DECIZIE nr. 394 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 187 alin. (1) teza a doua din capitolul V1 al titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a "prevederilor art. 187 alin. (2) din capitolul V1 al titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente", excepţie ridicată de Varga Francisc în Dosarul nr. 979/57/2011* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 673D/2013.
2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că soluţia legislativă criticată a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, aprobată prin Legea nr. 142/2010, măsura instituită având în vedere tocmai buna funcţionare a Fondului "Proprietatea". Arată că diferenţa de tratament invocată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate vizează două momente diferite în care sunt valorificate titlurile de conversie, şi anume anterior listării la bursă a Fondului "Proprietatea", când, potrivit art. 187 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea", se realiza la valoarea nominală, şi ulterior listării, începând cu anul 2011, când Fondul "Proprietatea" a devenit operaţional, iar valorificarea titlurilor de conversie se realiza potrivit art. 188 din titlul VII al aceluiaşi act normativ. Schimbarea valorii nominale a acţiunilor reprezintă, însă, rezultatul aleatoriu al funcţionării bursei, astfel încât fluctuaţiile de valoare ale acţiunilor sunt independente de voinţa părţilor şi a autorităţilor implicate în procesul de despăgubire, motiv pentru care reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 23 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 979/57/2011*, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a "prevederilor art. 187 alin. (2) din capitolul V1 al titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente". Excepţia a fost ridicată de Varga Francisc într-o cauză având ca obiect obligare emitere act administrativ, în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate "încalcă principiul garantării dreptului de proprietate şi al creanţelor asupra statului, prin aceea că a stabilit dispoziţii contrare pentru diferitele categorii de beneficiari ai titlurilor de conversie, reţinând că, până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul Proprietatea se va realiza la valoarea nominală, iar ulterior reluării tranzacţionării, la media aritmetică ponderată, în conformitate cu prevederile art. 188 din capitolul V1, titlul VII al Legii nr. 247/2005, creând astfel un grav dezechilibru şi un tratament discriminatoriu".
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Avocatul Poporului învederează instanţei de contencios constituţional că, deşi autorul invocă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 187 alin. (2) din capitolul V1 al titlului VII din Legea nr. 247/2005, în fapt criticile sunt aduse art. 187 alin. (1) teza finală din acelaşi act normativ. Aşa fiind, arată că în titlul VII al Legii nr. 247/2005 legiuitorul a cuprins dispoziţii referitoare atât la procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001, cât şi norme privind organizarea Fondului "Proprietatea". Totodată, arată că, raportat la necesităţile acelei etape intervenite în despăgubirea foştilor proprietari ai imobilelor preluate abuziv, s-au reglementat procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor, valorificarea titlurilor de despăgubire, stabilirea algoritmului de atribuire a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea", precum şi căile de atac împotriva deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. În acest context, Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 187 alin. (1) teza finală cuprinse în capitolul V1 al titlului VII din Legea nr. 247/2005 sunt constituţionale.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul excepţiei şi reţinut de către instanţă în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 187 alin. (2) din capitolul V1 al titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. Din examinarea criticilor formulate de autorul excepţiei, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu îl constituie prevederile art. 187 alin. (2), aşa cum în mod eronat a fost reţinut, ci prevederile art. 187 alin. (1) teza a doua din capitolul V1 al titlului VII al Legii nr. 247/2005, prevederi de lege care constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi asupra cărora Curtea urmează a se pronunţa.
12. Curtea constată că prevederile art. 187 din titlul VII intitulat "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare, au fost abrogate prin art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanţând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează "dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, "legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»". Aşa fiind, Curtea este competentă şi urmează a se pronunţa asupra prevederilor de lege cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să îşi producă efectele în cauza concretă dedusă judecăţii. Astfel, Curtea reţine că prevederile art. 187 alin. (1) teza a doua din capitolul V1 al titlului VII al Legii nr. 247/2005 prevedeau că "Până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul «Proprietatea» se va realiza la valoarea nominală."
13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege criticate fac parte din capitolul V1 "Valorificarea titlurilor de despăgubire. Stabilirea algoritmului de atribuire a acţiunilor emise de Fondul «Proprietatea»" al titlului VII intitulat "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Potrivit acestui act normativ, după emiterea titlurilor de despăgubire aferente, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor va emite, pe baza acestora şi a opţiunilor persoanelor îndreptăţite, un titlu de conversie şi/sau un titlu de plată. Titlul de conversie va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile calendaristice calculate de la data emiterii, în vederea conversiei în acţiuni, iar titlurile de plată vor fi remise Direcţiei pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar în vederea efectuării operaţiunilor de plată. Prin urmare, emiterea unui titlu de conversie este etapa finală din cadrul procedurii de acordare de despăgubiri în acţiuni la Fondul "Proprietatea", instituţia responsabilă cu această operaţiune fiind Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Potrivit art. 3 lit. i) din capitolul I al titlului VII al Legii nr. 247/2005, titlurile de conversie sunt certificate emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în numele şi pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanţă ale deţinătorilor asupra statului român şi care urmează a fi valorificate prin conversia lor în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea".
15. În prezenta cauză, Curtea reţine că autorul excepţiei este moştenitorul legal al reclamantei - defuncta Sekely Iolanda. În fapt, la data de 1 septembrie 2009, aceasta a depus la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor cererea de opţiune pentru un titlu de plată în numerar şi un titlu de conversie în acţiuni. Conform opţiunii exprimate, a fost emis titlul de conversie nr. 1.021 din 17 septembrie 2009, prin care i s-a atribuit suma de 605.418,24 lei, reprezentând un număr total de 605.418 acţiuni, la valoarea nominală de 1 leu/acţiune, astfel cum este consemnat în titlul de conversie.
16. Autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că, în urma listării la Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile Fondului "Proprietatea" şi, implicit, acţiunile deţinute de titulara titlului de conversie au fost listate la o valoare inferioară, de 0,6020 lei/acţiune, fără să se respecte valoarea nominală de 1 leu/acţiune. Astfel, acesta apreciază că i s-a produs un prejudiciu prin diferenţa de valoare cu care acţiunile Fondului "Proprietatea" au fost listate la bursă, motiv pentru care a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor emiterea unui nou titlu de conversie pentru diferenţa de valoare.
17. De asemenea, în opinia autorului excepţiei, prin prevederile de lege criticate, respectiv art. 187 alin. (1) teza a doua din capitolul V1 al Legii nr. 247/2005, potrivit cărora, "până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul «Proprietatea» se va realiza la valoarea nominală", se instituie un tratament discriminator, prin comparaţie cu reglementarea instituită prin prevederile art. 188 din acelaşi act normativ, care prevăd că, după reluarea procedurii de conversie, titlurile de despăgubire, respectiv titlurile de conversie se vor converti în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea" prin utilizarea preţului mediu ponderat de tranzacţionare a acţiunilor. Aşa fiind, Curtea constată că, în concret, critica vizează modalitatea de valorificare a acţiunilor deţinute de titularii titlurilor de despăgubire/conversie, înainte şi după listarea Fondului "Proprietatea" la Bursa de Valori Bucureşti.
18. În acest context, Curtea remarcă faptul că Fondul "Proprietatea" a fost înfiinţat în anul 2005, ca fiind entitatea destinată realizării plăţii prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de statul român. Întrucât, în timp, s-a constatat insuficienţa fondurilor necesare pentru plata în numerar a despăgubirilor stabilite în baza titlurilor de despăgubire, şi ţinând seama de impactul semnificativ asupra bugetului de stat, care a generat implicaţii financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului de stat, a fost reglementată o nouă modalitate de valorificare a despăgubirilor prin convertirea titlului de despăgubire în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea".
19. Curtea reţine că de la înfiinţarea Fondului "Proprietatea", în anul 2005, şi până la listarea acestuia la bursă, la data de 25 ianuarie 2011, foştii proprietari au fost despăgubiţi la valoarea nominală de 1 leu/acţiune. Potrivit prevederilor art. 187 alin. (1) teza a doua din capitolul V1 al Legii nr. 247/2005, înainte de listarea Fondului "Proprietatea" la Bursa de Valori Bucureşti, procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea", a fost suspendată. După reluarea procesului de conversie, ulterior listării la bursă, conversia s-a efectuat în conformitate cu algoritmul prevăzut de prevederile art. 188 din titlul VII din Legea nr. 247/2005, prin utilizarea preţului mediu ponderat de tranzacţionare, iar nu la valoarea nominală de 1 leu/acţiune.
20. În contextul celor menţionate, Curtea constată că prevederile de lege criticate de autorul excepţiei nu conţin, în sine, niciun viciu de neconstituţionalitate, în speţă fiind vorba despre reglementarea legală aplicabilă în funcţie de momentul la care se realizează conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea", şi anume până la data suspendării procedurii de conversie [când conversia se realiza la valoarea nominală], sau după reluarea acestui proces, ulterior listării Fondului "Proprietatea" la bursă [când conversia se realiza prin împărţirea valorii despăgubirii menţionate în titlul de despăgubire, respectiv în titlul de conversie, la preţul mediu ponderat de tranzacţionare al acţiunilor].
21. În consecinţă, Curtea constată ca sunt nefondate criticile potrivit cărora stabilirea valorii unei acţiunii, ulterior listării Fondului "Proprietatea" la bursa de valori, sub valoarea nominală, ar reprezenta o încălcare a dreptului de proprietate. Aceasta deoarece, ulterior convertirii dreptului de creanţă în acţiuni, valorificarea acestora este supusă normelor specifice ce reglementează piaţa bursieră.
22. De altfel, modalitatea de a reglementa acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în materia despăgubirilor acordate din fonduri publice, urmărindu-se păstrarea unui just echilibru între cerinţele interesului public şi imperativele apărării dreptului fundamental la proprietate. Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, statului trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, ca urmare a aplicării legilor speciale de reparaţie.
23. În subsidiar, Curtea observă că autorul excepţiei deduce pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor de lege criticate prin compararea soluţiilor legislative cuprinse de art. 187 alin. (1) teza a doua din capitolul V1 al titlului VII al Legii nr. 247/2005 prin raportare la art. 188 din capitolul V1 al aceleiaşi legi, din perspectiva valorificării acţiunilor deţinute de titularii titlurilor de conversie. Or, aşa cum s-a statuat constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Varga Francisc în Dosarul nr. 979/57/2011* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 187 alin. (1) teza a doua din capitolul V1 al titlului VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 3 iulie 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 575 din data de 1 august 2014