lege nu s-a reglementat cu privire la evaluările în curs la data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 415 din 14 aprilie 2010, în cazul cărora Agenţia Naţională de Integritate a adoptat soluţii de clasare, în baza deciziei menţionate. În acest context, se apreciază că redeschiderea dosarelor întocmite pentru fapte săvârşite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 şi întocmirea rapoartelor de evaluare în temeiul actului normativ menţionat, reprezintă o aplicare retroactivă a prevederilor acestuia. Statul de drept presupune respectarea supremaţiei Constituţiei, astfel încât o lege nu poate să înfrângă principiul constituţional al neretroactivităţii. Potrivit celor arătate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, persoanele cu evaluări în curs la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 415 din 14 aprilie 2010 au un dezavantaj legal faţă de persoanele care primiseră soluţii definitive până la publicarea acestei decizii, deoarece în privinţa primei categorii legea retroactivează. În concluzie, autorul excepţiei solicită admiterea acesteia în sensul că art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2), precum şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că Agenţia Naţională de Integritate poate evalua, după intrarea în vigoare a Legii nr. 176/2010, fapte săvârşite anterior.

9. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată şi că dispoziţiile art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2), precum şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 sunt criticate de autor prin raportare la prevederile art. 34 din Legea nr. 176/2010, dispoziţii ce cuprind norme de procedură şi au ca obiect reglementarea situaţiilor tranzitorii. În temeiul art. 725 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865, aplicabil în cauză, aplicarea imediată a textelor de lege criticate nu contravine principiului neretroactivităţii legii.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de Agenţia Naţională de Integritate, concluziile apărătorului autorului excepţiei, ale reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2), precum şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următorul conţinut:

- Art. 10 lit. e) şi f): "Inspectorii de integritate desfăşoară următoarele activităţi: [...]

e) evaluează conflicte de interese sau incompatibilităţi ale persoanelor care ocupă demnităţi sau funcţii publice;

f) întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, identifică elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităţilor, precum şi, după caz, a legislaţiei disciplinare, contravenţionale sau penale."

- Art. 12 alin. (1) şi (2):

"(1) Agenţia îndeplineşte activitatea de evaluare prevăzută la art. 8 din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002.

(2) Sesizarea din oficiu se face într-una din următoarele modalităţi:

a) pe baza unui raport de sesizare, întocmit de preşedintele Agenţiei;

b) pe baza unei note întocmite de inspectorul de integritate, aprobată de conducerea inspectorilor de integritate; în cazul în care aceasta respinge propunerea de sesizare din oficiu, refuzul motivat se transmite preşedintelui Agenţiei, pentru a dispune fie începerea verificărilor, fie menţinerea propunerii."

- Art. 21:

"(1) Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente în sensul existenţei unui conflict de interese sau a unei incompatibilităţi, întocmeşte un raport de evaluare.

(2) În lipsa confirmării prevăzute la alin. (1), inspectorul de integritate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplinirea unei noi proceduri de comunicare.

(3) Raportul de evaluare va avea următorul cuprins:

a) partea descriptivă a situaţiei de fapt;

b) punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat;

c) evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate;

d) concluzii.

(4) Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi, după caz, organelor de urmărire penală şi celor disciplinare."

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi respectarea supremaţiei Constituţiei şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei critică articolele art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2), precum şi art. 21 din Legea nr. 176/2010, care reglementează evaluarea şi întocmirea raportului cu privire la constatarea conflictului de interese. Motivarea nu priveşte, însă, conţinutul normativ al textelor de lege criticate, ci constituie o critică la modul de interpretare şi aplicare al acestora de către Agenţia Naţională de Integritate, în situaţia specială în care se află autorul - întocmirea unui raport de evaluare sub imperiul Legii nr. 176/2010 - ca urmare a unei sesizări pe acest act normativ, pentru aceeaşi faptă care s-a aflat în procedură de evaluare sub imperiul Legii nr. 144/2007, clasată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 415 din 14 aprilie 2010.

16. Curtea observă că situaţia autorului excepţiei s-a ivit ca urmare a perioadei tranzitorii dintre momentul publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, şi momentul intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 (5 mai 2010 - 5 septembrie 2010). În această perioadă, toate faptele care erau cercetate potrivit prevederilor Legii nr. 144/2007 au fost clasate de Agenţia Naţională de Integritate. După intrarea în vigoare a Legii nr. 176/2010, pentru aceleaşi fapte, Agenţia Naţională de Integritate s-a sesizat din nou, în temeiul acestui act normativ.

17. Curtea reţine că aprecierea asupra modului de interpretare şi aplicare a legii de către Agenţia Naţională de Integritate aparţine instanţelor de drept comun, în cadrul controlului judiciar realizat de acestea, iar nu Curţii Constituţionale. Asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată", iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, astfel încât excepţia va fi respinsă ca inadmisibilă.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Sonia Maria Drăghici în Dosarul nr. 501/35/2011* al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2015.

-****-

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 110 din data de 12 februarie 2016