DECIZIE nr. 613 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, Elena Geantă, Cristina Lazurcă, Lorena Alina Pîrvu şi Iuliana Radu în Dosarul nr. 24.824/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 299D/2014.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Guvernul României a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 300D/2014, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex şi Costel Şchiopu în Dosarul nr. 24.227/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Guvernul României a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
7. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 299D/2014 şi nr. 300D/2014.
8. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexare cauzelor.
9. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 300D/2014 la Dosarul nr. 299D/2014, care este primul înregistrat.
10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 nu contravin prevederilor din Constituţie invocate de autorii excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
11. Prin încheierile din 18 martie 2014, pronunţate în dosarele nr. 24.824/3/2013 şi nr. 24.227/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
12. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, Elena Geantă, Cristina Lazurcă, Lorena Alina Pîrvu, Iuliana Radu, precum şi de Costel Şchiopu cu ocazia soluţionării unor cauze având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici.
13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii apreciază, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 sunt neconstituţionale, întrucât motivarea din preambul, referitoare la necesitatea adoptării unui astfel de act normativ, nu este argumentată "viabil", în sensul de a reprezenta o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Susţin că o astfel de motivaţie excedează cadrului constituţional, iar carenţele în motivarea unei asemenea situaţii impun concluzia că adoptarea reglementării în cauză, pe calea unei ordonanţe de urgenţă, nu îndeplineşte exigenţele impuse de Legea fundamentală. De asemenea consideră că, pe de o parte, motivarea Guvernului, potrivit căruia "necesitatea amânării momentului angajării efective a absolvenţilor este determinată de intrarea instituţiilor în culpă prin nerespectarea obligaţiilor legale privind încadrarea absolvenţilor instituţiilor de formare profesională iniţială, iar, pe de altă parte, nerespectarea Legii nr. 293/2011, chiar reală fiind, nu poate constitui un argument în susţinerea urgenţei reglementării, toate acestea fiind ipotetice, nedemonstrate şi fără un suport întemeiat".
14. Totodată, arată că argumentul din preambulul ordonanţei de urgenţă, respectiv criza economică, nu poate fi o justificare a situaţiei extraordinare, întrucât se referă la o situaţie incontrolabilă, subiectivă, adoptarea acestui act normativ nereprezentând o soluţie absolută de rezolvare a acestor aspecte. Prin urmare, adoptarea reglementării în cauză pe calea unei ordonanţe de urgenţă nu îndeplineşte exigenţele constituţionale impuse de art. 115 alin. (4) privind urgenţa şi situaţia extraordinară şi toate motivaţiile Guvernului se circumscriu ideii de oportunitate, fără a se face o expunere exactă a situaţiei extraordinare care să determine urgenţa adoptării actului normativ.
15. În final, autorii excepţiei susţin că, urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012, absolvenţii promoţiei 2012 sunt defavorizaţi în raport cu absolvenţii aceleiaşi instituţii de învăţământ din promoţiile anterioare, pierzând atât vechimea în profesia de poliţist, promovarea în grad la termen, cât şi drepturile salariale ce li s-ar cuveni.
16. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul conformităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 cu prevederile constituţionale invocate de către reclamant, deoarece adoptarea acesteia este justificată, conform preambulului ordonanţei, de efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, împrejurări extraordinare care se circumscriu condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie.
17. Totodată, instanţa de judecată apreciază că actul normativ criticat nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 şi art. 41, întrucât art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 prevede că, în lipsa unei oferte de încadrare din partea instituţiilor pentru care s-a realizat formarea profesională, absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2012 încetarea raporturilor juridice care decurg din calitatea de absolvenţi, avute cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele sau contractele încheiate potrivit legii.
18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
19. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 sunt constituţionale, întrucât la data adoptării actului normativ criticat a existat, pe de-o parte, o situaţie extraordinară, iar, pe de altă parte, măsurile în cauză nu sufereau amânare.
20. Totodată, consideră că măsura restrictivă instituită prin dispoziţiile legale criticate este aplicată în mod nediscriminatoriu destinatarilor săi, respectiv absolvenţilor promoţiilor anului 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, este temporară, rezonabilă şi proporţională cu situaţia care a determinat-o, alăturându-se altor măsuri legislative determinate de aceeaşi cauză şi având aceeaşi finalitate: încadrarea în constrângerile bugetare determinate de criza economică.
21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 3 iulie 2012, aprobată prin Legea nr. 213/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 15 noiembrie 2012.
24. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 115 - Delegarea legislativă, art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii.
25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată din perspectiva argumentelor ce urmează a fi expuse în continuare.
26. Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 prevede că:
- dispoziţiile sale se aplică absolvenţilor promoţiilor anului 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;
- acordarea gradelor profesionale ori a gradelor militare absolvenţilor, repartizarea acestora la unităţi şi numirea în funcţii se realizează cu data de 1 decembrie 2012, în condiţiile stabilite prin ordin sau decizie a ministrului ori, după caz, a conducătorului instituţiei în beneficiul căreia au fost pregătiţi absolvenţii;
- în lipsa unei oferte de încadrare din partea instituţiilor pentru care s-a realizat formarea profesională, absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială prevăzute la art. 1 care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2012 încetarea raporturilor juridice care decurg din calitatea de absolvenţi, avute cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele sau contractele încheiate potrivit legii.
27. De asemenea, Curtea reţine că reglementări asemănătoare cu cele cuprinse în actul normativ supus controlului de constituţionalitate se regăsesc în:
a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 234/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 7 decembrie 2011, adoptată, pe de o parte, în vederea încadrării în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2011 prin Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010, iar, pe de altă parte, pentru evitarea intrării Ministerului Afacerilor Interne în culpă contractuală cauzată de nerespectarea obligaţiilor asumate în angajamentele încheiate cu studenţii şi elevii din instituţiile de formare profesională iniţială, care prevedeau încadrarea promoţiilor de absolvenţi; şi
b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", promoţia 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 28 iunie 2013, aprobată prin Legea nr. 331/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 11 decembrie 2013, adoptată în vederea încadrării în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2013, pe de o parte, şi pentru evitarea intrării în culpă contractuală a Ministerului Afacerilor Interne, prin nerespectarea obligaţiilor asumate în angajamentele încheiate cu studenţii Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", în sensul încadrării promoţiei de absolvenţi, pe de altă parte.
28. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, în ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 115, Curtea observă că autorul motivează excepţia doar din perspectiva inexistenţei situaţiei extraordinare şi a nemotivării urgenţei adoptării ordonanţei de urgenţă.
29. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituţie (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ:
- existenţa unei situaţii extraordinare;
- reglementarea acesteia să nu poată fi amânată;
- urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
30. Totodată, Curtea a statuat că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun şi au un caracter obiectiv, în sensul că existenţa lor nu depinde de voinţa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).
31. Raportând aceste criterii de analiză la prezenta cauză, Curtea constată că atât în cuprinsul Notei de fundamentare, care a însoţit proiectul ordonanţei de urgenţă criticate, cât şi în preambulul acesteia, caracterul de urgenţă a fost justificat prin:
- încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2012 prin Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011;
- efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, precum şi necesitatea asigurării încadrării în numărul de indicatori de personal prevăzuţi în finanţare de Legea nr. 293/2011;
- împrejurarea că la nivelul tuturor instituţiilor din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională necesitatea asigurării fondurilor bugetare pentru acordarea drepturilor salariale ale personalului propriu constituie o prioritate imediată;
- faptul că neadoptarea prezentului act normativ putând avea drept consecinţă, pe de o parte, intrarea instituţiilor în culpă prin nerespectarea obligaţiilor legale privind încadrarea absolvenţilor instituţiilor de formare profesională iniţială, iar, pe de altă parte, nerespectarea Legii nr. 293/2011. Toate aceste elemente vizează direct interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, necesitând adoptarea de măsuri imediate.
32. Astfel, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă nr. 37/2012 a intervenit într-un context mai larg în care au fost adoptate mai multe acte normative care au avut drept scop limitarea efectelor crizei economico-financiare asupra economiei naţionale şi, prin urmare, nu se poate reţine critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât în cauză este vorba de o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.
33. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, în ceea ce priveşte încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16, Curtea observă că autorii excepţiei deduc neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă criticate dintr-un pretins tratament discriminatoriu aplicat absolvenţilor promoţiilor anului 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională în raport cu absolvenţii aceloraşi instituţii de învăţământ din promoţiile anterioare, determinat de schimbarea datei de acordare a gradelor profesionale ori a gradelor militare, de repartizare a acestora la unităţi şi numirea în funcţii, respectiv la data de 1 decembrie 2012.
34. Curtea în jurisprudenţa sa, în ceea ce priveşte principiul egalităţii, în mod constant, a statuat că acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în Cauza Thlimmenos contra Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite. A se vedea în acest sens Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011.
35. Or, cele două categorii de persoane invocate de către autorii excepţiei nu se află în situaţii juridice similare, situaţia fiecăreia dintre acestea fiind guvernată de acte normative diferite. Astfel, împrejurări diferite care plasează diferit categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite justifică, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii.
36. În aceste condiţii, Curtea constată că norma juridică criticată este aplicabilă, de la intrarea ei în vigoare, în mod nediscriminatoriu, tuturor destinatarilor ei. De altfel, Curtea a reţinut în mod constant că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări. În acest sens este Decizia nr. 759 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2012.
37. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 încalcă dreptul fundamental la muncă prevăzut de art. 41 din Constituţie, întrucât în perioada 1 iulie 2012-1 decembrie 2012, absolvenţii instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională "nu au avut calitatea nici de elevi şi nici cea de angajaţi, deşi absolviseră cursurile încă din luna iunie 2012, drept care nu puteau să se angajeze legal la un alt angajator", Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
38. Astfel, potrivit art. 41 din Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Prin adoptarea măsurii legislative criticate nu se îngrădeşte alegerea profesiei sau a locului de muncă, deoarece încadrarea absolvenţilor promoţiilor anului 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea respectării ţintei de deficit bugetar şi pentru încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2012 prin Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011.
39. Curtea observă că, potrivit art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012, "În lipsa unei oferte de încadrare din partea instituţiilor pentru care s-a realizat formarea profesională, absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială prevăzute la art. 1 care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2012 încetarea raporturilor juridice care decurg din calitatea de absolvenţi, avute cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele sau contractele încheiate potrivit legii". Prin urmare, nimic nu împiedica absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională ca în perioada 3 iulie 2012-30 noiembrie 2012 să renunţe la contractele încheiate cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi şi să încheie contracte de muncă cu alţi angajatori.
40. Totodată, Curtea reţine că raporturile juridice dintre absolvenţii promoţiilor anului 2012 şi instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi sunt guvernate de contractul încheiat la începutul perioadei de şcolarizare, contract executat în totalitate. Singura întârziere/amânare în executarea acestuia a vizat doar data încadrării absolvenţilor, care s-a realizat începând cu data de 1 decembrie 2012.
41. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, Elena Geantă, Cristina Lazurcă, Lorena Alina Pîrvu şi Iuliana Radu în Dosarul nr. 24.824/3/2013 şi de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex şi Costel Şchiopu în Dosarul nr. 24.227/3/2013 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 3 din data de 5 ianuarie 2015