HOTĂRÂRE nr. 15 din 9 martie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme COM(2015)750
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:
Articol unic
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/186 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în Şedinţa din 1 martie 2016, Camera Deputaţilor:
1.Ia act de faptul că propunerea de directivă amendează cadrul legislativ actual în sensul înăspririi regulilor aplicabile achiziţionării şi deţinerii armelor de foc.
2.Ia act de faptul că mai mulţi membri ai Parlamentului European, parlamente naţionale şi alte părţi interesate au ridicat îndoieli cu privire la rolul armelor legale în atacurile teroriste şi alte acte de criminalitate gravă, percepând ca nefondată relaţia stabilită de către Comisia Europeană.
3.Se raliază opiniei acelor membri ai Parlamentului European şi parlamentelor naţionale care critică invocarea de către Comisia Europeană a recentelor atacuri teroriste ca justificare pentru renunţarea la studiul de impact impus de normele bunei legiferări, din motive de urgenţă a reglementării.
4.Ia act de faptul că lipsa unor date statistice complete este frecvent menţionată, inclusiv în evaluarea externă din 2014 şi în Raportul din noiembrie 2015 al Comisiei Europene de evaluare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme, unde se arată că ",[d]in cauza lipsei unor date cuprinzătoare, a fost dificil pentru evaluator să evalueze eficacitatea directivei în legătură cu obiectivele de securitate. În special, analiza a fost îngreunată de lipsa unei baze de informaţii care să includă date specifice şi detaliate privind infracţiunile comise cu arme de foc deţinute legal, arme de alarmă transformate şi arme de foc reactivate în statele membre ale UE."
5.Consideră că, în lipsa datelor statistice care să exprime nivelul utilizării în acţiuni teroriste şi activităţi de criminalitate gravă şi/sau organizată a armelor de foc deţinute legal, precum şi a unor date statistice care să indice gradul de utilizare pentru acţiuni criminale defalcat pe tipuri de arme - arme semiautomate, arme de alarmă, arme de semnalizare, arme dezactivate anterior, arme convertite, arme cumpărate de la colecţionari, arme cumpărate online -, nu se poate evalua valoarea adăugată a propunerii de directivă.
6.Precizează că această dificultate de evaluare reprezintă de fapt şi o dificultate de a stabili utilitatea reglementării şi implicit conformarea cu principiul subsidiarităţii.
Constată validitatea şi suficienţa argumentării utilităţii propunerii, din perspectiva criteriului insuficienţei acţiunii naţionale, şi acceptă argumentele Comisiei Europene privind necesitatea acţiunii la nivelul Uniunii, întrucât obiectivele acţiunii europene pot fi realizate, astfel, în mod superior faţă de acţiunea naţională din fiecare stat membru.
Apreciază că, deşi nu se poate stabili contribuţia substanţială la asigurarea securităţii cetăţenilor din perspectiva criteriului valorii adăugate, propunerea de directivă este conformă cu principiul subsidiarităţii.
7.Observând că propunerea de directivă urmăreşte şi prevenirea deturnării armelor de foc de pe piaţa legală pe piaţa ilegală semnalează că, în cazul în care datele statistice ar dovedi că actele criminale sunt în proporţie covârşitoare înfăptuite cu arme obţinute sau deţinute în mod ilegal, atunci ar fi trebuit ca acţiunea de reglementare a Comisiei Europene să se concentreze pe astfel de arme şi că restricţiile introduse pentru achiziţia şi deţinerea legală de arme de foc nu sunt suficient justificate.
Observă că, la scurt timp după lansarea propunerii de directivă examinate, a fost prezentată Comunicarea Comisiei - Planul de acţiune al UE împotriva traficului şi utilizării ilegale de arme de foc şi explozivi - COM(2015)624. Consideră că preocuparea Comisiei Europene pentru acest domeniu este justificată, inclusiv din motivul enunţat în paragraful anterior.
Pentru clarificarea celor de mai sus solicită Comisiei Europene să informeze parlamentele naţionale cu date privind data şi locul unde au fost folosite în atacuri teroriste arme semiautomate, arme cumpărate online, pistoale de alarmă convertite, arme anterior dezactivate sau arme cumpărate de la colecţionari; o comparaţie între numărul total de arme de foc interzise (categoria A din propunerea de directivă) confiscate într-un an de către autorităţile competente din toate statele membre şi numărul de arme de foc interzise confiscate, care provin de la colecţionari, ar fi, de asemenea, relevantă.
8.Ia act de faptul că în România legislaţia internă este mai restrictivă decât în alte state membre şi că ţara se află pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa numărului de arme pe locuitor, din totalul armelor letale deţinute de persoanele fizice, majoritatea fiind arme de vânătoare.
Reţine rezervele exprimate de Ministerul Afacerilor Interne faţă de posibilitatea ca arme pentru care unele state membre nu impun condiţia autorizării să ajungă în state membre unde această autorizaţie este necesară.
9.Ia act de faptul că Rezoluţia Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la agenda europeană de securitate a constatat că UE nu dispune de o definiţie comună a "securităţii naţionale", ceea ce creează o excludere nedefinită în instrumentele juridice ale UE care conţin trimiteri la "securitatea naţională"; în acest sens reţine că unele state membre invocă securitatea naţională pentru a critica propunerea de directivă sub aspectul reducerii capacităţii lor de apărare.
10.Admite că, indiferent de ponderea armelor obţinute şi deţinute în mod legal în comiterea de acte de criminalitate gravă, propunerea de directivă aduce completări şi modificări Directivei 91/477CEE a armelor de foc, care pot ameliora securitatea cetăţenilor.
11.În acest sens, consideră convertibilitatea armelor de alarmă cu gloanţe oarbe în arme de foc adevărate, clarificarea cerinţelor pentru marcarea armelor de foc pentru a îmbunătăţi trasabilitatea lor, orientări comune pentru dezactivarea armelor de foc, păstrarea evidenţelor privind armele de foc dezactivate, înregistrarea transferurilor armelor de foc dezactivate, clarificarea definiţiilor, restricţiile vânzării prin internet, simplificarea şi ameliorarea sistemelor naţionale de schimb de date, respectiv explorarea posibilităţilor de interoperabilitate ca fiind preocupări legitime.
12.Observă că valoarea adăugată a directivei este structurată pe două nivele, impactul propunerilor regăsindu-se atât la nivelul tehnic al prevederilor, prin înăsprirea condiţiilor pentru obţinerea şi deţinerea armelor de foc, cât şi la nivel politic, prin întărirea procesului de coordonare între statele membre, în sensul formalizării unui sistem de schimb de informaţii cu privire la piaţa armelor de foc.
13.Cu privire la interoperabilitatea dintre sistemele de informaţii create la nivel naţional, domeniu în care statele membre au opţiuni diferite, se raliază opiniei că trasabilitatea armelor de foc este printre cele mai semnificative cerinţe care odată realizată va elimina o mare parte din riscurile existente.
14.Agreează în principiu introducerea interdicţiei de deţinere şi comercializare a armelor de foc periculoase din categoria A, dar în acelaşi timp recunoaşte că statele membre care îşi axează apărarea naţională pe conceptul înarmării permanente a rezerviştilor ar trebui să beneficieze de excepţii, eventual, prin asimilarea rezerviştilor cu personalul militar.
15.Apreciază măsurile de standardizare a certificatelor şi autorizaţiilor, susceptibile să contribuie la reducerea sarcinii administrative.
16.Semnalează că necesitatea de adaptare la viitoarele evoluţii tehnologice, amintită în Raportul Comisiei Europene de evaluare a Directivei 91/477 a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme, din noiembrie 2015, nu se reduce la imprimarea în 3D şi la vânzări online, ci poate include arme aflate încă în stadiu experimental.
17.Consideră că propunerea de directivă ar trebui să completeze anexa A a Directivei 91/477/CEE cu armele nedetectabile prin mijloace de detecţie uzuale.
18.Agreează interzicerea utilizării internetului drept canal pentru vânzarea armelor de foc, cu excepţia armurierilor şi intermediarilor, dar consideră că cele două categorii exceptate ar trebui supuse unor mecanisme riguroase de monitorizare şi control prin norme comune la nivelul Uniunii şi că regimul sancţionator pentru încălcarea legii ar trebui să descurajeze comiterea de ilegalităţi. În acelaşi timp, consideră că interceptarea mărfurilor neautorizate la punctul de livrare rămâne acţiunea cea mai importantă.
19.Consideră că extinderea sistemului de reglementare a activităţii intermediarilor pentru a include şi armurierii este justificată; semnalează totuşi că procedura de autorizare a activităţilor de comercializare şi intermediere care include o verificare a persoanei fizice şi juridice nu precizează în ce constă controlul în cazul persoanelor juridice; controlul persoanei care conduce întreprinderea respectivă nu este suficient.
20.Semnalează că este dificil de realizat o evaluare a integrităţii personale şi profesionale şi a competenţelor armurierului sau intermediarului şi că atât redactarea, cât şi acceptarea în toate statele membre a unui ghid de bune practici sunt problematice.
21.Apreciază că aceeaşi situaţie este şi în cazul stabilirii unor criterii ale "motivului întemeiat" care permite autorizarea pentru deţinerea unei arme de foc şi stabilirii criteriilor care să ateste că solicitanţii autorizaţiei nu prezintă un pericol "pentru propria persoană, pentru ordinea publică sau siguranţa publică"; consideră că existenţa unei condamnări pentru săvârşirea cu violenţă a unei infracţiuni este suficientă pentru interzicerea autorizării.
22.Apreciază că pentru eliberarea autorizaţiei de achiziţie a unei arme de foc ar trebui organizate nu doar "controale medicale standard", ci controale medicale special concepute pentru determinarea "riscurilor standard".
23.Reţine argumentul vehiculat în reuniunile din Consiliu, că este mai eficient să se producă o armă nouă decât să se reactiveze o armă corect dezactivată, şi subliniază că o cât mai bună aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2403 al Comisiei din 15 decembrie 2015 de elaborare a unor orientări comune privind standardele şi tehnicile de dezactivare, pentru a garanta că armele de foc dezactivate sunt în mod ireversibil nefuncţionale, devine esenţială.
24.Având în vedere că precauţiile privind circulaţia şi deţinerea legală a armelor de foc au sens doar dacă infractorilor nu le este mai uşor să le obţină ilegal, consideră că fermitatea statelor membre de a aplica legile proprii şi normele Uniunii Europene, în sensul combaterii traficului de arme, reprezintă o necesitate absolută.
25.Deplânge toleranţa faţă de traficul de arme practicat în zone comerciale, cum ar fi porturile, care sunt binecunoscute organismelor naţionale, europene şi internaţionale de aplicare a legii, cu atât mai mult cu cât se află în state cu mari resurse financiare, materiale şi umane, şi atenţionează autorităţile acelor state că laxismul în acest domeniu de mare risc încalcă grav principiul statului de drept şi afectează siguranţa cetăţenilor europeni.
26.Se raliază opiniei că transporturile mari de arme ar trebui să fie monitorizate în mod obligatoriu prin GPS.
27.Se raliază opiniei Parlamentului European, exprimată în Rezoluţia sa din 9 iulie 2015 referitoare la agenda europeană de securitate (2015/2697(RSP)), privind eficacitatea echipelor comune de anchetă în anchetarea cazurilor specifice cu caracter transfrontalier, extinderea utilizării acestui instrument şi înfiinţarea unor astfel de echipe comune cu caracter semipermanent sau permanent, în special în marile perimetre ale crimei organizate.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 martie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 181 din data de 10 martie 2016