NORME METODOLOGICE din 30 iulie 2013 pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu
CAPITOLUL I: Organizarea şi funcţionarea fondului mutual
Art. 1
(1)Fondurile mutuale înfiinţate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu au ca unic obiect de activitate acordarea de compensaţii financiare fermierilor afiliaţi, pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu, şi se organizează ca structură tehnică şi de coordonare la nivel central cu 8 centre regionale fără personalitate juridică în subordine.
(2)Fondurile mutuale înfiinţate şi acreditate sunt responsabile pentru întregul teritoriu naţional şi pentru ansamblul activităţilor agricole definite de art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003.
(3)Fondurile mutuale înfiinţate trebuie să aibă o secţiune comună şi pot avea secţiuni specializate, structuri fără personalitate juridică, care acoperă pierderile înregistrate pe unul sau mai multe tipuri de producţie separate. Fiecare secţiune specializată, definită prin statutul de funcţionare a fondului ca subdiviziune a acestuia, inclusiv cu resurse financiare separate, va fi coordonată de un responsabil tehnic ales sau numit de către consiliul director, va ţine evidenţa financiar-contabilă proprie şi va fi reprezentată în cadrul consiliului director al fondurilor mutuale.
(4)Fondurile mutuale acordă compensaţii financiare membrilor atât din resursele financiare ale secţiunii comune, cât şi din resursele financiare ale secţiunilor specializate, cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare stabilite prin statutele proprii sau regulamentele interne de organizare şi funcţionare. Compensaţiile financiare vor fi stabilite în funcţie de resursele financiare existente şi de decizia consiliului director.
(5)Crearea sau modificarea oricărei secţiuni specializate în cadrul fondurilor mutuale se supune aprobării consiliului director al acestora.
Art. 2
Resursele financiare ale fondurilor mutuale sunt asigurate în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 şi ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013.
Art. 3
(1)Capitalul fondurilor mutuale este constituit din:
a)contribuţiile membrilor pentru secţiunea comună;
b)contribuţiile membrilor pentru secţiunile specializate.
(2)Modalitatea de calcul al fiecărei contribuţii şi nivelul acestora se vor stabili de către consiliul director al fondurilor mutuale.
Art. 4
Fondurile mutuale acordă compensaţii financiare fermierilor pentru pierderile economice determinate de bolile animalelor, ale plantelor, precum şi pentru pierderile determinate de un incident de mediu, în limita resurselor financiare ale fondurilor mutuale şi cu aprobarea consiliului director.
Art. 5
Fondurile mutuale acordă compensaţii financiare numai membrilor care au contribuţiile stabilite la art. 3 achitate la zi, pe baza angajamentului acestora de a ceda fondurilor mutuale dreptul legal de recuperare-cesionare potrivit prevederilor art. 71 alin. (11) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.
Art. 6
După acreditarea fondurilor mutuale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale monitorizează activitatea acestora, efectuând audit anual în vederea verificării respectării condiţiilor de acreditare. Acreditarea poate fi retrasă temporar/definitiv, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
Art. 7
Contribuţia financiară aferentă cheltuielilor ocazionate de funcţionarea fondurilor mutuale este definită conform art. 71 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 şi va fi inclusă în cadrul Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.
Art. 8
În baza reglementărilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013, fondul poate derula şi implementa inclusiv programe de compensare financiară, la cererea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
CAPITOLUL II: Lista bolilor şi dăunătorilor care pot conduce la plata compensaţiilor financiare către membri
Art. 9
(1)Lista bolilor animalelor care pot conduce la plata compensaţiilor financiare către membrii fondului este cea stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală şi/sau în anexa la Decizia nr. 90/424/CEE.
(2)Bolile şi dăunătorii de carantină la plante care pot conduce la plata compensaţiilor financiare către membrii fondului sunt cei prevăzuţi prin Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 10
Lista bolilor şi dăunătorilor la plante, altele decât cele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este stabilită prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.
CAPITOLUL III: Criterii de evaluare a capacităţii unui anumit eveniment de a atrage plata unor compensaţii financiare
Art. 11
(1)Sunt considerate eligibile pentru acordarea de compensaţii financiare de către un fond mutual pierderile economice, fie că sunt anterioare, fie că sunt ulterioare expertizei tehnice a fondului mutual care confirmă caracterul compensator al acestora, rezultate ca urmare a apariţiei unuia dintre evenimentele menţionate mai jos:
a)pierderi de efective la animale sau de producţie la plante;
b)pierderile economice rezultate din activitatea desfăşurată în exploataţie, în special scăderea performanţelor zootehnice ale animalelor sau scăderea producţiei plantelor;
c)pierderile economice provenite din restricţionarea sau interdicţia circulaţiei ori a schimburilor, limitarea zonelor pentru păşunat, schimbarea destinaţiei producţiei, restricţionarea utilizării sau distrugerea unor produse de pe exploataţie, tratamente sanitare, restricţionarea folosirii solurilor ori devalorizarea comercială a producţiei;
d)pierderile economice cauzate de aplicarea măsurilor în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii organismelor dăunătoare de carantină ale plantelor în conformitate cu legislaţia fitosanitară în vigoare;
e)pierderile economice provocate de un incident de mediu definit potrivit art. 2 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013.
(2)Prin costuri şi pierderi legate de pierderea animalelor sau plantelor, în sensul alin. (1) lit. a), se înţelege:
a)costurile sau pierderile legate de mortalitatea animalelor, pe baza valorii de piaţă obiective a acestor animale;
b)costurile sau pierderile cauzate de depistarea organismului dăunător de carantină;
c)costurile sau pierderile economice cauzate de aplicarea măsurilor în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii organismelor dăunătoare de carantină ale plantelor în conformitate cu legislaţia fitosanitară în vigoare;
d)costurile sau pierderile legate de sacrificarea animalelor, decisă, pe de o parte, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor atunci când despăgubirea acordată de stat nu acoperă totalitatea costurilor şi pierderilor legate de această sacrificare sau, pe de altă parte, în cadrul unui plan de combatere/prevenire desfăşurat de organele abilitate, pe baza valorii de înlocuire a animalelor sacrificate, cu deducerea făcută din valoarea de abatorizare a acestora;
e)costurile legate de dezinfecţia spaţiilor de creştere a animalelor, numai dacă măsurile de dezinfecţie sunt impuse de autoritatea sanitară veterinară; costurile legate de dezinfecţia terenului, a spaţiilor de cultivare, depozitare a plantelor, numai dacă măsurile sunt impuse de organismele oficiale fitosanitare;
f)costurile legate de măsurile impuse de spălarea sau dezinfecţia unor utilaje agricole, echipamente, spaţii de depozitare, staţii de ambalare, numai dacă măsurile de dezinfecţie sunt impuse de autoritatea sanitară veterinară, fitosanitară;
g)costurile sau pierderile legate de distrugerea plantelor, pe baza costului acestora de distrugere şi a prejudiciului economic legat de plantele distruse, care include cheltuielile de replantare şi costurile de recultivare a culturilor perene, cu deducerea făcută din valoarea reziduală sumelor aferente.
(3)Prin costuri şi pierderi economice din activitatea desfăşurată în exploataţie, în sensul alin. (1) lit. b), se înţelege:
a)costurile sau pierderile legate de scăderea fertilităţii animalelor, scăderea sau stoparea producţiei animalelor, slaba vânzare a animalelor şi supracosturile generate de aceasta din urmă;
b)costurile sau pierderile legate de scăderea sau stoparea producţiei plantelor, pe baza diferenţei dintre valoarea comercială a producţiei medii a unei plante neafectate şi valoarea comercială a producţiei medii a unei plante afectate.
(4)Prin costuri şi pierderi de ordin economic şi comercial, în sensul alin. (1) lit. c), se înţelege:
a)costurile sau pierderile legate de imobilizarea animalelor, ca urmare a unor restricţii sau interdicţii de circulaţie sau de schimb, pe baza costurilor privind hrănirea, îngrijirea şi întreţinerea animalelor imobilizate, a pierderii valorii comerciale a animalelor imobilizate, a pierderilor legate de suspendarea certificării animalelor şi pierderilor provocate de închiderea unor pieţe sau de pierderile provocate de închiderea unor pieţe ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţile din ţări terţe;
b)costurile sau pierderile legate de izolarea plantelor, ca urmare a unor restricţii sau interdicţii de circulaţie sau de schimb, pe baza costului referitor la stocarea şi întreţinerea plantelor izolate, a pierderii valorii comerciale a plantelor izolate, a pierderilor legate de suspendarea paşaportului fitosanitar european şi a pierderilor provocate de închiderea unor pieţe sau de pierderile unor pieţe ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţile din ţări terţe;
c)costurile sau pierderile legate de limitarea zonelor de păşunat, pe baza costului de achiziţie şi transport al furajelor cumpărate în substituirea limitării zonelor de păşunat;
d)costurile sau pierderile legate de schimbarea destinaţiei producţiei, pe baza diferenţei dintre valoarea comercială a producţiei rezultate din destinaţia prevăzută iniţial şi valoarea comercială a producţiei rezultate din noua destinaţie;
e)costurile şi pierderile legate de o restricţie de utilizare sau de distrugerea produselor exploataţiilor, pe baza pierderii valorii comerciale a produselor cu utilizare redusă sau distruse şi a costului de distrugere a produselor;
f)costurile sau pierderile legate de tratamentele fitosanitare, pe baza costului de achiziţie şi administrare a tratamentelor fitosanitare;
g)costurile legate de tratamentele sanitar-veterinare pe baza costului de achiziţie şi de administrare a tratamentelor sanitar-veterinare;
h)costurile sau pierderile legate de declasarea comercială a animalelor, plantelor şi produselor acestora, pe baza diferenţei dintre valoarea comercială a animalului, plantei sau produsului rezultat din comercializarea prevăzută şi valoarea comercială a animalului, plantei sau produsului rezultat din comercializarea consecutivă declasării;
i)costurile legate de restricţionarea folosirii solurilor, pe baza costului de distrugere a culturilor vizate de măsura de restricţionare şi a costului de replantare a unei culturi de înlocuire;
j)costurile şi pierderile legate de limitarea alegerii culturii de producţie, pe baza diferenţei dintre valoarea culturii vizate de limitare şi valoarea culturii puse în producţie sau a culturii de referinţă ori, în cazul terenurilor lăsate pârloagă, dintre valoarea culturii vizate de limitare, valoarea medie pe ultimii 5 ani pentru culturile anuale şi zero;
k)costurile suplimentare se vor calcula ca diferenţa dintre veniturile obţinute din valorificarea produselor rămase în urma incidentului şi costurile generale pentru cultura respectivă; această valoare nu va depăşi valoarea x% din costurile directe sau x lei.
(5)Pierderea de venit se calculează prin diferenţa dintre:
a)rezultatul exprimat în lei/hectar/cap, obţinut din înmulţirea producţiei medii pe cei 3 ani precedenţi anului în cauză, exprimată în kg/hectar/kg/kg.g.v, realizată pentru fiecare cultură/categorie de animale în parte, cu preţul mediu de vânzare, exprimat în lei/kg fără TVA, obţinut pe cei 3 ani precedenţi anului respectiv; şi
b)pentru producţia vegetală, rezultatul exprimat în lei/hectar, obţinut din înmulţirea cantităţii de produse agricole, exprimată în kg/hectar, obţinută pe fiecare cultură în parte de pe suprafeţele afectate în toamna anului agricol respectiv sau/şi primăvara aceluiaşi an agricol, cu preţul mediu de vânzare, exprimat în lei/kg fără TVA, din cursul anului în cauză.
(6)La valoarea pierderii de venit calculată conform alin. (4) se pot adăuga alte costuri suportate de producătorul agricol ca urmare a faptului că recolta/producţia zootehnică nu s-a realizat.
(7)Din valoarea pierderii de venit calculată conform alin. (4) se scad, după caz, orice sumă primită în cadrul unui regim de asigurare şi/sau costurile nesuportate de producătorul agricol ca urmare a efectelor evenimentelor cauzate de boli ale plantelor/incidente de mediu.
Art. 12
(1)Pot beneficia de compensaţii financiare membrii fondului a căror producţie, pe culturi/specii de animale, a fost diminuată în anul în cauză cu un procent mai mare de 30% faţă de producţia medie realizată de acesta în 3 ani anteriori consecutivi. În cazul în care un producător agricol nu a mai cultivat/crescut în anii precedenţi cultura/specia afectată, acesta se consideră că se încadrează în procentul de peste 30% de pierdere de producţie prin comparare cu datele publicate anual de către Institutul Naţional de Statistică în Anuarul statistic al României.
(2)Calculul compensaţiei financiare are la bază pierderea de venit şi, după caz, alte costuri suportate şi/sau nesuportate de beneficiar. În cazul în care cultura/specia afectată nu a mai fost cultivată/crescută în anii precedenţi sau producătorul agricol în cauză are un istoric incomplet al activităţii agricole anterioare anului în cauză sau nu are un istoric al activităţii agricole anterioare anului în cauză, metoda de calcul prevăzută la art. 11 alin. (5) lit. a) va utiliza datele privind producţia medie la hectar/cap şi preţul mediu de achiziţie, publicate anual de către Institutul Naţional de Statistică în Anuarul statistic al României.
(3)Nivelul maxim al compensaţiilor financiare acordate producătorilor agricoli din contribuţia financiară nu poate depăşi 65% din valoarea totală a costurilor eligibile rezultate prin aplicarea prevederilor art. 11 şi 12, după caz.
CAPITOLUL IV: Tipurile de costuri administrative ale fondurilor mutuale eligibile pentru acordarea sprijinului
Art. 13
Cheltuielile administrative eligibile pentru sprijin financiar din contribuţia financiară pentru crearea şi funcţionarea fondurilor mutuale sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea şi funcţionarea acestora, cu excepţia cheltuielilor de investiţii şi a amortizării aferente, impozitelor şi taxelor datorate bugetului local sau de stat, altele decât cele aferente cheltuielilor de personal, provizioanelor, cheltuielilor excepţionale, amenzilor şi penalităţilor financiare, cheltuielilor pentru acţiunile în contencios şi taxei pe valoarea adăugată.
Art. 14
Nivelul maxim al cheltuielilor administrative ale fondurilor mutuale eligibile pentru sprijin financiar din contribuţia financiară va fi aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.
CAPITOLUL V: Modalitatea de calcul al costurilor suplimentare care constituie pierderi economice în temeiul art. 71 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul (CE) 73/2009
Art. 15
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale stabileşte anual prin ordin al ministrului, pe baza indicatorilor tehnologici din anul anterior, diferenţiat pe sectoare, animal şi vegetal, categoriile de costuri suplimentare de natură să determine pierderi economice pentru care fondurile mutuale constituite şi acreditate potrivit prevederilor art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 pot acorda compensaţii financiare, calculate potrivit art. 12 alin. (3).
Art. 16
Pentru sectorul vegetal costurile suplimentare sunt calculate ca procent din total cost de producţie la hectar, în funcţie de cultură şi stare de vegetaţie, raportat la momentul recoltării (fără costuri de depozitare şi transport).
Art. 17
(1)Pentru sectorul zootehnic costurile suplimentare se calculează ca procent din costul total de producţie pe unitatea de produs, pe toată filiera de producţie, cu excepţia segmentului final al producţiei de carne, unde calculul se va raporta la kg./gr. vie (se exclud cheltuielile de abatorizare şi transport).
(2)În situaţia în care este afectat întregul flux tehnologic sau costul suplimentar intervine în cadrul etapelor premergătoare obţinerii producţiei agricole, pierderea economică intervenind prin compensarea deficitului de material biologic sau de materii prime, calculul costurilor suplimentare se raportează pe fermă/exploataţie.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 497 din data de 7 august 2013