Document embed

DECIZIE nr. 225 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Augustin Zegrean	- preşedinte
Aspazia Cojocaru	- judecător
Acsinte Gaspar	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Ion Predescu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Iulia Antoanella Motoc	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Petrică Bran, Vasile Goga, Victor Berceanu, Mihai Stroe, Relu Pătraşcu, Constantin Vlad, Constantin Nica, Auraş Blidaru, Stănică Negoiţă, Dănuţ Stoian, Gicuţă Porneală, Stan Balaban, Georgel Tăndică şi Fănică Dobrea în Dosarul nr. 1.116/113/2012/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 25D/2013.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei, Constantin Vlad, asistat de avocatul Lidia Dumitrescu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că textul de lege criticat îl încadrează pe autorul excepţiei în condiţii deosebite de muncă, deşi, potrivit legislaţiei anterioare, fusese încadrat în grupa I de muncă, asimilată, după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, condiţiilor speciale de muncă. Astfel, este mărit stagiul de cotizare, cu consecinţe asupra cuantumului pensiei, aducându-se atingere, totodată, unor drepturi câştigate. În acelaşi timp, este afectată stabilitatea juridică şi sunt încălcate dispoziţiile constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. În egală măsură, este încălcat şi principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât dreptul la încadrarea în grupa I de muncă a fost recunoscut prin hotărâre judecătorească, dar a fost apoi înlăturat prin voinţa legiuitorului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu aduce atingere unor drepturi câştigate, ci doar stabileşte un alt mod de calcul al pensiei, aplicabil de la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 pentru viitor. De asemenea, consideră că problemele indicate de autorul excepţiei izvorăsc din modul de aplicare a legii, care este supus controlului instanţei de judecată, iar nu celei de contencios constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 2.344 din 6 decembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.116/113/2012/a1, Curtea de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepţia a fost ridicată de Petrică Bran, Vasile Goga, Victor Berceanu, Mihai Stroe, Relu Pătraşcu, Constantin Vlad, Constantin Nica, Auraş Blidaru, Stănică Negoiţă, Dănuţ Stoian, Gicuţă Porneală, Stan Balaban, Georgel Tăndică şi Fănică Dobrea cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile în care au solicitat recunoaşterea ca muncă desfăşurată în condiţii speciale a activităţii desfăşurate după data de 1 aprilie 2001.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, următoarele:

1. Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, autorii excepţiei au fost încadraţi în grupa I de muncă în conformitate cu Ordinul ministrului muncii şi ocrotirilor sociale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Protecţia Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. Ulterior, conform Legii nr. 19/2000, coroborată cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, perioada de muncă realizată în grupa I de muncă, anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, a fost asimilată muncii în condiţii speciale. Textul de lege criticat transformă însă perioadele în care autorii excepţiei au fost încadraţi în condiţii speciale de muncă în condiţii deosebite de muncă, mărind astfel stagiul de cotizare şi crescând vârsta de pensionare.

Astfel, se aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile, întrucât art. 158 din Legea nr. 263/2010 produce efecte pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, afectând drepturi deja câştigate la data desfăşurării activităţii, respectiv încadrarea în condiţii speciale de muncă, supuse unor multiple riscuri.

2. Textul de lege criticat aduce atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât creează o inegalitate între persoanele care au avut posibilitatea de a se pensiona în temeiul legislaţiei anterioare Legii nr. 263/2010, mai favorabilă, şi cele pensionate în temeiul acestei din urmă legi.

3. Art. 158 din Legea nr. 263/2010 aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât tinde la schimbarea situaţiei juridice constatate de o instanţă de judecată printr-o sentinţă civilă definitivă şi irevocabilă de încadrare în grupa I de muncă a unuia dintre autorii excepţiei.

4. Este încălcat art. 11 din Constituţie în raport cu art. 1, art. 5 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţie. În acest sens, arată că statul român a încălcat dreptul persoanelor de a beneficia de categoria condiţiilor speciale de muncă, prin adoptarea unei legislaţii aflate în contradicţie atât cu normele interne, cât şi cu cele internaţionale. Astfel, dreptul la încadrare într-o anumită grupă de muncă, cu toate consecinţele pecuniare ce rezultă din această situaţie juridică, este un drept fundamental şi nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu şi retroactiv. De asemenea, se încalcă cerinţa previzibilităţii normelor de legi, întrucât la data la care au desfăşurat activitatea în condiţii speciale era previzibil că legea în temeiul căreia au intrat în profesie nu va modifica drepturile băneşti cuvenite. În plus, nu există nicio justificare pentru a institui un tratament juridic diferit între persoane[e care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi cele pensionate ulterior. În sfârşit, consideră că autorii excepţiei aveau o speranţă legitimă de a obţine anumite drepturi de valoare patrimonială, iar art. 158 din Legea nr. 263/2010, aducând atingere acestor drepturi, încalcă dreptul de proprietate.

5. Dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 5 alin. (1) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 53/2003.

Curtea de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, însă, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia acesteia.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora "(1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiţii speciale.

(2) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001."

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei puterilor în stat. De asemenea, consideră că este încălcat art. 11 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 1, art. 5 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţii referitoare la obligaţia de a respecta drepturile omului, dreptul la libertate şi la siguranţă şi interzicerea discriminării. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, dispoziţii referitoare la interzicerea generală a discriminării şi dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţie, referitoare la protecţia proprietăţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat stabileşte criteriile după care va fi calculată vârsta necesară pentru pensionarea persoanelor care au fost încadrate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001. Astfel, arată că se vor avea în vedere criteriile stabilite de lege pentru persoanele care au desfăşurat munca în condiţii deosebite, respectiv cele prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010.

Teza a doua a art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabileşte însă şi o excepţie, respectiv situaţia persoanelor care au realizat activităţi care, conform art. 30 alin. (1) din aceeaşi lege, sunt încadrate în condiţii speciale. Sunt avute în vedere activităţile desfăşurate în: "a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;

b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;

c) activităţile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, prevăzute de actele normative cu regim clasificat emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi;

d) aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;

e) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;

f) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4."

Acestor din urmă persoane li se vor aplica reglementările art. 55 alin. (1) lit. b), art. 56 şi art. 57 din Legea nr. 263/2010, respectiv reglementările aferente persoanelor care au desfăşurat munca în condiţii speciale.

Astfel, textul de lege criticat nu neagă încadrarea făcută în temeiul legislaţiei anterioare în grupa I ori a II-a de muncă, ci doar stabileşte modul în care va fi calculată vârsta legală de pensionare pentru aceste persoane, în măsura în care nu desfăşoară activităţi încadrate în condiţii speciale, potrivit reglementărilor în vigoare.

De altfel, Legea nr. 263/2010 preia aceleaşi clasificări ale locurilor de muncă în condiţii speciale şi ale unităţilor care au obţinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în condiţii speciale prevăzute şi în legislaţia anterioară, respectiv în Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, lege în a cărei ipoteză autorii excepţiei arată că se încadrează, nefiindu-le astfel aplicabilă teza întâi a art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, criticată pe calea excepţiei de neconstituţionalitate.

Având în vedere cele reţinute mai sus, Curtea apreciază că, în realitate, pretinsele probleme de neconstituţionalitate invocate de autorii excepţiei sunt determinate de o greşită interpretare a legii, asupra căreia este competentă să se pronunţe instanţa de judecată, iar nu instanţa de contencios constituţional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Petrică Bran, Vasile Goga, Victor Berceanu, Mihai Stroe, Relu Pătraşcu, Constantin Vlad, Constantin Nica, Auraş Blidaru, Stănică Negoiţă, Dănuţ Stoian, Gicuţă Porneală, Stan Balaban, Georgel Tăndică şi Fănică Dobrea în Dosarul nr. 1.116/113/2012/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale care a sesizat Curtea Constituţională şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 mai 2013.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 429 din data de 15 iulie 2013