DECIZIE nr. 422 din 8 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Oana Cristina Puică

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, excepţie ridicată de Mihai Milea în Dosarul nr. 19.488/325/2013 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 21D/2014.
2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
4. Prin Sentinţa penală nr. 3.270 din 27 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 19.488/325/2013, Judecătoria Timişoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată. Excepţia a fost ridicată de Mihai Milea cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind săvârşirea infracţiunii de refuz al conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, încalcă prevederile constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2) privind dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică şi interzicerea torturii şi a oricărui fel de tratament inuman ori degradant şi ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, precum şi prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în măsura în care refuzul conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei, este precedat de recunoaşterea faptei şi de acceptarea altor teste solicitate de organele în drept, precum testarea aerului expirat cu un mijloc tehnic certificat, prelevarea probelor de sânge fiind o procedură care se realizează prin lezarea fizică a ţesuturilor. De asemenea, consideră că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, sunt neconstituţionale şi în măsura în care legea nu prevede în ce constă recoltarea de probe biologice, respectiv nu reglementează care sunt acele probe biologice ce se recoltează, lăsând acest aspect la latitudinea unei autorităţi executive.
6. Judecătoria Timişoara - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, obligarea conducătorului auto să se supună recoltării probelor biologice reprezintă o restrângere a unor drepturi, în condiţiile în care necesită deplasarea la spital şi prelevarea probelor prin recoltare de sânge, restrângere care este, însă, în concordanţă cu prevederile art. 53 din Constituţie, fiind necesară pentru a se stabili cu certitudine nivelul alcoolemiei. În ceea ce priveşte faptul că legea nu prevede modalităţile prin care se realizează prelevarea probelor biologice, instanţa consideră că nu se aduce nicio atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei, deoarece legiuitorul nu poate reglementa toate detaliile de executare a legii, acestea fiind stabilite prin norme secundare.
7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, sunt constituţionale. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 456/2004, nr. 291/2008, nr. 1.278/2008 şi nr. 1.583/2010.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au fost abrogate la 1 februarie 2014 prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011 - prin care Curtea a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare - dispoziţiile de lege criticate, deşi abrogate la momentul pronunţării Curţii, sunt supuse controlului de constituţionalitate, întrucât produc efecte juridice în cauză. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani."
12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2) privind dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică şi interzicerea torturii şi a oricărui fel de tratament inuman ori degradant şi ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, precum şi a prevederilor art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate - prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare -, atât cu prilejul analizării art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 în forma anterioară republicării, cât şi ulterior republicării, când textul criticat a primit o nouă numerotare, devenind art. 87 alin. (5) din ordonanţa de urgenţă. Astfel, prin Decizia nr. 456 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, întrucât "incriminarea sustragerii de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substanţe stupefiante ori de medicamente cu efecte similare acestora sau testării aerului expirat, precum şi a altor fapte prin care este pusă în pericol siguranţa circulaţiei rutiere reprezintă incriminări-obstacol prin care este sancţionată penal simpla nerespectare a unor reguli de circulaţie, în scopul preîntâmpinării unor grave vătămări ale valorilor angajate în traficul rutier (de exemplu: pierderi de vieţi omeneşti, vătămări ale integrităţii corporale şi ale sănătăţii persoanei, precum şi distrugeri de valori materiale). De aceea s-a impus incriminarea prevăzută la alin. (4) al art. 79 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, fiind sancţionată împiedicarea constatării faptei de conducere sub influenţa alcoolului, realizată prin sustragerea conducătorului auto de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei." În legătură cu recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, Curtea a reţinut, cu acelaşi prilej, că aceasta "nu poate fi considerată ca o supunere la «tortură», «pedeapsă sau tratament inuman ori degradant», interzise atât de art. 22 alin. (2) din Constituţie, cât şi de art. 1 din Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, la care România a aderat prin Legea nr. 19/1990. Din această perspectivă, «recoltarea probelor biologice» nu este un «act prin care se provoacă unei persoane, cu intenţie, o durere sau suferinţe puternice, fizice ori psihice», condiţie impusă de convenţia menţionată pentru definirea termenului «tortură». Totodată, în mod evident, recoltarea probelor biologice nu reprezintă o «pedeapsă sau tratament inuman ori degradant», interzise prin alin. (2) al art. 22 din Constituţie."
14. Cu privire la critica de neconstituţionalitate formulată prin invocarea încălcării prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie referitor la prezumţia de nevinovăţie, Curtea a constatat, prin aceeaşi decizie mai sus menţionată, că o atare critică este neîntemeiată, deoarece, "până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, persoana este considerată nevinovată, neinstituindu-se nicio prezumţie de vinovăţie a inculpatului trimis în judecată în temeiul acestor dispoziţii".
15. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 1.583 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2011.
16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Milea în Dosarul nr. 19.488/325/2013 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 8 iulie 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 567 din data de 30 iulie 2014