DECIZIE nr. 277 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Irinel Cristu în Dosarul nr. 23.059/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.468D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă, personal, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi asistată de avocat Daniela Nicoleta Andreescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. De asemenea răspunde, pentru partea Alin Dumitru Berbecaru, avocat Dănuţ Negoiţă, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, fiind prezentă, personal, partea Valentin Mircea. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Sorin Paliga a depus la dosar o cerere, înregistrată cu nr. 3.182 din 21 aprilie 2016, prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, avocat Daniela Nicoleta Andreescu, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În esenţă susţine că, în speţă, este vorba despre un litigiu civil, în care reclamantul municipiul Bucureşti, prin primarul general, autoritate publică, a chemat în judecată, în solidar, în răspundere delictuală, foştii consilieri ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti de la nivelul anului 2000, acţiune prin care se urmăreşte recuperarea unor sume de bani la care a fost obligat Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, precum şi a accesoriilor aferente sumelor respective. Nemulţumirea autoarei excepţiei decurge din faptul că, în temeiul art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, este reglementată scutirea de la plata taxei de timbru a unor autorităţi/instituţii publice, în speţă şi a reclamantului, ceea ce creează un statut juridic diferenţiat între părţi, favorizându-se justiţiabilul persoană juridică publică în dauna justiţiabilului persoană fizică care, având de achitat o taxă de timbru exorbitantă, nu îşi poate valorifica drepturile procesuale, cu consecinţa îngrădirii dreptului de acces la justiţie. În acest fel, justiţia nu mai este unică, imparţială şi egală pentru toţi, aşa cum prevede art. 124 alin (2) din Constituţie, ci, dimpotrivă favorizează partea procesuală care este autoritate publică, în detrimentul celorlalte părţi care sunt obligate să plătească taxa judiciară de timbru, ceea ce generează o situaţie de inegalitate între părţile din cadrul aceluiaşi proces. În susţinerea argumentelor sale invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Cauza Kreuz contra Poloniei, prin care s-a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât cuantumul taxei în discuţie era unul excesiv, ceea ce a determinat partea să renunţe la exercitarea dreptului său de acces la justiţie, fiind afectată, astfel, însăşi substanţa acestui drept. Totodată, precizează că jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, cu referire la art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, nu mai este incidentă în cauza de faţă, având în vedere dispoziţiile actuale ale art. 20 din Constituţia României, prin raportare la art. 21 şi 24 din Legea fundamentală.
5. Avocatul Dănuţ Negoiţă, pentru partea Alin Dumitru Berbecaru, solicită, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele invocate de autoarea acesteia.
6. Partea Valentin Mircea, prezentă personal, susţine că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este întemeiată. Arată astfel că, din cuprinsul normativ al acestei reglementări, se constată că sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora (de drept public sau o cauză de drept privat), după care urmează sintagma "precum şi cele formulate de alte instituţii publice", printre care acestea şi Primăria Municipiului Bucureşti, unde scutirea operează doar atunci când veniturile care sunt pretinse în faţa instanţei de judecată sunt venituri publice. Arată că, în speţa dedusă judecăţii, cauza este una de drept privat, obiectul acesteia fiind răspunderea civilă delictuală, fiind vorba despre despăgubiri. În acest context apreciază că excepţia de neconstituţionalitate trebuie admisă în măsura în care art. 30 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 ar scuti autorităţile publice, altele decât cele prevăzute în prima teză a acestui alineat, de la plata taxei judiciare de timbru pentru cauze care izvorăsc din raporturi de drept privat.
7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
8. Prin Încheierea din 18 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 23.059/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Irinel Cristu într-o cauză având ca obiect o acţiune în răspundere civilă delictuală.
9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece "creează favoruri suplimentare unui justiţiabil, instituţie publică, spre deosebire de restul justiţiabililor, mai ales când este vorba despre acelaşi litigiu." Apreciază, astfel, că prin scutirea de la plata taxei de timbru a unor autorităţi/instituţii publice se creează un statut diferenţiat între părţi şi se favorizează justiţiabilul persoană juridică publică în dauna justiţiabilului persoană fizică care, având de achitat o taxă de timbru nerezonabilă, nu îşi poate valorifica drepturile procesuale, fiind împiedicat să îşi realizeze apărarea, şi, prin urmare, să beneficieze de drepturi egale pentru valorificarea în justiţie a drepturilor sale.
10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că scutirea unor autorităţi şi instituţii publice de plata taxelor de timbru pentru cererile şi acţiunile în justiţie are o justificare obiectivă şi raţională, ce constă în faptul că autorităţile respective, fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.
11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a preluat, în alin. (1), conţinutul art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în prezent abrogată, prevederi asupra cărora Curtea s-a mai pronunţat în repetate rânduri prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate şi în prezenta cauză, respingând excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 34 din 15 ianuarie 2008 sau Decizia nr. 846 din 28 noiembrie 2006.
13. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale. În acest sens arată că aceste prevederi constituie cadrul legal de drept comun al scutirilor subiective de plata taxelor judiciare de timbru, beneficiarii acestor scutiri fiind numai persoanele prevăzute în mod expres de lege. Raţiunea pentru care anumite autorităţi publice sunt scutite de plata taxei de timbru este aceea că acţiunile şi cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public, şi, prin urmare, nu se poate afirma că persoanele fizice sau juridice care urmăresc realizarea unor interese proprii, părţi în litigiile cu autorităţile publice prevăzute de art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se află în aceeaşi situaţie juridică.
14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, susţinerile părţilor prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:
- Art. 30: "(1) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
(2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile."
17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 care prevăd egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 124 alin. (2) care prevede că "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi", precum şi celor ale art. 20 prin raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.
18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că până la data pronunţării prezentei decizii, prevederile legale criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate. Curtea reţine, astfel, că art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, criticat în speţă, constituie cadrul legal de drept comun al scutirilor de la plata taxelor judiciare de timbru. Beneficiarii acestor scutiri sunt numai persoanele prevăzute în mod expres de lege, în timp ce acţiunile şi cererile formulate de celelalte părţi procesuale se timbrează potrivit legii.
19. Curtea reţine că soluţia legislativă criticată în prezenta cauză se regăsea, iniţial, în cuprinsul art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, act normativ în prezent abrogat, reglementare asupra căreia Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în repetate rânduri, din perspectiva unor critici similare. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 692 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iulie 2008, Decizia nr. 1.248 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 21 decembrie 2011, sau Decizia nr. 391 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 1 iunie 2013, prin care, în esenţă, Curtea a "stabilit că scutirea autorităţilor publice, care intră sub incidenţa textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor bugetare are o justificare obiectivă şi raţională în faptul că autorităţile respective - beneficiare de alocaţii bugetare -, fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget."
20. De asemenea, Curtea a statuat că "principiul egalităţii prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create".
21. În legătură cu critica de neconstituţionalitate bazată pe susţinerea că se încalcă dreptul de liber acces la justiţie, respectiv dreptul la un proces echitabil, Curtea a reţinut că aceasta este neîntemeiată, întrucât "dispoziţiile constituţionale ale art. 21 nu exclud stabilirea unor condiţii în legătură cu introducerea acţiunilor în justiţie, între care şi aceea a plăţii unor taxe, aşa cum niciuna dintre aceste prevederi nu stabileşte gratuitatea serviciului public al justiţiei. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit că instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie, impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind aşadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională a cetăţenilor, prevăzută în art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice."
22. De altfel, în ceea ce priveşte împrejurarea că ar putea exista situaţii în care părţile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora şi, în consecinţă, să nu se poată adresa justiţiei, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie.
23. Distinct de cele mai sus menţionate, Curtea subliniază că, aşa cum s-a reţinut şi în doctrină, existenţa calităţii de autoritate/instituţie publică nu este suficientă pentru a beneficia de scutirea prevăzută la art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, aceasta nefiind aplicabilă decât în cazul special al veniturilor publice, iar nu şi în cazul în care instituţia formulează cereri ca urmare a pretenţiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedează domeniul strict delimitat al noţiunii de venituri publice. Aşa fiind, nu toate pretenţiile pecuniare formulate de instituţiile prevăzute în art. 30 alin. (1) din actul normativ menţionat sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
24. Competenţa de a califica obiectul cauzei deduse judecăţii, şi implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului, reprezintă, însă, atributul exclusiv al instanţei de judecată. O eventuală interpretare şi aplicare greşită a normelor legale incidente cauzei de către instanţă excedează controlului Curţii Constituţionale, aceasta neputându-se substitui instanţei de judecată în stabilirea legii aplicabile litigiului.
25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Irinel Cristu în Dosarul nr. 23.059/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 495 din data de 1 iulie 2016