HOTĂRÂRE nr. 69 din 3 mai 2016 referitoare la Pachetul privind economia circulară - Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante cu marcaj CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr.
1.069/2009
şi (CE) nr.
1.107/2009
COM (2016)157 final
În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din
Constituţia României
, republicată, şi Protocolului (nr. 2) anexat
Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene
, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr.
13/2008
,
având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/388 din 28 aprilie 2016,
Senatul
adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
(1)
Constată:
1.
Prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
2.
Propunerea conţine mai multe elemente care vor contribui la crearea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru toate produsele fertilizante, asigurând în acelaşi timp o siguranţă ridicată şi standarde de protecţie a mediului. Principalele prevederi ale propunerii:
a)
norme privind libera circulaţie a tuturor fertilizanţilor cu marcaj CE produşi în întreaga UE, normele actuale acoperind numai îngrăşămintele anorganice şi aditivii agricoli; propunerea va permite tuturor produselor fertilizante, inclusiv celor derivate din deşeuri biologice şi nutrienţi reciclaţi, să beneficieze de marcajul CE care să asigure libera circulaţie pe piaţa unică;
b)
actualizează cerinţele actuale pentru îngrăşămintele anorganice cu marcaj CE;
c)
menţine armonizarea opţională - un producător care nu doreşte ca produsul său să aibă marca CE, dar să aibă acces nelimitat la întreaga piaţă unică a UE, poate opta pentru respectarea normelor naţionale, în conformitate cu principiul subsidiarităţii;
d)
introduce noi cerinţe armonizate pentru toate produsele fertilizante cu marcaj CE în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa şi etichetarea;
e)
permite ca subproduse de origine animală derivate să se deplaseze liber pe piaţa unică, ca fertilizante produse după punctul final al lanţului de producţie;
f)
include norme de recuperare a deşeurilor biologice transformate în compost şi digestat. În cazul în care aceste produse sunt încorporate în îngrăşăminte cu marcaj CE, acestea nu mai sunt considerate deşeuri în sensul Directivei-cadru privind deşeurile, permiţând astfel produselor derivate din deşeuri să circule liber în UE.
(2)
Consideră:
1.
România respinge introducerea în Regulamentul actual a produselor care conţin nutrienţi sau materii organice reciclate din biodeşeuri sau din alte materii prime secundare în conformitate cu modelul de economie circulară, din următoarele considerente:
a)
reutilizarea materiilor prime, care sunt în prezent eliminate ca deşeuri, constituie o problemă deoarece este puţin cunoscut impactul asupra mediului şi implicit asupra sănătăţii umane în urma consumului produselor fertilizate cu substanţe provenite din astfel de deşeuri;
b)
riscul contaminării cu agenţi patogeni proveniţi de la subprodusele de origine animală, deşeurile folosite în compoziţia fertilizanţilor organici ducând la efecte dificil de evaluat pentru sănătatea publică sau animală;
c)
totodată, evaluarea conformităţii produselor rezultate din aceste deşeuri nu poate fi lăsată la latitudinea şi în sarcina producătorilor. Punerea pe piaţă a acestui tip de produse nu se poate face fără o testare prealabilă a efectelor asupra mediului şi a sănătăţii umane;
d)
utilizarea unor mari cantităţi de îngrăşăminte organice produse în alte state membre creează mari probleme în aplicarea Directivei nitraţilor şi în întocmirea unor recomandări agrochimice corecte;
e)
circa 40% din suprafaţa agricolă este administrată de fermieri foarte mici, care practică o agricultură de subzistenţă cu o suprafaţă de aproximativ 2 ha/fermă, cu un nivel de cunoştinţe şi de dotare foarte reduse, care nu au posibilitatea evaluării impactului fertilizanţilor organici asupra produselor agricole obţinute;
f)
lipsa studiilor cu privire la protecţia solurilor, din care să reiasă caracteristicile acestora după utilizarea produselor de natură organică;
g)
în România există preocupări pentru producerea de îngrăşăminte sigure şi eficiente din materii prime secundare recuperate, cum ar fi cărbunele biologic, lignitul, turba, cenuşa şi struvita;
h)
din cauza complexităţii, eterogenităţii, instabilităţii şi a riscurilor pentru mediu ale produselor organice şi ale materiilor prime, este necesar ca acestea să se aplice acolo unde se produc, drept urmare soluţiile particulare ale unui stat membru nu pot deveni norme generale obligatorii pentru celelalte state membre;
i)
România consideră că fiecare stat membru trebuie să îşi organizeze sistemul de evaluare a conformităţii pentru fertilizanţii organici, care trebuie să fie utilizaţi numai în statul respectiv, deoarece este obligatoriu să asigurăm sănătatea locuitorilor şi a mediului şi să creăm condiţiile pentru libera circulaţie a produselor agricole şi alimentare, siguranţa alimentară fiind esenţială pentru toate ţările, dar mai ales pentru cele cu un sistem sanitar imperfect;
j)
condiţiile concrete din România nu permit evaluarea conformităţii unui produs de către cel care proiectează şi produce acel produs, drept urmare este inoportun ca producătorii/distribuitorii/importatorii să fie implicaţi în sarcinile de supraveghere a pieţei;
k)
neacceptarea circulaţiei libere a îngrăşămintelor organice este dată de "caracterul variabil al anumitor materii componente ale produselor fertilizante organice şi natura potenţial ireversibilă a unor daune la care ar putea duce expunerea solului, culturilor" şi apei, din cauza impurităţilor din aceste produse;
l)
condiţiile socioeconomice din România nu au condus la dezvoltarea intensivă a agriculturii, solurile noastre sunt curate, ceea ce ne permite practicarea agriculturii ecologice şi tradiţionale, unde producţia este mai coborâtă, dar este de calitate. România mizează pe creşterea calităţii producţiei agricole, lucru care nu mai este asigurat prin circulaţia liberă a îngrăşămintelor organice.
(3)
Recomandă:
România este în favoarea adoptării soluţiei nr. 2 prin care tehnica de reglementare a Regulamentului privind îngrăşămintele, şi anume omologarea de tip rămâne neschimbată şi este extinsă la armonizarea îngrăşămintelor provenite din materii prime organice şi la alte produse din domeniul îngrăşămintelor, cum ar fi biostimulatorii plantelor, permisiunea aplicării îngrăşămintelor organice pe teritoriul naţional realizându-se strict doar pentru produsele provenite din surse interne şi/sau pentru produsele recunoscute în baza principiului reciprocităţii.
Art. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr.
28/2005
, republicat cu modificările şi completările ulterioare.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
IOAN CHELARU
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 377 din data de 17 mai 2016