Document embed

DECIZIE nr. 776 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Afrodita Laura Tutunaru	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepţie ridicată de Nicolae Ghindea în Dosarul nr. 1.699/188/2007* al Judecătoriei Bicaz şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 110D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, deoarece soluţia legislativă criticată reprezintă expresia principiului referitor la legalitatea incriminării în funcţie de momentul săvârşirii infracţiunii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa penală nr. 98 din 16 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.699/188/2007*, Judecătoria Bicaz a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a), b), c) şi d) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepţie ridicată de Nicolae Ghindea într-o cauză penală în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 32 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, şi art. 98 alin. (3) din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal din 1968.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece încadrarea juridică a faptelor incriminate este determinată prin raportarea la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei. Astfel, în condiţiile în care norma de incriminare limitează raportarea prejudiciului la preţul metrului cub pe picior "la data comiterii faptei", se înlătură posibilitatea aplicării legii penale mai favorabile prin raportare la noile valori ale materialului lemnos.

6. De asemenea este posibil ca faptele vizate de art. 108 din Codul silvic, săvârşite la diferite perioade de timp, deşi produc acelaşi prejudiciu, deci valoarea socială protejată de lege este lezată în aceeaşi măsură, să fie încadrate juridic diferit, atrăgând un tratament punitiv separat, discriminatoriu faţă de persoanele vinovate de săvârşirea lor, doar graţie valorilor diferite în timp ale metrului cub pe picior.

7. Judecătoria Bicaz - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 108 alin. (1) lit. a), b), c) şi d) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, astfel cum au fost modificate prin art. 202 pct. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Ulterior republicării, dispoziţiile legale criticate se regăsesc în art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, care au următorul conţinut:

- Art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008: "(1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a);

c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;

d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei."

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la aplicarea legii penale mai favorabile şi art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 32 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, şi art. 98 alin. (3) din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. Prevederile art. 98 alin. (3) din Legea nr. 26/1996 aveau următorul conţinut: "Când fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani."

14. Ulterior, dispoziţiile art. 98 alin. (3) din Legea nr. 26/1996 au fost preluate în noul Cod silvic, respectiv în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, şi aveau următorul conţinut:

"(1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se sancţionează după cum urmează: [...]

d) cu închisoare de la 4 ani la 16 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei."

15. Prin art. 202 pct. 2 din titlul II al Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-au modificat din nou prevederile legale supuse controlului, care au următorul conţinut:

16. În prezent, dispoziţiile legale criticate au acelaşi conţinut cu cel anterior, cu deosebirea că, în urma republicării în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, se regăsesc în art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

17. Criticile autorului excepţiei sunt fundamentate pe împrejurarea că, de vreme ce preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior poate suferi modificări, atunci acest prejudiciu ce poate fi raportat numai la preţul existent la data comiterii faptei este de natură a afecta dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, precum şi principiul constituţional referitor la aplicarea legii penale mâi favorabile.

18. Cu alte cuvinte, dacă preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior creşte, atunci este posibil ca valoarea prejudiciului să fie mai mică de pragul stabilit în art. 107 alin. (1) sau, pentru alte pagube, fapta să nu mai întrunească elementele constitutive ale infracţiunii.

19. În această cauză au intervenit de la data săvârşirii infracţiunii trei legi succesive, sens în care Curtea constată că, în mare parte, problema ridicată de autorul excepţiei vizează modul de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor criticate. Această concluzie este cu atât mai evidentă cu cât prin Decizia nr. 12 din 18 februarie 2008 privind examinarea recursului în interesul legii privind consecinţele modificării (în sensul majorării) preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în cazul infracţiunilor ce aduc atingere fondului forestier, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că "modificarea, în sensul majorării preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, intervenită ulterior comiterii faptei, conduce, în cazul infracţiunilor ce aduc atingerea fondului forestier, la lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracţiunii, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală".

20. Ulterior, condiţia referitoare la existenţa infracţiunii în funcţie de valoarea prejudiciului produs la data constatării faptei a fost înlocuită cu cea care face trimitere la un preţ mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei. Din perspectivă constituţională, Curtea constată că această din urmă modalitate este mult mai clară şi conferă destinatarilor normei previzibilitate, deoarece orice persoană tentată să săvârşească o infracţiune silvică va putea şti cu precizie că, la data săvârşirii, fapta sa este infracţiune sau nu. În acest fel au fost înlăturate situaţiile în care fapta putea constitui infracţiune la data săvârşirii, dar ulterior, din cauza creşterii preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, fapta să fie scoasă din sfera ilicitului penal, valoarea prejudiciului produs nemaifiind de 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. În plus, varianta anterioară referitoare la prejudiciul calculat în funcţie de preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei a comportat interpretări diferite, care au impus pronunţarea Deciziei nr. 12 din 18 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, menţionată mai sus, deoarece data constatării unei fapte penale este, cu excepţia infracţiunilor flagrante, ulterioară datei săvârşirii.

21. Aşa fiind, ultima variantă aleasă de legiuitor nu face altceva decât să dea eficienţă principiului activităţii legii penale, situaţie care nu înlătură însă posibilitatea aplicării legii penale mai favorabile. La o concluzie identică a ajuns şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, având de pronunţat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ, cu consecinţa dezincriminării în concret a infracţiunilor prevăzute de art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, a statuat prin Decizia nr. 6 din 20 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015, că, "având în vedere că prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziţii cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, pentru faptele aflate în curs de judecată, se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 110 din Legea nr. 46/2008, fie incidenţa dispoziţiilor art. 4 din Codul penal şi ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, fie incidenţa dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, după caz".

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Ghindea în Dosarul nr. 1.699/188/2007* al Judecătoriei Bicaz şi constată că dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Bicaz şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2015.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 91 din data de 8 februarie 2016