METODOLOGIE din 28 martie 2014 de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale
CAPITOLUL I: Scop şi domeniu de aplicare
Art. 1
Prezenta metodologie are drept scop stabilirea unei metode unitare de calcul al consumului tehnologic de gaze naturale în sistemele de distribuţie, denumite în continuare SD.
Art. 2
Prezenta metodologie se aplică de către operatorii de distribuţie a gazelor naturale, denumiţi în continuare OSD.
Art. 3
(1)În sensul prezentei metodologii, consumul tehnologic reprezintă cantitatea de gaze naturale, exprimată în unităţi de volum, necesară a fi consumată de către un OSD pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfăşurării activităţii de distribuţie a gazelor naturale.
(2)Consumul tehnologic al unui SD rezultă din însumarea volumelor de gaze naturale achiziţionate în vederea:
a)asigurării presiunii de lucru într-un SD nou, în tronsoanele de conducte noi sau reabilitate, calculate conform prevederilor art. 6;
b)creşterii presiunii de lucru în SD existent, calculate conform prevederilor art. 7;
c)asigurării presiunii de lucru ca urmare a disipărilor de gaze naturale prin:
(i)defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, calculate conform prevederilor art. 8;
(ii)defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, calculate conform prevederilor art. 9;
d)asigurării presiunii de lucru ca urmare a unor incidente tehnice în SD, calculate conform prevederilor art. 10;
e)asigurării presiunii de lucru ca urmare a permeabilităţii conductelor din polietilenă, calculate conform prevederilor art. 11;
f)compensării abaterilor înregistrate de echipamentele/sistemele de măsură în lipsa dispozitivelor de corecţie a cantităţilor de gaze naturale, calculate conform prevederilor art. 12.
(3)În situaţia în care un OSD operează mai multe SD, consumul tehnologic total al acestuia se calculează prin însumarea consumurilor tehnologice ale fiecărui SD, calculate conform prevederilor prezentei metodologii.
(4)În categoria de consum tehnologic al unui SD nu se încadrează volumele de gaze naturale achiziţionate în vederea:
a)utilizării în scop administrativ de către OSD în sediile aflate în proprietatea/folosinţa sa;
b)compensării pierderilor cauzate de incidente tehnice în SD, cu autor cunoscut;
c)compensării pierderilor cauzate de incidente tehnice în SD, cu autor necunoscut, dacă OSD nu deţine înscrisuri din care să rezulte măsurile întreprinse pentru recuperarea prejudiciului;
d)compensării pierderilor cauzate de apariţia unor vicii de execuţie a obiectivelor SD aflate în perioada de garanţie;
e)compensării pierderilor cauzate de intervenţiile neautorizate ale terţilor asupra echipamentelor/sistemelor de măsură, respectiv:
(i)deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării acestora;
(ii)ocolirea indicaţiilor acestora, prin realizarea de instalaţii clandestine;
f)compensării pierderilor generate de folosirea instalaţiilor clandestine racordate la SD.
(5)În vederea recuperării prejudiciului aferent volumelor disipate în urma unor incidente tehnice în SD, cu autor cunoscut, OSD calculează volumul de gaz necesar a fi achiziţionat conform prevederilor art. 10.
CAPITOLUL II: Termeni şi abrevieri
Art. 4
În sensul prezentei metodologii, următorii termeni şi abrevieri se definesc după cum urmează:
1.a) ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
2.b) presiunea de lucru - presiunea gazelor naturale din conductă în condiţii de exploatare normală; aceasta nu trebuie să depăşească limita maximă a treptei de presiune pentru care a fost proiectată conducta şi să nu coboare sub pragul minim necesar funcţionării SD în regim de siguranţă şi de continuitate în alimentarea clienţilor finali;
3.c) V - volumul de gaze naturale [m3];
4.d) Vc - volumul fizic al conductei [m3];
5.e) Vsol - volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte subterane [m3];
6.f) Vas - volumul amestecului de gaze [m3];
7.g) VCS - volumul total de gaze naturale livrat lunar prin dispozitivele de măsură fără corector, exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune [m3];
8.h) VFC - volumul total de gaze livrat prin contoare fără corector [m3];
9.i) M - masa de gaze naturale [kg];
10.j) m - debit masic de gaze naturale [kg/h];
11.k) T - temperatura gazelor naturale în condiţii de lucru [°C/K];
12.l) Ts - temperatura gazelor naturale în condiţii standard [TS = 15°C/TS = 288,15 K];
13.m) T* - temperatura critică [K];
14.n) tm - temperatura atmosferică, media zilnică [°C];
15.o) ti - temperatura interioară a spaţiului în care este amplasat dispozitivul de măsură [°C];
16.p) - densitatea gazelor naturale [kg/m3];
17.q) s - densitatea gazelor naturale în condiţii standard de temperatură şi presiune [kg/m3];
18.r) * - densitatea critică a gazelor naturale [kg/m3];
19.s) - timp [h];
20.t) pa - presiunea atmosferică [bar];
21.u) p - presiunea de lucru a gazelor naturale din conductă [bar];
22.v) ps - presiunea gazelor naturale în condiţii standard, ps = 1,01325 bar;
23.w) pd - presiunea absolută a gazului natural din conducta cu defect [bar];
24.x) PG - presiunea relativă a gazului din conductă, medie lunară [mbar];
25.y) p* - presiunea critică a gazelor naturale [bar];
26.z) R - constanta universală a gazului natural ideal;
27.aa) Z - coeficient de compresibilitate;
28.bb) A - aria defectului [m2];
29.cc) - viscozitatea dinamică [Pa x s];
30.dd) kA - permeabilitatea absolută a solului [m2/s];
31.ee) k - coeficient adiabatic, considerat egal cu 1,3;
32.ff) Kp - factorul de corecţie pentru presiune;
33.gg) KT - factorul de corecţie pentru temperatură;
34.hh) Q - debitul de gaze naturale [m3/h];
35.ii) Qs - debitul de gaze naturale în condiţii standard de presiune şi temperatură [m3/h];
36.jj) h - adâncimea de montare a conductei [m];
37.kk) D - diametrul interior al conductei;
38.ll) L - lungimea conductei [m];
39.mm) LPE - suma lungimilor conductelor din polietilenă [km];
40.nn) Vm - viteza medie a gazelor naturale [m/s];
41.oo) Vs - volumul exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune [m3];
42.pp) w - viteza gazelor naturale;
43.qq) Wd - viteza gazelor naturale în zona defectului.
Art. 5
Termenii utilizaţi în prezenta metodologie şi care nu sunt prevăzuţi la art. 4 sunt definiţi în legislaţia în vigoare în sectorul gazelor naturale.
CAPITOLUL III: Calculul volumelor de gaze naturale
Art. 6
(1)Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de temperatură şi presiune, necesar umplerii:
a)unui SD nou pentru asigurarea presiunii de lucru;
b)tronsoanelor de conducte noi sau reabilitate; se calculează cu formula:
unde
unde
- i = 1...n reprezintă numărul de tronsoane de conducte cu diametre şi lungimi diferite.
(2)Prin umplerea cu gaze naturale a unui SD nou, iniţial plin cu aer, se formează un amestec de gaze care este refulat în atmosferă; volumul amestecului de gaze Vas se calculează cu formula:
(3)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):
a)procesele-verbale de punere în funcţiune a conductelor aferente SD;
b)fişele tehnice ale conductelor aferente SD;
c)documentele justificative din care să reiasă valorile parametrilor de presiune şi de temperatură a gazelor naturale (p, T);
d)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale ().
Art. 7
(1)Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de temperatură şi presiune, injectat în SD existent, ca urmare a deciziei OSD de creştere a presiunii de lucru, se calculează cu formula:
unde:
- Vsuplim reprezintă volumul suplimentar de gaze naturale injectat în SD, exprimat în metri cubi;
- p1 reprezintă presiunea iniţială de lucru a gazelor naturale la intrarea în conductă, exprimată în bari;
- p2 reprezintă presiunea finală de lucru a gazelor naturale la intrarea în conductă, exprimată în bari;
- Zs/Z reprezintă raportul dintre coeficientul de compresibilitate în condiţii standard de presiune şi temperatură şi cel corespunzător condiţiilor de lucru; acest raport se consideră egal cu 0,99 pentru presiunea de lucru cuprinsă între 0,04 şi 6 bari şi pentru temperatura gazelor naturale cuprinsă între (-20°C) şi (+40°C).
(2)Volumul fizic al conductei (Vc) se calculează cu formula:
unde
- i = 1...n reprezintă numărul de tronsoane de conducte cu diametre şi lungimi diferite.
(3)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):
a)fişele tehnice ale conductelor aferente SD;
b)documentele justificative din care să reiasă valorile parametrilor de presiune şi de temperatură a gazelor naturale (p, T);
c)programul de lucru sau foaia de manevră.
Art. 8
(1)Volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, se calculează cu formula:
(2)Timpul de evacuare a gazelor naturale este durata de timp estimată în care au avut loc scurgerile de gaze naturale prin defect.
(3)Debitul masic de gaze naturale scurs prin defect este dependent de regimul de curgere:
a)pentru regimul de curgere critic se utilizează formula:
unde coeficientul de debit cd are valoarea 0,75;
b)pentru regimul de curgere subcritic se utilizează formula:
unde coeficientul de debit cd are valoarea 0,85.
(4)Regimul de curgere necesar calculului volumului de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, se determină cu formula:
dacă:
a)raportul , regimul de curgere prin defect este critic;
b)raportul , regimul de curgere prin defect este subcritic.
(5)În cazul regimului de curgere critic, viteza gazelor naturale prin secţiunea defectului suprateran este egală cu viteza sunetului în zona defectului, iar parametrii gazelor naturale, denumiţi parametrii critici, se determină cu relaţiile:
a)presiunea critică:
b)temperatura critică:
c)densitatea critică:
d)viteza critică:
(6)În cazul regimului de curgere subcritic, destinderea gazelor naturale din conductă se face până la presiunea atmosferică, prezentă în exteriorul conductei; parametrii gazelor naturale în zona defectului se determină cu relaţiile:
a)temperatura gazelor în zona defectului:
b)densitatea gazelor în zona defectului:
c)viteza gazelor în zona defectului:
(7)Volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, se poate determina şi prin metoda simplificată cu formula:
Vs = Qs x
(8)Qs prevăzut la alin. (7) se determină cu ajutorul graficelor din fig. 1 şi fig. 2 sau a tabelelor nr. 1 şi 2; calculele care au stat la baza trasării graficelor din fig. 1 şi fig. 2 şi a datelor din tabelele nr. 1 şi 2 s-au realizat utilizând formulele prevăzute la alin. (1)-(6), pentru gaze naturale având compoziţia medie prevăzută în anexa nr. 1 şi temperatura egală cu (+14°C).
(9)Diametrul defectului care se aplică în graficele din fig. 1 şi fig. 2 şi în tabelele 1 şi 2 se calculează cu formula:
* La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A.
Fig. 1 - Variaţia grafică a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari
Tabelul nr. 1 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Presiune [bar]/Diametrul defectului [mm]

0,04

0,06

0,08

0,1

0,25

0,5

1

0,022439

0,333537

0,431372

0,475907

0,583471

0,700707

2

0,089757

1,334149

1,725489

1,903627

2,333883

2,802828

3

0,201953

3,001834

3,882351

4,283161

5,251237

6,306363

4

0,359027

5,336594

6,901957

7,614508

9,335532

11,21131

5

0,560979

8,338429

10,78431

11,89767

14,58677

17,51768

6

0,80781

12,00734

15,5294

17,13264

21,00495

25,22545

7

1,09952

16,34332

21,13724

23,31943

28,59007

34,33464

8

1,436107

21,34638

27,60783

30,45803

37,34213

44,84525

9

1,817573

27,01651

34,94116

38,54845

47,26113

56,75727

10

2,243918

33,35372

43,13723

47,59068

58,34708

70,0707

11

2,715141

40,358

52,19605

57,58472

70,59996

84,78555

12

3,231242

48,02935

62,11762

68,53057

84,01979

100,9018

13

3,792221

56,36778

72,90192

80,42824

98,60656

118,4195

14

4,398079

65,37328

84,54898

93,27773

114,3603

137,3386

15

5,048815

75,04586

97,05878

107,079

131,2809

157,6591

16

5,74443

85,38551

110,4313

121,8321

149,3685

179,381

17

6,484923

96,39224

124,6666

137,5371

168,6231

202,5043

18

7,270294

108,066

139,7646

154,1938

189,0445

227,0291

19

8,100543

120,4069

155,7254

171,8023

210,633

252,9552

20

8,975671

133,4149

172,5489

190,3627

233,3883

280,2828

Fig. 2 - Variaţia debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari
Tabelul nr. 2 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi
5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare).

Presiune [bar]/Diametrul defectului [mm]

0,5

1

2

3

4

5

1

0,700707

0,931897

1,394876

1,858081

2,321339

2,784615

2

2,802828

3,727587

5,579504

7,432325

9,285356

11,138462

3

6,306363

8,387071

12,553883

16,722731

20,892052

25,061539

4

11,211312

14,910349

22,318015

29,729300

37,141425

44,553847

5

17,517675

23,297421

34,871899

46,452031

58,033477

69,615387

6

25,225453

33,548286

50,215534

66,890925

83,568207

100,246157

7

34,334644

45,662945

68,348921

91,045981

113,745615

136,446158

8

44,845249

59,641397

89,272060

118,917200

148,565702

178,215390

9

56,757269

75,483643

112,984951

150,504582

188,028466

225,553853

10

70,070702

93,189683

139,487594

185,808125

232,133909

278,461546

11

84,785549

112,759516

168,779989

224,827832

280,882030

336,938471

12

100,901811

134,193143

200,862136

267,563701

334,272829

400,984627

13

118,419486

157,490564

235,734035

314,015732

392,306306

470,600013

14

137,338576

182,651779

273,395685

364,183926

454,982461

545,784631

15

157,659079

209,676787

313,847087

418,068282

522,301295

626,538479

16

179,380997

238,565588

357,088242

475,668801

594,262806

712,861559

17

202,504329

269,318184

403,119148

536,985483

670,866996

804,753869

18

227,029074

301,934573

451,939806

602,018327

752,113864

902,215410

19

252,955234

336,414755

503,550216

670,767333

838,003411

1005,24618

20

280,282808

372,758732

557,950378

743,232502

928,535635

1113,84618

(10)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):
a)registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD;
b)detaliile defectului, conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3;
c)fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m3;
d)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale ();
e)parametrii gazelor naturale, presiune şi temperatură (p, T) de la locul defectului;
f)programul de lucru sau foaia de manevră.
Art. 9
(1)Volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură se calculează cu formula:
(2)Qs scurs prin defect este influenţat de permeabilitatea solului şi este direct proporţional cu aria defectului şi diferenţa de presiune ce se formează la peretele conductei, determinându-se cu formula:
unde:
- T reprezintă temperatura gazelor naturale în condiţii de lucru şi se consideră egală cu temperatura medie multianuală a solului, de (+11°C);
- kA reprezintă permeabilitatea absolută a solului şi este prevăzută în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3

Tipul solului

Permeabilitatea absolută

kA [10-12 m2/s]

Nisip tasat

50-100

Pietriş

200-300

Sol fără argilă

10-25

Sol argilos/argilă

0,7-0,9

(3)Timpul de evacuare a gazelor naturale este durata de timp estimată în care au avut loc scurgerile de gaze naturale prin defect.
(4)Volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, se poate determina şi prin metoda simplificată cu formula:
unde Qs se determină cu ajutorul graficelor din fig. 3 şi fig. 4 sau al tabelelor nr. 4 şi 5; calculele care au stat la baza trasării graficelor din fig. 3 şi fig. 4 şi a datelor din tabelele nr. 4 şi 5 s-au realizat utilizând formulele prevăzute la alin. (1) şi (2), pentru gaze naturale având compoziţia medie precizată în anexa nr. 1.
(5)Diametrul defectului se calculează cu formula:
La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A.
Fig. 3 - Variaţia grafică a debitului orar de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari
Tabelul nr. 4 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Presiune [bar]/Diametrul defectului [mm]

0,04

0,06

0,08

0,1

0.25

0,5

1

0,000399

0,000605

0,000814

0,001027

0,002749

0,006102

2

0,001597

0,002419

0,003256

0,004109

0,010996

0,024407

3

0,003593

0,005442

0,007326

0,009244

0,024741

0,054915

4

0,006388

0,009675

0,013024

0,016434

0,043983

0,097627

5

0,009982

0,015117

0,020349

0,025678

0,068724

0,152542

6

0,014373

0,021769

0,029303

0,036977

0,098963

0,219661

7

0,019564

0,02963

0,039885

0,05033

0,134699

0,298983

8

0,025553

0,0387

0,052095

0,065737

0,175934

0,390509

9

0,03234

0,04898

0,065932

0,083198

0,222666

0,494237

10

0,039926

0,060469

0,081398

0,102713

0,274896

0,61017

11

0,048311

0,073167

0,098491

0,124283

0,332625

0,738305

12

0,057494

0,087075

0,117213

0,147907

0,395851

0,878644

13

0,067475

0,102192

0,137562

0,173586

0,464575

1,031187

14

0,078255

0,118519

0,15954

0,201318

0,538797

1,195933

15

0,089834

0,136055

0,183145

0,231105

0,618517

1,372882

16

0,102211

0,1548

0,208378

0,262946

0,703735

1,562035

17

0,115386

0,174755

0,23524

0,296841

0,794451

1,763391

18

0,129361

0,195919

0,263729

0,332791

0,890664

1,97695

19

0,144133

0,218292

0,293846

0,370795

0,992376

2,202713

20

0,159704

0,241875

0,325591

0,410853

1,099586

2,440679

Fig. 4 - Variaţia debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari
Tabelul nr. 5 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Presiune [bar]/Diametrul defectului [mm]

0,5

1

2

3

4

5

1

0,006102

0,014618

0,038897

0,072836

0,116436

0,169696

2

0,024407

0,058474

0,155589

0,291345

0,465743

0,678782

3

0,054915

0,131566

0,350075

0,655527

1,047922

1,52726

4

0,097627

0,233896

0,622356

1,165382

1,862973

2,715129

5

0,152542

0,365462

0,972432

1,820909

2,910895

4,242389

6

0,219661

0,526265

1,400302

2,622109

4,191689

6,109039

7

0,298983

0,716305

1,905966

3,568982

5,705354

8,315082

8

0,390509

0,935582

2,489425

4,661528

7,451891

10,86051

9

0,494237

1,184096

3,150679

5,899746

9,4313

13,74534

10

0,61017

1,461847

3,889727

7,283637

11,64358

16,96955

11

0,738305

1,768835

4,706569

8,813201

14,08873

20,53316

12

0,878644

2,10506

5,601206

10,48844

16,76676

24,43616

13

1,031187

2,470522

6,573638

12,30935

19,67765

28,67855

14

1,195933

2,865221

7,623864

14,27593

22,82142

33,26033

15

1,372882

3,289157

8,751885

16,38818

26,19805

38,1815

16

1,562035

3,742329

9,9577

18,64611

29,80756

43,44206

17

1,763391

4,224739

11,24131

21,04971

33,64995

49,04201

18

1,97695

4,736386

12,60271

23,59899

37,7252

54,98136

19

2,202713

5,277269

14,04191

26,29393

42,03332

61,26009

20

2,440679

5,84739

15,55891

29,13455

46,57432

67,87822

(6)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):
a)registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD;
b)detaliile defectului conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3;
c)fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m3;
d)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă viscozitatea dinamică ();
e)parametrii gazelor naturale, presiune şi temperatură (p, T), de la locul defectului;
f)programul de lucru sau foaia de manevră.
Art. 10
(1)Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, disipat ca urmare a unor incidente tehnice în SD materializate prin ruperea totală sau parţială a conductei, se calculează cu formula:
(2)Debitul de gaze naturale scurs prin defect, Qs, se calculează utilizând formula:
în care f reprezintă factorul pentru modelarea tipului de rupere. Dacă ruptura este completă sau diametrul defectului este egal sau mai mare decât diametrul interior al conductei, f = 1.
Pentru cazurile când ruptura este mai mică decât diametrul interior al conductei, f se consideră egal cu raportul dintre aria defectului şi aria conductei în secţiune transversală.
(3)Timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, , este egal cu timpul scurs de la momentul anunţării incidentului tehnic şi până la oprirea pierderilor de gaze naturale prin defectul identificat, luându-se în considerare că în momentul producerii incidentului conducta era dezgropată.
(4)Diametrul defectului se calculează cu formula:
La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A.
(5)OSD are obligaţia de a notifica în scris ANRE cu privire la incidentul tehnic în termen de maximum 48 de ore de la momentul în care a fost sesizat despre apariţia acestuia, cu precizarea elementelor esenţiale, inclusiv a celor privitoare la identificarea locului în care acesta s-a produs.
(6)ANRE poate să nu ia în considerare volumele de gaze naturale achiziţionate în vederea compensării volumelor disipate în atmosferă în urma incidentului tehnic, dacă OSD nu a notificat conform prevederilor alin. (5).
(7)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):
a)registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD;
b)dovezile cu privire la măsurile întreprinse de OSD pentru recuperarea prejudiciului;
c)detaliile defectului, conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3;
d)fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m3;
e)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale ();
f)parametrii gazelor naturale, presiune şi temperatură (p, T), de la locul defectului;
g)programul de lucru sau foaia de manevră.
Art. 11
Volumul anual de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de temperatură şi presiune, disipat ca urmare a permeabilităţii conductelor din polietilenă, se calculează cu formula:
unde:
- CPD reprezintă un coeficient exprimat în m3/km/bar/an stabilit pe baze experimentale, având valoarea de 0,95.
Art. 12
(1)Volumul de gaze naturale, exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune, necesar a fi achiziţionat ca urmare a diferenţei dintre volumul de gaze naturale exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune şi cel livrat prin echipamente/sisteme de măsură fără convertor se calculează lunar cu formula:
unde:
- VCS reprezintă volumul total de gaze naturale livrat prin echipamente/sisteme de măsură cu convertor, exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune;
- VFC reprezintă volumul total de gaze naturale livrat prin echipamente/sisteme de măsură fără convertor.
(2)Pentru calculul volumului de gaze naturale corectat se aplică formula:
unde:
- KP reprezintă factorul de corecţie pentru presiune;
- KT reprezintă factorul de corecţie pentru temperatură.
(3)Factorul de corecţie pentru presiune se determină, ţinând cont de scăderea presiunii cu altitudinea de 11 mbar la 100 m, cu formula:
unde:
- pG reprezintă presiunea relativă a gazului din conductă pe care este amplasat echipamentul de măsură, exprimată în mbar;
- H reprezintă altitudinea medie a localităţii în care este amplasat punctul de măsurare, exprimat în m.
(4)Factorul de corecţie cu temperatura a volumelor de gaze naturale vehiculate prin echipamentele/sistemele de măsură amplasate în exterior se calculează lunar cu formula:
în care tm reprezintă valoarea temperaturii atmosferice medii lunare, exprimată în (°C).
(5)În cazul echipamentelor/sistemelor de măsură montate în interior, factorul de corecţie pentru temperatură se calculează cu formula:
unde ti reprezintă valoarea temperaturii interioare a spaţiului în care este amplasat echipamentul/sistemul de măsură, exprimată în (°C); pentru intervalul de timp cuprins între 1 noiembrie şi 1 aprilie, se consideră ti = (+10°C), iar în afara acestuia, ti = tm - 5, exprimată în (°C).
(6)OSD înregistrează pentru fiecare punct de lucru/entitate organizatorică, odată cu calculul consumului tehnologic, şi următoarele informaţii/documente justificative care au stat la baza calculului:
a)informaţii de identificare a clientului şi locului de amplasare a echipamentului/sistemului de măsurare la care se calculează conversia volumelor;
b)volumele lunare înregistrate de către echipamentul/ sistemul de măsurare fără convertor;
c)parametrii gazului natural (p, T, );
d)valorile medii lunare ale temperaturii şi presiunii atmosferice comunicate de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru cea mai apropiată staţie meteorologică de punctul de consum;
e)valoarea altitudinii medii a localităţii în care este amplasat punctul de măsurare.
CAPITOLUL IV: Dispoziţii finale
Art. 13
(1)Consumul tehnologic se raportează, se transmite şi este certificat de către OSD conform prevederilor Metodologiei de monitorizare a pieţei gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 5/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 21 februarie 2013.
(2)OSD are obligaţia de a transmite lunar ANRE, pe adresa de e-mail darag@anre.ro, în format electronic editabil, un fişier cu toate informaţiile detaliate, pentru fiecare eveniment care a generat un calcul de volum conform prezentei metodologii; structura fişierului este prezentată în anexa nr. 4.
(3)OSD are obligaţia să deţină documentele fiscale de achiziţie a cantităţilor de gaze naturale necesare asigurării consumului tehnologic calculat conform prevederilor prezentei metodologii.
Art. 14
(1)OSD are obligaţia să prevadă în contractele de execuţie a lucrărilor clauze potrivit cărora toate pierderile de gaze naturale generate de vicii de execuţie, în perioada de garanţie a lucrărilor, sunt suportate de către executant; perioada de garanţie a lucrărilor nu poate fi mai mică de 2 ani de la data punerii în funcţiune a obiectivului.
(2)În situaţia în care lucrările au fost executate de către OSD, se consideră că perioada de garanţie este de 2 ani de la data punerii în funcţiune a obiectivului.
Art. 15
(1)OSD are obligaţia să ia toate măsurile necesare, inclusiv prin modernizarea SD şi/sau intensificarea activităţii de detectare a pierderilor de gaze naturale, astfel încât consumul tehnologic anual calculat conform prezentei metodologii, convertit în unităţi de energie, să nu depăşească o limită maximă a CTmax.
(2)Consumul tehnologic anual, pentru care există documentele fiscale de achiziţie a cantităţilor de gaze naturale, calculat conform prezentei metodologii, se converteşte în unităţi de energie şi se compară cu CTmax anual acceptat de către ANRE.
(3)În situaţia în care consumul tehnologic precizat la alin. (2) este mai mare decât CTmax, se ia în calcul de către ANRE consumul tehnologic ca fiind egal cu CTmax.
(4)Consumul tehnologic maxim anual precizat la alin. (1) se determină după cum urmează:
CTmax = (A + B) 8 C + D, unde:
unde:
- CTmax reprezintă consumul tehnologic maxim anual acceptat de către ANRE, exprimat în MWh/an;
- LPEi reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din polietilenă existente la sfârşitul anului precedent, exprimată în km;
- LPEnouRP reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din polietilenă puse în funcţiune în anul curent, în regim de presiune redusă, exprimată în km;
- LPEnouMP reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din polietilenă puse în funcţiune în anul curent, în regim de presiune medie, exprimată în km;
- LPEdezafectati reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din polietilenă dezafectate în anul curent, exprimată în km;
- k reprezintă modul de amplasare a conductelor din oţel: k = 1 suprateran; k = 2 subteran;
- i reprezintă categoria de vechime a conductei, conform tabelului nr. 6;
- LOLik reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din oţel existente la sfârşitul anului precedent, exprimată în km;
- LOLnouRPk reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din oţel puse în funcţiune în regim de presiune redusă, în anul curent, exprimată în km;
- LOLnouMPk reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din oţel puse în funcţiune, în regim de presiune medie, în anul curent, exprimată în km;
- LOLdezafectatik reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din oţel dezafectate din anul curent, exprimată în km;
- Vd reprezintă cantitatea de gaze naturale distribuită în anul curent, exprimată în MWh/an;
- , , , reprezintă coeficienţii prevăzuţi în tabelele 6 şi 7, exprimaţi în MWh/km/an.
Tabelul nr. 6

Categorie vechime

i

ik

K = 1

K = 2

i = 1

0 ani < vechime conductă <= 5 ani

1 = 0,2

11 = 0,2

12 = 0,2

= 100

i = 2

5 ani < vechime conductă <= 15 ani

2 = 2,3

21 = 2,4

22 = 2,7

i = 3

vechime conductă > 15 ani

3 = 4,2

31 = 5,1

32 = 5,2

Tabelul nr. 7

Tip presiune conducte noi

1

Conducte noi de redusă presiune

0,386

2

Conducte noi de medie presiune

0,334

Art. 16
(1)OSD are obligaţia de a elabora proceduri operaţionale proprii astfel încât să asigure implementarea prevederilor prezentei metodologii, cu respectarea următoarelor cerinţe:
a)colectarea şi asigurarea utilizării corecte a informaţiilor primare în vederea efectuării calculelor specifice;
b)crearea unui mecanism administrativ de validare a calculelor, cu nominalizarea şi responsabilizarea persoanelor cu atribuţii de conducere implicate în procesul de validare.
(2)OSD are obligaţia ca prin procedurile menţionate la alin. (1) să asigure trasabilitatea procesului, astfel încât să fie uşor de identificat şi de verificat orice eveniment care face obiectul prezentei metodologii pentru cel puţin 5 ani.
Art. 17
Mărimile utilizate în relaţiile de calcul din prezenta metodologie sunt exprimate în unităţile de măsură specifice Sistemului internaţional de unităţi - SI, cu excepţia cazului când se specifică expres alte unităţi de măsură.
Art. 18
Nefurnizarea sau furnizarea incompletă/eronată a datelor şi informaţiilor solicitate prin prezenta metodologie constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările ulterioare.
Art. 19
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
-****-
ANEXA nr. 1: COMPOZIŢIA MEDIE A GAZELOR NATURALE

Nr. crt.

Component

% volumetric

% molar

% masic

g/m3

1

Metan

96,4839264

96,4404082

92,190836

692,0792736

2

Etan

1,70411636

1,71605364

3,0226636

23,08446455

3

Propan

0,49105455

0,50006455

1,2841818

9,865173636

4

Izobutan

0,09840818

0,10240455

0,3471045

2,662663636

5

n-butan

0,12939818

0,13474455

0,4532355

3,503921818

6

Neopentan

0

0

0

0

7

Izopentan

0,04753091

0,05053

0,2113527

1,6310818818

8

n-pentan

0,03782455

0,04107273

0,1711727

1,325681818

9

2,2-dimetil-butan

0

0

0

0

10

2,3-dimetil-butan

0

0

0

0

11

3,3-dimetil-butan

0

0

0

0

12

3-metil-pentan

0

0

0

0

13

2-metil-pentan

0

0

0

0

14

Hexani

0,06396

0,07147727

0,3583145

2,755620909

15

2,4-dimetil-pentan

0

0

0

0

16

2,2,3-trimetil-butan

0

0

0

0

17

2-metil-hexan

0

0

0

0

18

3-metil-hexan

0

0

0

0

19

3-etil-pentan

0

0

0

0

20

Heptani+

0,00126727

0,00149636

0,0088973

0,068206364

21

2,2,4-trimetil-pentan

0

0

0

0

22

n-octan

0,00023727

0,0031818

0,0021191

0,016291818

23

Metil-ciclohexan

0

0

0

0

24

Ciclohexan

0

0

0

0

25

Benzen

0

0

0

0

26

Toluen

0

0

0

0

27

Hidrogen

0

0

0

0

28

Monoxid de carbon

0

0

0

0

29

Hidrogen sulfurat

0

0

0

0

30

Heliu

0

0

0

0

31

Argon

0

0

0

0

32

Azot

0,51609

0,51485182

0,8551509

6,451653636

33

Oxigen

0,00582455

0,00581909

0,01119

0,083220909

34

Bioxid de carbon

0,42036182

0,42073727

1,0837745

8,283181818

 

Total

100

100

100

751,810436

Masa moleculară = 16.807 kg/kmol
Presiunea critică = 46,042 bar
Temperatura critică = 194,441 K
Factorul acentric = 0,01220124
ANEXA nr. 2: FIŞA DEFECTULUI nr. ....../data ...............
Model
Operator economic: .........................
Punct de lucru: .................................
Nr. din registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD .........../data .....................
Localizarea defectului:

Localitatea

 

Strada

 

.Nr.

 

Detalii defect

Obiectivul SD pe care este localizat defectul

Conductă GN

 

Racord GN

 

Teu branşament

 

PRM/PM/SRM/SRS

 

Altele

 

Amplasament defect

Subteran

 

Suprateran

 

Tip defect

Coroziune

 

Rupere

 

Neetanşeităţi

 

Distanţa faţă de cea mai apropiată construcţie civilă sau industrială (m)

 

Adâncimea de localizare a defectului (m)

 

Presiune de lucru a GN

 

Temperatura GN

 

Numele şi prenumele celui care a depistat defectul

 

Nr. ordin de serviciu

 

Semnătura

 
ANEXA nr. 3: REPREZENTAREA PLANĂ a formei geometrice a defectului localizat pe obiectivele sistemelor de distribuţie
Nr. ....../data ..................
În acest caz aria defectului este aproximativ egală cu suma ariilor pătratelor cu latura de 1 mm, respectiv A aprox. = 12 mm2.
x, y - reprezintă dimensiunile principale ale defectului.
NOTE:
- se întocmeşte schiţa defectului în momentul localizării în teren; schiţa redă inteligibil şi cu acurateţe poziţia defectului;
- la întocmirea schiţei se reprezintă şi se includ următoarele date: strada şi numărul imobilelor, distanţa faţă de cea mai apropiată construcţie civilă sau industrială;
- se ataşează fotografia color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m3.
ANEXA nr. 4:
(1)_
Operatorul sistemului de distribuţie .....................
1.Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 6 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.

Data

SIRUTA

Strada

Nr. început

Nr. sfârşit

Conductă de distribuţie

Presiune gaze naturale

Temperatură gaze naturale

Presiune atmosferică

Putere calorifică superioară

Densitate gaze naturale

Volum calculat

Proces-verbal de punere în funcţiune

Fişa tehnică conductă

Buletin de analiză cromatografică

Tip material

Lungime

Diametru

Număr

Dată

Număr

Dată

Dată

Număr

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

                     
2.Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 7 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.

Data

SIRUTA

Strada

Nr. început

Nr. sfârşit

Conductă de distribuţie

Presiune gaze naturale

Temperatură gaze naturale

Volum calculat

Fişa tehnică conductă

Program de lucru/ foaie de manevră

Tip material

Lungime

Diametru

P1

P2

Număr

Dată

Dată

Număr

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

                 
3.Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 8 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.

Data

SIRUTA

Strada

Nr.

Conductă de distribuţie

Presiune gaze naturale

Temperatură gaze naturale

Presiune atmosferică

Putere calorifică superioară

Densitate gaze naturale

Arie defect

Timp estimat

Volum calculat

Buletin de analiză cromatografică

Fişa defectului

Program de lucru/ foaie de manevră

Tip material

Diametru

Număr

Dată

Număr

Dată

Dată

Număr

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

                     
4.Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 9 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.

Data

SIRUTA

Strada

Nr.

Conductă de distribuţie

Presiune gaze naturale

Temperatură gaze naturale

Presiune atmosferică

Putere calorifică superioară

Vâscozitate dinamică a gazelor naturale

Arie defect

Timp estimat

Volum calculat

Buletin de analiză cromatografică

Fişa defectului

Program de lucru/ foaie de manevră

Tip material

Diametru

Număr

Dată

Număr

Dată

Dată

Număr

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

                     
5.Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 10 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.

Data

SIRUTA

Strada

Nr.

Conductă de distribuţie

Presiune gaze naturale

Putere calorifică superioară

Densitate gaze naturale

Arie defect

Timp estimat

Volum calculat

Buletin de analiză cromatografică

Fişa defectului

Program de lucru/ foaie de manevră

Tip material

Lungime tronson afectat

Diametru

Număr

Dată

Număr

Dată

Număr

Dată

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

                    
6.Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 11 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.

Luna

SIRUTA

Strada

Conductă distribuţie polietilenă

Volum calculat

Tipul materialului

Lungime

1

2

3

4

5

6

7

       
7.Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 12 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.

Luna

SIRUTA

Altitudinea medie a localităţii

Adresă client

Nume client

Amplasare contor

Volum lunar livrat prin contor

Presiunea relativă a gazului la intrarea în contor

Temperatura atmosferică medie lunară

Factor de corecţie calculat

Volum calculat

În exterior

În interior

Citit

Estimat

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

              
(2)NOTĂ
Se folosesc unităţile de măsură precizate în Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 226 din data de 31 martie 2014