HOTĂRÂRE nr. 111 din 14 decembrie 2015 privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind securitizarea şi de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 şi (UE) nr. 648/2012 COM (2015) 472
În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/927, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 8 decembrie 2015, Camera Deputaţilor:
1.Apreciază planul Comisiei Europene de a efectua o nouă calibrare pentru a răspunde cerinţei venite din partea industriei, potrivit căreia şi tranşele fără rang superior ale securizărilor de tip STS (simple, transparente şi standardizate) ar trebui să beneficieze de o adaptare a cerinţei de capital în normele Solvabilitate II, cu o mai mare sensibilitate la risc, şi consideră că metoda aleasă pentru aceasta, anume metoda transparenţei (look-through approach) bazată pe cerinţa de capital pentru expunerile-suport, la care se adaugă un factor de non-neutralitate pentru a reflecta riscul de model al securitizării, are potenţialul de a preîntâmpina excesele pieţei.
2.Recomandă Comisiei Europene să revadă prevederile regulamentului propus în urma consultării publice asupra validării şi revizuirii metodologiilor agenţiilor de rating de credit (normele ESMA/2015/1735).
3.Recomandă Comisiei Europene să insiste asupra obiectivului de a evita clauzele de legare de terţi (hardwiring) în contractele aferente securitizărilor, însă este probabil că astfel de clauze vor continua să fie folosite, în special datorită clarităţii şi uşurinţei în utilizare şi, prin urmare, ar fi utilă o reglementare a acestora.
4.Recomandă Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru a evita ca agenţiile de rating de credit să repete cauzele care au generat criza creditelor de tip subprime din 2007-2008 din SUA. În acest sens, caracterul robust al ratingului, impus metodologiilor prevăzute de normele ESMA/2015/1735, nu poate fi asigurat doar prin verificare backward şi prin benchmarking, ci ar trebui să facă obiectul unei tratări mai cuprinzătoare.
5.Este cunoscut faptul că deciziile nonraţionale pot juca un rol determinant în evoluţiile premergătoare crizei şi având în vedere că statistica şi modelele matematice de predicţie, oricât de perfecţionate, pot fi uşor invalidate de fenomene sociale dificil de identificat, cu consecinţe dramatice pentru stabilitatea financiară, este recomandabil ca validarea matematică să fie completată cu astfel de considerente ce prin natura lor sunt mai puţin cuantificabile, precum şi cu suficiente repere de raţionament.
6.Cu toate că securitizările şi obligaţiunile garantate sunt disponibile exclusiv investitorilor instituţionali, veniturile realizate cu ajutorul acestora se pot regăsi la nivelul cetăţeanului, prin intermediul unor fonduri cum ar fi cele private de pensii, cum s-a şi întâmplat în unele state membre. Sub acest aspect ar fi util ca riscul aferent acestora să fie prezentat şi sub o formă uşor de înţeles pentru cei care sunt astfel implicaţi, iar fondurile de acest tip să prezinte aceste informaţii de risc într-o formă pe înţelesul publicului.
7.Ar fi binevenită o reglementare specifică prudenţială unitară la nivelul Uniunii Europene pentru acest tip de fonduri cu impact social major, care să stabilească criterii minimale suplimentare uniforme şi obligatorii în plus faţă de evaluarea expunerilor în funcţie de nivelurile de rating.
8.Recomandă Comisiei Europene să intensifice colaborarea cu statele membre ale Uniunii Europene, deoarece, cu toate că evoluţia pieţei securitizărilor în Uniune este scăzută per ansamblu, există totuşi deosebiri între statele membre astfel încât sunt necesare eforturi suplimentare pentru o dezvoltare echilibrată a pieţei comune.
9.O piaţă dezvoltată, stabilă şi transparentă a securitizărilor şi obligaţiunilor garantate contribuie la creşterea competitivităţii economiei Uniunii, astfel încât ar trebui manifestată o grijă deosebită ca reglementarea regimului acestora să nu se constituie într-o descurajare a emiterii acestora. Un efort suplimentar pentru a evita colapsul pieţei securitizărilor se justifică deoarece finanţarea potenţială ce ar deveni disponibilă la nivelul Uniunii pe această cale este semnificativă, cifrându-se între 100 miliarde euro, după estimările Comisiei Europene, şi 300 miliarde dolari SUA, conform estimărilor Asociaţiei pentru pieţe financiare din Europa.
10.Securitizările contribuie la o mai eficientă repartiţie a riscurilor, la creşterea capacităţii băncilor de a se racorda la economie. Cu toate acestea, ar fi necesară o implicare mai puternică a IMM-urilor în acest domeniu, atât în mod direct, cât şi sub aspectul creşterii ofertei de creditare pentru acestea. O consultare mai insistentă şi ţintită a sectorului IMM-urilor ar aduce o contribuţie relevantă la perfecţionarea cadrului normativ propus, eventual la momentul revizuirii acestuia.
11.Recomandă Comisiei Europene să estimeze influenţa viitorului acord comercial cu SUA - TTIP - asupra pieţei securitizărilor din Uniune, având în vedere diferenţele majore de reglementare dintre UE şi SUA în acest domeniu.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 decembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 933 din data de 17 decembrie 2015