Document embed

DECIZIE nr. 459 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Valer Dorneanu	- preşedinte
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Augustin Zegrean	- judecător
Bianca Drăghici	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 17.371/302/2015/a1 ai Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.649D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.650D/2015, nr. 1.651D/2015, nr. 1.659D/2015, nr. 1.675D/2015, nr. 1.676D/2015, nr. 1.677D/2015, nr. 1.689D/2015, nr. 1.691D/2015, nr. 1.705D/2015, nr. 1.707D/2015, nr. 1.708D/2015, nr. 1.709D/2015, nr. 1.726D/2015, nr. 1.753D/2015, nr. 115D/2016, nr. 158D/2016, nr. 187D/2016, nr. 319D/2016, nr. 421D/2016, nr. 609D/2016 şi nr. 711D/2016, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, în dosarele nr. 18.414/302/2015/a1 şi nr. 18.418/302/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în dosarele nr. 30.173/301/2015/a1, nr. 30.205/301/2015/a1, nr. 26.161/301/2015/a1 şi nr. 6.077/301/2016/a1 ale Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 90.081/299/2015, nr. 103.427/299/2015, nr. 101.009/299/2015, nr. 101.025/299/2015, nr. 105.118/299/2015, nr. 101.007/299/2015, nr. 114.154/299/2015 şi nr. 7.446/299/2016/a1 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în Dosarul nr. 21.936/303/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 47.422/300/201 5/a1, nr. 64.1 30/300/201 5/a1, nr. 67.822/300/201 5/a1, nr. 64.127/300/201 5/a1 şi nr. 1.926/300/2016/a1 ale Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi în Dosarul nr. 5.598/1748/2015/a1 al Judecătoriei Cornetu.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.649D/2015, nr. 1.650D/2015, nr. 1.651D/2015, nr. 1.659D/2015, nr. 1.675D/2015, nr. 1.676D/2015, nr. 1.677D/2015, nr. 1.689D/2015, nr. 1.691 D/2015, nr. 1.705D/2015, nr. 1.707D/2015, nr. 1.708D/2015, nr. 1.709D/2015, nr. 1.726D/2015, nr. 1.753D/2015, nr. 115D/2016, nr. 158D/2016, nr. 187D/2016, nr. 319D/2016, nr. 421 D/2016, nr. 609D/2016 şi nr. 711D/2016, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor menţionate la Dosarul nr. 1.649D/2015, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 71 din 18 februarie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

7. Prin încheierile din 6 noiembrie 2015 şi 11 noiembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 17.371/302/2015/a1, nr. 18.414/302/2015/a1 şi nr. 18.418/302/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, prin încheierile din 19 octombrie 2015, 11 noiembrie 2015 şi 15 aprilie 2016 pronunţate în dosarele nr. 30.173/301/2015/a1, nr. 30.205/301/2015/a1, nr. 26.161/301/2015/a1 şi nr. 6.077/301/2016/a1 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, prin încheierile din 2 octombrie 2015, 6 noiembrie 2015, 4 noiembrie 2015, 9 noiembrie 2015, 13 noiembrie 2015, 5 noiembrie 2015, 21 ianuarie 2016 şi 21 martie 2016, pronunţate în dosarele nr. 90.081/299/2015, nr. 103.427/299/2015, nr. 101.009/299/2015, nr. 101.025/299/2015, nr. 105.118/2992015, nr. 101.007/299/2015, nr. 114.154/299/2015 şi nr. 7.446/299/2016/a1 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, prin Încheierea din 2 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 21.936/303/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, prin încheierile din 22 octombrie 2015, 8 decembrie 2015,1 februarie 2016 şi 25 martie 2016, pronunţate în dosarele nr. 47.422/300/2015/a1, nr. 64.130/300/2015/a1 nr. 67.822/300/2015/a1 şi nr. 64.127/300/2015/a1 şi nr. 1.926/300/2016/a1 ale Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi prin Încheierea din 2 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.598/1.748/2015/a1 al Judecătoriei Cornetu, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, cu ocazia soluţionării unor cereri prin care s-a solicitat reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia apreciază, în esenţă, că art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, astfel cum este redactat în prezent, oferă posibilitatea instanţelor de judecată să îl interpreteze în mod diferit, atunci când pe rolul acestora se află cereri de chemare în judecată similare cu cele formulate în speţele de faţă, cu consecinţa încălcării accesului liber la justiţie şi a principiului egalităţii în drepturi, precum şi a principiului constituţional potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi este egală pentru toţi. Astfel, autoarea excepţiei precizează că, atunci când sunt înregistrate cereri de chemare în judecată similare celor formulate de reclamantă în cauzele de faţă, în care obiectul este reprezentat de pretenţii băneşti rezultate ca urmare a neachitării de către pârât a unor facturi, şi a căror contravaloare este formată atât din debitul principal, cât şi din penalităţi, unele instanţe de judecată consideră că nu se află în prezenţa unor acţiuni cu două capete de cerere care au finalitate diferită, iar timbrarea se face în mod corect, raportat la întregul debit. Însă, există şi instanţe care consideră aceste acţiuni ca având două capete de cerere cu finalitate diferită şi, pe cale de consecinţă, solicită timbrarea distinctă pentru fiecare din aceste capete de cerere.

9. Prin urmare, consideră că prin interpretarea variată dată de instanţele judecătoreşti noţiunii de "finalitate diferită" se aduce atingere accesului liber la justiţie şi este restrânsă posibilitatea de a-şi exercita drepturile rezultând dintr-un raport juridic, deoarece se află în imposibilitatea de a i se judeca cererea de chemare în judecată şi de a obţine o hotărâre care să îi permită recuperarea întregului debit (atât debit principal, cât şi penalităţi). În acest context, se arată că accesul liber la justiţie este consacrat ca drept fundamental, atât prin art. 21 din Constituţie, cât şi prin art. 10 din Declaraţia universală a drepturilor omului şi art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, iar cu privire la acest principiu, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acesta semnifică posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct şi nemijlocit instanţelor de judecată pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime. Prin urmare, se apreciază că existenţa oricărui impediment administrativ - care nu are o justificare obiectivă sau raţională şi care ar putea, până la urmă, să nege acest drept al persoanei - încalcă prevederile art. 21 din Constituţie.

10. În continuare, autoarea excepţiei susţine că sunt încălcate prevederile constituţionale art. 16 alin. (1) şi cele ale art. 124 alin. (2), ca urmare a aplicării de către instanţele judecătoreşti, pe rolul cărora se află speţele, a unui tratament juridic diferit unor situaţii identice, "deşi textul de lege aplicabil este aceiaşi, dar nu suficient de clar, astfel încât să nu dea naştere la interpretări diferite".

11. De asemenea, se precizează că potrivit art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă autoarea excepţiei consideră că în acest mod este amânată satisfacerea creanţei reclamantului, ca urmare a parcurgerii unei noi etape procesuale. În acest context, apreciază că, în situaţia în care textul de lege a cărui neconstituţionalitate o invocă - în forma în care este redactat în prezent - ar fi suficient de clar, astfel încât să nu dea naştere unor interpretări diferite ale instanţelor de judecată, reclamantul nu ar mai fi nevoit să formuleze şi cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru si, pe cale de consecinţă, cererea sa introductivă s-ar soluţiona mult mai rapid.

12. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că aspectele relevate de autoarea excepţiei privesc modul de aplicare şi interpretare a normelor criticate, şi nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate, menite să justifice contrarietatea acestora cu prevederile constituţionale invocate.

13. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Totodată, arată că aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale poate face obiectul unor proceduri distincte reglementate de Codul de procedură civilă, aceasta neintrând, însă, sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.

14. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, împrejurarea că dispoziţiile legale criticate necesită interpretarea instanţei, în vederea aplicării la o cauză concretă, nu poate determina, prin sine, o încălcare a drepturilor părţilor consacrate prin dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Astfel, interpretarea în vederea aplicării la un caz concret este inerentă oricărei dispoziţii legale, având în vedere că legiuitorul reglementează raporturi juridice abstracte, ce au un caracter general faţă de particularităţile fiecărui raport juridic ce face obiectul unui litigiu. În ceea ce priveşte susţinerea cu privire la existenţa unei practici neunitare a instanţelor în interpretarea dispoziţiilor legale criticate, se arată că această chestiune nu priveşte constituţionalitatea normei, iar legiuitorul a prevăzut în Codul de procedură civilă căi procedurale speciale în vederea unificării practicii judiciare.

15. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa de judecată constată că, în esenţă, autorii excepţiei invocă o problemă de interpretare şi aplicare a legii la cazul concret, de către instanţele de judecată. Or, maniera în care instanţele interpretează şi aplică legea nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Cu toate acestea, consideră că singura instituţie competentă să respingă excepţia de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, pentru acest motiv, este Curtea Constituţională, iar nu Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

16. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că determinarea finalităţii capetelor de cerere cu care a fost învestită instanţa de judecată nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci completul învestit cu reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru are competenţa de a analiza dacă s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale criticate. Cât priveşte invocarea faptului că textul de lege criticat a primit interpretări diferite din partea instanţelor de judecată, reţine că nici aceste aspecte nu sunt supuse controlului Curţii Constituţionale, întrucât doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii, prin deciziile pronunţate asupra recursurilor în interesul legii.

17. Judecătoria Cornetu apreciază că motivele invocate de autoarea excepţiei nu constituie, în realitate, critici de neconstituţionalitate, ci reprezintă o problemă de interpretare şi aplicare unitară a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 de către instanţele judecătoreşti.

18. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

19. Guvernul, exprimându-si punctul de vedere în dosarele nr. 1.649D/2015, nr. 1.650D/2015, nr. 1.651D/2015, nr. 1.659D/2015, nr. 1.675D/2015, nr. 1.676D/2015, nr. 1.677D/2015, nr. 1.691D/2015, nr. 1.705D/2015, nr. 1.707D/2015, nr. 1.708D/2015, nr. 1.709D/2015, nr. 1.726D/2015, nr. 1.753D/2015, nr. 187D/2016, nr. 319D/2016 şi nr. 609D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, menţionând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, arată că, deşi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacră "dreptul la un tribunal", acest drept nu este absolut şi poate face obiectul unor limitări, de vreme ce, prin însăşi natura sa, reclamă o reglementare din partea statului, care urmează a alege mijlocele prin care le va folosi în acest scop (Hotărârea din 24 mai 2006, pronunţată în Cauza Weissman şi alţii împotriva României). Astfel, în această privinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiţiei poate justifica impunerea unei restricţionări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Tolstoy- Miloslavsky împotriva Regatului Unit). Asigurarea egalităţii părţilor în faţa justiţiei şi a liberului acces la justiţie cuprinde şi componenta privitoare la cheltuielile judiciare, în care se regăsesc taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, aspecte asupra cărora s-a pronunţat şi Curtea Constituţională care, în jurisprudenţa sa, a statuat că dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la aceste taxe, iar în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. De altfel, echivalentul tarelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de către instanţă, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. În situaţia în care persoana nu este în măsură să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, aceasta poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale, în ceea ce priveşte modul de aplicare şi interpretare a normelor criticate, se arată că, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, aceste aspecte nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate menite să justifice contrarietatea dispoziţiilor criticate cu cele constituţionale, invocate în susţinerea excepţiei. Din această perspectivă, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În plus, menţionează că, prin prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, a fost corectată soluţia legislativă din vechea reglementare, fiind prevăzut un sistem mai echitabil de sancţionare în cazul unor acţiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate. Astfel, avantajul noii reglementări este acela că acţiunea nu se mai anulează în întregul ei, ci se anulează doar capetele de cerere netimbrate corespunzător.

20. De asemenea, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 115D/2016, nr. 158D/2016, nr. 421D/2016 şi nr. 711D/2016, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, menţionează faptul că textul criticat în cauzele de faţă este identic cu cel al art. 14 din Legea nr. 146/1997, asupra căruia Curtea s-a mai pronunţat, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 201/2013. În acest context, arată că aspectele relevate de autoarea excepţiei ţin de modul de aplicare şi de interpretare a normelor criticate, ce nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate. De altfel, însuşi textul de lege criticat prevede că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, iar nu şi în celelalte cazuri. Aspectele referitoare la determinarea finalităţii capetelor de cerere pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: "Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.''

24. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, precum şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi".

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici identice, formulate de acelaşi autor, iar prin Decizia nr. 71 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din data de 9 mai 2016, a respins excepţia ca inadmisibilă.

26. Astfel, analizând textul de lege şi criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la elementele de fapt ale cauzelor în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a observat că din motivarea excepţiei rezultă nemulţumirea autoarei acesteia faţă de interpretarea şi aplicarea neunitară de către instanţele de judecată a textului de lege criticat, ceea ce, în opinia sa, ar genera o încălcare a accesului liber la justiţie şi ar crea, totodată, o situaţie discriminatorie între justiţiabili. Ca atare, Curtea a apreciat că aceste aspecte nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate menite să justifice contrarietatea reglementării criticate, cu dispoziţiile invocate din Legea fundamentală.

27. De asemenea, Curtea a reţinut că însuşi textul de lege criticat dispune că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, iar nu şi în celelalte cazuri. Aspectele care determină finalitatea capetelor de cerere necesară pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a instanţelor de judecată ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit particularităţilor fiecărei cauze. A răspunde criticilor autorilor excepţiei în această situaţie, ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

28. În ceea ce priveşte modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă, în practică, a prevederilor de lege deduse controlului de constituţionalitate, precum şi necesitatea realizării unei jurisprudenţe unitare a instanţelor de judecată, Curtea a subliniat că, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura competentă să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, în acest sens fiind reglementată instituţia recursului în interesul legii, în cuprinsul art. 514 din Codul de procedură civilă.

29. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

30. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Enel Energie Muntenia-S.A., cu sediul în Bucureşti, în dosarele nr. 17.371/302/2015/a1, nr. 18.414/302/2015/a1 şi nr. 18.418/302/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă; în dosarele nr. 30.173/301/2015/a1, nr. 30.205/301/2015/a1, nr. 26.161/301/2015/a1 şi nr. 6.077/301/2016/a1 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă; în dosarele nr. 90.081/299/2015, nr. 103.427/299/2015, nr. 101.009/299/2015, nr. 101.025/299/2015, nr. 105.118/299/2015, nr. 101.007/299/2015, nr. 114.154/299/2015 şi nr. 7.446/299/2016/a1 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti; în Dosarul nr. 21.936/303/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă în dosarele nr. 47.422/300/2015/a 1, nr. 64.130/300/2015/a1 nr. 67.822/300/2015/a1, nr. 64.127/300/2015/a1 şi nr. 1.926/300/2016/a1 ale Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă; precum şi în Dosarul nr. 5.598/1748/2015/a1 al Judecătoriei Cornetu.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Cornetu şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2016.

-****-

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 650 din data de 24 august 2016