DECIZIE nr. 17 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

Acsinte Gaspar

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Dora Negruş în Dosarul nr. 10.132/62/2011 ai Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.363D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.365D/2012, nr. 1.393D/2012, nr. 1.406D/2012, nr. 1.429D/2012, nr. 1.440D/2012, nr. 1.442D/2012, nr. 1.445D/2012, nr. 1.452D/2012, nr. 1.455D/2012, nr. 1.470D/2012, nr. 1.472D/2012 şi nr. 1.526D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Etelka Luffy în Dosarul nr. 2.862/119/2011 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă, de Ştefania Gorgan, Maria-Georgiana Pop, Maria Colodi, Eugenia Merea şi Aneta Muntean în dosarele nr. 7.652/105/2011, nr. 7.071/105/2011, nr. 10.565/62/2011, nr. 10.386/62/2011 şi nr. 9.861/62/2011 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Adrian Moisoiu în Dosarul nr. 5.400/102/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, de Minodora Donca în Dosarul nr. 6.851/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Ileana Elisabeta Baba şi Nicolae Costică în dosarele nr. 6.097/30/2011 şi nr. 6.098/30/2011 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Maria Tănase în Dosarul nr. 4.168/84/2011 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă, precum şi de către Ion Panait în Dosarul nr. 6.494/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal răspunde personal Ion Panait, autor al excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.455D/2012. Lipsesc ceilalţi autori ai excepţiilor şi părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.509D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Aurel Cheţan în Dosarul nr. 5.213/102/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.363D/2012, nr. 1.365D/2012, nr. 1.393D/2012, nr. 1.406D/2012, nr. 1.429D/2012, nr. 1.440D/2012, nr. 1.442D/2012, nr. 1.445D/2012, nr. 1.452 D/2012, nr. 1.455D/2012, nr. 1.470D/2012, nr. 1.472D/2012, nr. 1.509D/2012 şi nr. 1.526D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.365D/2012, nr. 1.393D/2012, nr. 1.406D/2012, nr. 1.429D/2012, nr. 1.440D/2012, nr. 1.442D/2012, nr. 1.445D/2012, nr. 1,452 D/2012, nr. 1.455D/2012, nr. 1.470D/2012, nr. 1.472D/2012, nr. 1.509D/2012 şi nr. 1.526D/2012 la Dosarul nr. 1.363D/2012, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei prezent, care solicită admiterea acesteia, pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecată, sens în care depune note scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 18 septembrie 2012, 16 octombrie 2012 şi 15 noiembrie 2012, pronunţate în dosarele nr. 10.132/62/2011, nr. 5.400/102/2011 şi nr. 5.213/102/2011, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Dora Negruş, Adrian Moisoiu şi Aurel Cheţan.
Prin încheierile din 20 septembrie, 8, 15 şi 31 octombrie 2012, pronunţate în dosarele nr. 10.565/62/2011, nr. 7.652/120/2011, nr. 7 071/105/2011, nr. 10.386/62/2011 şi nr. 9.861/62/2011, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Maria Colodi, Ştefania Gorgan, Maria-Georgiana Pop, Eugenia Merea şi Aneta Muntean.
Prin Încheierea din 24 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.862/119/2011, încheierea din 25 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 6.851/183/2011, Decizia civilă nr. 1.967 din 11 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 6.097/30/2011, Decizia civilă nr. 1.966 din 11 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 6.098/30/2011, încheierea din 3 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.168/84/2011, şi Sentinţa civilă nr. 5.449 din 8 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 6.494/3/2012, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Etelka Luffy, Minodora Donca, Ileana Elisabeta Baba, Nicolae Costică, Maria Tănase, şi Ion Panait.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisă cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a normei constituţionale prevăzute de art. 124 alin. (3), deoarece legiuitorul delegat a intervenit în procesul de realizare a justiţiei, dat fiind faptul că deciziile de recalculare a pensiilor, emise în temeiul unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a dispus revenirea la cuantumul pensiilor avut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, nu pot fi executate din cauza intervenţiei actului normativ criticat, care dispune revizuirea tuturor pensiilor de serviciu. Ca atare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a lipsit de efecte executarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, ceea ce echivalează şi cu încălcarea principiului constituţional al liberului acces la justiţie.
Totodată, consideră că este încălcat şi principiul egalităţii de arme, astfel cum este definit în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauzele Ankerl contra Elveţei, Niderost-Huber contra Elveţiei, respectiv Gorraiz Lizarraga şi alţii contra Spaniei).
Autorii excepţiei arată că prevederile actului normativ criticat sunt retroactive şi contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât afectează drepturi câştigate în temeiul legislaţiei anterioare.
De asemenea, autorii excepţiei apreciază că, potrivit art. 16 din Constituţie, statul are obligaţia de a asigura egalitatea persoanelor în faţa legii, inclusiv prin interpretarea unitară a legii de către instanţele de judecată. Totodată, aceştia susţin că diminuarea cuantumului pensiilor personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, astfel cum au fost stabilite iniţial în baza legislaţiei speciale, le afectează dreptul de proprietate şi le impune o sarcină excesivă şi disproporţionată, fără a menţine un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale omului. Prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât nu prevăd că, în urma revizuirii, se va păstra în plată cuantumul mai avantajos al pensiei, aşa cum prevedea art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Mai mult, pensia, ca drept în sine şi ca element al proprietăţii private, reprezintă o creanţă asupra statului, pe care acesta este obligat să o plătească şi să o ocrotească, dreptul la pensie constituind un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, este invocată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, concluzionând că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt contrare şi prevederilor constituţionale şi celor internaţionale privind protecţia dreptului de proprietate. Mai mult, aşa cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunţată în Cauza Muller contra Austriei, o reducere substanţială a cuantumului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate.
Autorii excepţiei susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 contravine şi dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, deoarece recalcularea pensiilor speciale este o măsură cu caracter definitiv, şi nu temporar, iar în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, de esenţa constituţionalităţii măsurii de restrângere a exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este caracterul excepţional şi temporar al acesteia.
Totodată, apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisă cu încălcarea art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât nu au existat situaţii urgente a căror reglementare să nu poată fi amânată. Astfel, Guvernul nu a îndepărtat prin dispoziţiile ordonanţei de urgenţă criticate aspectele privind încălcarea dreptului de proprietate şi retroactivitate constatate de instanţele de judecată în analiza Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ci, din contra, au fost instituite dispoziţii identice acestei hotărâri a Guvernului. În acest context, autorii consideră că este posibil ca Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 să răspundă unor criterii de "oportunitate, raţiune şi utilitate", însă, în niciun caz, nu se justifică urgenţa adoptării acestui act normativ, dat fiind că justificarea din preambulul acestei ordonanţe nu are baze solide, nefiind îndeplinite exigenţele impuse de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Actul normativ criticat aduce atingere şi normei constituţionale prevăzute de art. 115 alin. (6), întrucât afectează drepturi fundamentale ale persoanei. În acest sens, arată că drepturile patrimoniale obţinute pe cale judecătorească au fost afectate prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
În fine, în opinia autorilor excepţiei, ordonanţa de urgenţă criticată aduce atingere şi dispoziţiilor imperative ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, dispoziţii care, potrivit art. 11 alin. (2), art. 20 şi art. 148 din Constituţie, ar trebui să se aplice cu prioritate.
Instanţele de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prezent, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
Autorii excepţiei susţin că prevederile actului normativ criticat contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (3) şi (4) referitor la statul român, art. 11 alin. (2) potrivit căruia "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern", art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) potrivit căruia "cetăţenii au dreptul la pensie", art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la delegarea legislativă, art. 124 alin. (3) potrivit căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii" şi art. 148 alin. (2) şi (4) referitor la integrarea în Uniunea Europeană.
De asemenea, apreciază că sunt încălcate şi prevederile art. 17 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, principiul "drepturilor câştigate", precum şi "principiul egalităţii de arme", ca garanţie fundamentală a dreptului la un proces echitabil, astfel cum este consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că reglementarea legală criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi internaţionale invocate şi în prezenta cauză.
În acest sens, este, de exemplu, Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, Decizia nr. 533 din 22 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iulie 2012, şi Decizia nr. 704 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, prin care Curtea a statuat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 este constituţională, pentru considerentele acolo reţinute.
Cu acele prilejuri, în ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea a constatat că actul normativ criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6), întrucât, avându-se în vedere iminenţa încălcării dreptului la pensie în lipsa unor măsuri adecvate, adoptarea măsurilor în cauză printr-o ordonanţă de urgenţă a fost modalitatea cea mai rapidă şi eficientă pentru a pune la adăpost drepturile constituţionale ocrotite prin art. 47 din Constituţie şi pentru a evita încălcarea lor.
Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, vizând încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (4), precum şi ale art. 21 din Constituţie, autorii excepţiei susţin că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 lipsesc de efect juridic hotărârile judecătoreşti pronunţate cu prilejul recalculării pensiilor în temeiul Legii nr. 119/2010. Sunt avute în vedere hotărârile judecătoreşti pronunţate în legătură cu aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 737/2010, în special acelea care au avut ca efect blocarea aplicării acestui act normativ, prin anularea sa.
Or, prin deciziile menţionate, Curtea a constatat ca prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere şi nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti amintite. Acestea îşi păstrează valabilitatea cât priveşte aplicarea Legii nr. 119/2010, aşa cum a fost reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 737/2010. Actul normativ criticat instituie însă o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deşi au vizat, în esenţă, acelaşi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivităţii, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate şi succesive.
Prin urmare, Curtea a constatat că Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate în dispoziţiile art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010.
De asemenea, Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută susţinerea privind încălcarea principiul egalităţii de arme, element component al noţiunii de proces echitabil, astfel cum este definit în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dat fiind faptul că emiterea ordonanţei de urgenţă criticate nu constituie o ingerinţă a Guvernului în administrarea justiţiei, în scopul influenţării soluţiilor pronunţate în cazul unor litigii.
De asemenea, Curtea a constatat că nu pot fi reţinute nici susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1), precum şi a prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin raportare la art. 11 din Constituţie. Relevantă, în acest sens, este şi Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale cărei considerente sunt valabile şi în prezenta cauză.
În ceea ce priveşte invocarea încălcării art. 53 din Constituţie, Curtea a statuat că invocarea acestor dispoziţii constituţionale este lipsită de relevanţă, întrucât dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.
De altfel, un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu, îl constituie şi decizia de inadmisibilitate a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar; Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*,
___
*A se vedea opinia separată formulată la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată Dora Negruş, Adrian Moisoiu şi Aurel Cheţan în dosarele nr. 10.132/62/2011, nr. 5.400/102/2011 şi nr. 5.213/102/2011 ale Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, de Etelka Luffy în Dosarul nr. 2.862/119/2011 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă, de Ştefania Gorgan, Maria-Georgiana Pop, Maria Colodi, Eugenia Merea şi Aneta Muntean în dosarele nr. 7.652/105/2011, nr. 7.071/105/2011, nr. 10.565/62/2011, nr. 10.386/62/2011 şi nr. 9.861/62/2011 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Minodora Donca în Dosarul nr. 6.851/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Ileana Elisabeta Baba şi Nicolae Costică în dosarele nr. 6.097/30/2011 şi nr. 6.098/30/2011 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Maria Tănase în Dosarul nr. 4168/84/2011 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi de către Ion Panait în Dosarul nr. 6.494/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2013.
-****-

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 98 din data de 19 februarie 2013