HOTĂRÂRE nr. 32 din 14 martie 2016 privind Raportul la Comunicarea Comisiei - Investiţii în locuri de muncă şi în creştere - Valorificarea la maximum a contribuţiei fondurilor structurale şi de investiţii europene - COM (2015) 639
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 1, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în vederea elaborării unui raport la Comunicarea Comisiei - Investiţii în locuri de muncă şi în creştere - Valorificarea la maximum a contribuţiei fondurilor structurale şi de investiţii europene - COM (2015) 639.
Având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/187 din 3 martie 2016,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
Se constată următoarele:
Documentul Comisiei Europene a fost elaborat în temeiul art. 16 alin. (3) din Regulamentul nr. 1.303/2013 privind dispoziţiile comune aplicabile fondurilor, care prevede pregătirea de către Comisie, până la 31 decembrie 2015, a unui raport privind rezultatul negocierilor referitoare la acordurile de parteneriat şi la programele operaţionale aferente perioadei 2014-2020.
Comunicarea oferă o imagine, la nivel european, cu privire la principalele rezultate ale negocierilor dintre autorităţile statelor membre şi Comisia Europeană cu referire la acordurile de parteneriat şi programele operaţionale în perioada de programare 2014-2020, ilustrând totodată şi principalele orientări ale investiţiilor finanţate din fondurile structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI).
Se preconizează că angajamentele din fondurile ESI vor reprezenta în medie aproximativ 14% din totalul investiţiilor publice în perioada 2014-2016, ponderea cea mai ridicată ajungând chiar la peste 70% în unele state membre.
În ceea ce priveşte progresul spre îndeplinirea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020, regiunile mai puţin dezvoltate sau în tranziţie au înregistrat mult mai puţine progrese în atingerea majorităţii obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020, fiind necesar ca performanţele acestor state să se îmbunătăţească substanţial pentru ca UE să reuşească îndeplinirea obiectivelor.
Este precizat faptul că noua generaţie de programe a fost elaborată ţinându-se cont de recomandările specifice de ţară, fondurile ESI oferind sprijin pentru implementarea recomandărilor relevante, precum şi pentru reforme structurale.
De asemenea, s-a urmărit condiţionarea acestor programe pe rezultate şi performanţă, acestea trebuind să asigure atât concentrarea resurselor pe un număr limitat de priorităţi, dar şi o concentrare mai puternică asupra rezultatelor şi a performanţelor, inclusiv prin stabilirea unui cadru de performanţă şi a rezervei de performanţă.
Este indicat faptul că, prin aplicarea sistemului de condiţionalităţi ex-ante, a fost asigurat un cadru îmbunătăţit care să asigure condiţii pentru realizarea unor investiţii eficiente.
În ceea ce priveşte simplificarea, este menţionat că noul cadru de reglementare oferă posibilităţi semnificative de simplificare, mai ales în privinţa normelor de eligibilitate comune, a opţiunilor de costuri simplificate şi a e-guvernanţei.
Raportul precizează că, pentru perioada 2014-2020, finanţarea din fondurile ESI totalizează 454 de miliarde euro, la care se vor adăuga 183 de miliarde euro din cofinanţările naţionale, cuantumul total al investiţiilor ajungând astfel la 637 de miliarde euro.
Investiţiile care vor fi finanţate din fondurile ESI sunt orientate pe patru sectoare-cheie care generează creştere economică: cercetare şi inovare, TIC şi dezvoltarea IMM-urilor (121 de miliarde euro); mediu, schimbări climatice, energie şi transporturi (193 de miliarde euro); ocuparea forţei de muncă, incluziune socială şi educaţie (120 miliarde euro); consolidarea capacităţilor instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice (la nivelul a 17 state membre se vor investi 4,2 miliarde euro). De asemenea, sunt furnizate şi elemente privind rezultatele aşteptate.
Comunicarea este însoţită de patru anexe: prima se axează pe programele de cooperare interregională, cea de-a doua cuprinde o trecere în revistă a aspectelor-cheie legate de programarea fondurilor ESI pentru fiecare stat membru, cea de-a treia cuprinde o evaluare a respectării principiului adiţionalităţii, iar cea de-a patra anexă prezintă calendarul transmiterii şi adoptării acordurilor de parteneriat şi a programelor operaţionale.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea prezentului raport.
Comisia pentru afaceri europene supune Plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.
Art. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 14 martie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f), art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 211 din data de 22 martie 2016