Document embed

HOTĂRÂRE nr. 109 din 14 decembrie 2015 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu: Lucrând împreună pentru locuri de muncă şi creştere economică: Rolul băncilor naţionale de promovare (BNP) în sprijinirea Planului de investiţii pentru Europa COM (2015) 361

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/925, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 8 decembrie 2015, Camera Deputaţilor:

1.Salută propunerea Comisiei Europene, întrucât:

- nevoia urgentă de a stimula investiţiile şi spaţiul fiscal limitat disponibil în medie în Europa reclamă mai mult ca oricând utilizarea optimă a resurselor publice;

- a fost elaborată în scopul realizării Planului de investiţii pentru Europa, care prevede utilizarea inteligentă a resurselor publice în vederea atragerii actorilor privaţi; cooperarea consolidată dintre băncile naţionale de promovare (mai departe abreviate: BNP), pe de o parte, şi Comisia Europeană şi Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI), pe de altă parte, este o condiţie esenţială pentru realizarea planului;

- Planul de investiţii pentru Europa accentuează rolul structurilor naţionale de finanţare care pot contribui la alimentarea resurselor financiare ale planului, respectiv Fondul european de investiţii strategice (FEIS);

- implementarea Planului de investiţii pentru Europa se bazează în principal pe parteneriatul strategic dintre Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii, însă este nevoie de o implicare efectivă a băncilor naţionale de promovare (BNP) pentru a spori impactul acestora asupra investiţiilor, creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă;

- efortul concertat al BEI, al BNP-urilor şi al investitorilor privaţi ar putea permite atingerea obiectivului planului de investiţii în economia reală - mobilizarea unei sume de 315 miliarde euro în investiţii publice şi private suplimentare, în următorii trei ani.

2.Sprijină această propunere deoarece:

- oferă orientări statelor membre care intenţionează să înfiinţeze noi BNP şi stabileşte o serie de principii esenţiale pentru colaborarea între BNP şi pentru colaborarea acestora cu Grupul BEI şi Comisia Europeană, prin intermediul platformelor de investiţii;

- oferă expertiză specifică şi cunoaşterea contextului local, a mediului de afaceri şi a comunităţilor de investitori, precum şi a politicilor şi strategiilor naţionale pe care o au BNP-urile;

- Comisia Europeană încearcă să găsească soluţii tehnice concrete pentru a combina finanţarea FEIS (al cărui regulament a fost aprobat de către Consiliul Uniunii Europene în iunie 2015, asigurându-se în acest fel cadrul juridic necesar funcţionării sale) cu fondurile structurale şi de investiţii europene;

- definiţia adoptată pentru BNP-uri acoperă forme extrem de variate, care oferă produse de promovare distincte, în funcţie de necesităţile specifice fiecărei ţări şi pentru că rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să ia o decizie cu privire la înfiinţarea sau neînfiinţarea unei BNP, precum şi cu privire la natura şi forma acesteia;

- o BNP, ca instituţie publică, poate fi mai bine plasată decât operatorii privaţi pentru a face faţă disfuncţionalităţilor pieţei; BNP-urile sunt finanţate şi sprijinite de stat, ceea ce reprezintă un avantaj concurenţial faţă de participanţii privaţi de pe piaţă, astfel că resursele lor constituie resurse de stat în sensul art. 107 alin. (1) din TFUE, iar intervenţiile lor se încadrează la ajutoare de stat dacă toate celelalte criterii de la art. 107 alin. (1) sunt îndeplinite;

- în relaţia complementară dintre BEI şi BNP-uri, acestea din urmă pot să aducă o valoare adăugată aparte, bazată pe cunoaşterea contextului, a mediului de afaceri şi a comunităţilor de investitori de pe plan local, precum şi a politicilor şi strategiilor naţionale;

- în această comunicare a Comisiei Europene se menţionează că printre instrumentele financiare care combină fondurile de la bugetul UE cu împrumuturile acordate de BNP-uri se numără şi programele de sprijinire a IMM-urilor - COSME şi InnovFin din cadrul programului Orizont 2020, instrumentele financiare din cadrul mecanismului Conectarea Europei, Erasmus +, care îndeplinesc obiectivele de atragere a investiţiilor din fonduri publice;

- potrivit cadrului financiar multianual al Uniunii Europene pentru 2014-2020, instituţiile de promovare pot completa administraţiile naţionale şi regionale la alocarea fondurilor structurale şi de investiţii europene (respectiv fondurile ESI), inclusiv a instrumentelor financiare [cum ar fi: instrumentale de partajare a riscurilor, garanţiile (parţiale) de împrumuturi, capitalurile proprii şi finanţarea de tip mezanin].

3.Atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:

- întrucât Planul de investiţii se adresează în principal marilor investitori privaţi din Europa (precum: corporaţii, fonduri de investiţii, sectorul financiar), trebuie acordată o atenţie sporită sectorului IMM-urilor, deoarece există riscul inhibării acestora şi a micilor antreprenori privaţi;

- menţionarea explicită, în cadrul actelor constitutive ale BNP-urilor, că activitatea acestora se va concentra asupra corectării disfuncţionalităţii pieţelor care nu sunt servite de băncile comerciale sau alte instituţii financiare de promovare;

- monitorizare atentă şi permanentă, astfel ca operaţiunile BNP-urilor să fie concentrate în sectoarele economice în care disfuncţionalităţile pieţelor sunt predominante;

- evitarea suprapunerii alternativelor de finanţare şi gestionarea interferenţei cu schemele existente;

- îndeplinirea compatibilităţii activităţilor BNP-urilor cu reglementările privind schemele de ajutoare de stat, în sensul avantajului competitiv pe care BNP-urile le-ar putea avea faţă de finanţatorii privaţi;

- necesitatea unor evaluări independente ex-post de către statele membre ale Uniunii Europene, prin care să se verifice valoarea adăugată a implementării schemelor de susţinere, precum şi acurateţea evaluărilor ex-ante;

- asigurarea unui grad de transparenţă şi de responsabilitate ridicat, care să justifice viabilitatea proiectelor, managementul profesionist şi reputaţia băncilor de tip BNP;

- orientarea activităţii BNP-urilor către obţinerea beneficiului public şi nu către obţinerea de profit, urmărind dezvoltarea economică şi socială durabilă, în scopul menţinerii unei capitalizări adecvate fără injecţii de capital din partea guvernelor.

4.Consideră că:

- BNP-urile pot avea un rol în creşterea bunăstării, dar pentru realizarea acestui obiectiv trebuie instituite şi politicile corespunzătoare pentru a garanta că nu se vor materializa eventualele efecte negative ale activităţii BNP-urilor;

- trebuie realizată o strânsă interacţiune cu sectorul privat pentru a permite BNP-urilor să îşi alinieze gama de produse cu lacunele pieţei şi să producă acele semnale pozitive cu privire la atractivitatea financiară a unor tipuri de proiecte, aflate în afara politicilor tradiţionale de investiţii ale băncilor;

- trebuie respectată şi aplicată consecvent separarea între calitatea de membru al consiliului de administraţie al BNP şi conducerea sa executivă în vederea consolidării funcţiei de supraveghere a consiliului de administraţie;

- trebuie separate activităţile comerciale ale BNP-urilor de activităţile lor promoţionale, pentru evitarea subvenţionării încrucişate;

- pentru a evita denaturările pieţei ar trebui justificată necesitatea intervenţiei oricărei BNP nou-înfiinţate; necesitatea unei zone noi de intervenţie sau a unui instrument financiar nou ar trebui să se facă cu sprijinul unei evaluări independente ex-ante a disfuncţionalităţii pieţei ce urmează a fi soluţionată de BNP, a eficacităţii şi eficienţei sale relative, a interacţiunii pe piaţă între canalele de finanţare existente (atât publice, cât şi private) şi a instrumentelor financiare care urmează a fi adoptate de BNP;

- este justificată decizia Comisiei Europene de a include clauza de revizuire (după 4-7 ani sau mai devreme, la cererea unui stat membru al Uniunii Europene), pentru reevaluarea disfuncţionalităţilor pieţei şi a domeniului de competenţă a BNP-urilor nou-înfiinţate;

- promovarea platformelor de investiţii poate avea un rol-cheie în punerea în comun a resurselor BEI, ale BNP-urilor şi ale investitorilor privaţi.

5.Susţine iniţiativele Guvernului României în cadrul Planului de investiţii al Comisiei Europene, prin extinderea mandatului Băncii de Export-Import a României Eximbank - S.A., pentru a desfăşura operaţiuni specifice de bancă de dezvoltare şi, prin aceasta, transformarea sa în BNP.

-****-

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 decembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 933 din data de 17 decembrie 2015