HOTĂRÂRE nr. 43 din 9 septembrie 2014 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu: Abordarea globală a UE în materie de conflicte şi crize externe JOIN (2013) 30
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicata, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/229 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 6-7 mai 2014,
1.Camera Deputaţilor observă că schimbările geostrategice semnificative şi modificările strategiilor din politica externă şi de securitate a unor actori globali, precum şi efectele celei mai grave şi de durată crize financiare şi economice mondiale au provocat mutaţii în atitudinea comunităţii internaţionale faţă de soluţionarea crizelor.
2.Camera Deputaţilor salută implicarea directă a comunităţii internaţionale, în cadrul căreia Uniunea Europeană este deţinătoare a celor mai înalte standarde democratice, pentru stabilizarea, menţinerea păcii şi reconstrucţia postconflict în zone întinse care nu ar putea fi administrate altfel şi în care dreptul la viaţă al populaţiei nu ar putea fi apărat.
3.Camera Deputaţilor apreciază că natura globală a intereselor politice şi economice ale Uniunii Europene justifică cerinţa unei strategii de securitate credibile, care să poată apăra aceste interese, şi felicită Uniunea Europeană pentru succesul de a-şi fi promovat întotdeauna interesele, fără a face rabat de la valorile şi principiile sale fundamentale, fapt care conferă legitimitate acţiunilor sale.
4.Camera Deputaţilor recunoaşte faptul că în ultimii ani Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri importante pentru creşterea coerenţei politicii şi acţiunii sale în materie de relaţii externe şi de reacţie la situaţii de conflict şi criză, precum şi faptul că Uniunea Europeană adaugă valoare prin reacţia sa la conflicte, rolul său de prevenire a conflictelor fiind unul substanţial.
5.Camera Deputaţilor nu poate face abstracţie însă de reacţia opiniei publice europene care în situaţii de criză se întreabă "unde este şi ce face Uniunea?" şi nici de pericolul generalizării percepţiei că Uniunea Europeană ar fi din punct de vedere politic şi militar incapabilă de angajare în caz de nevoie, de un răspuns rapid la o criză majoră şi de o desfăşurare pe scară largă. De aceea consideră că Uniunea Europeană trebuie să îşi asume mai multe responsabilităţi pentru propria securitate.
6.Camera Deputaţilor regretă grava degradare a securităţii europene ca urmare a anexării Crimeei şi a acţiunilor de destabilizare din Estul Ucrainei şi constată că eforturile Uniunii Europene de angajare constructivă a Federaţiei Ruse în planul relaţiilor internaţionale încă nu s-au soldat cu rezultatul scontat; de asemenea Camera Deputaţilor consideră că această stare de fapt nu a fost cauzată de neadaptarea acţiunilor Uniunii Europene în raport cu comportamentul Federaţiei Ruse şi încurajează instituţiile Uniunii Europene şi statele membre să persevereze în construcţia relaţiilor internaţionale pe baza valorilor şi principiilor Uniunii Europene, să nu dea curs provocărilor şi să caute soluţii inovative pentru refacerea echilibrelor, pe un nou palier.
7.Camera Deputaţilor apreciază că Uniunea Europeană şi-a dovedit capacitatea unică de a performa ca putere paşnică "soft power", înregistrând progrese notabile în gestionarea civilă a crizelor şi în eforturile de a realiza o mai mare reglementare a pieţelor de apărare, dar mai lente în dezvoltarea aspectelor de putere "hard power" din cadrul politicii sale de securitate şi apărare comună; Camera Deputaţilor crede că sfera "soft power", de maximă competenţă a Uniunii Europene, reprezintă un element-cheie al succesului său politico-diplomatic, dar subliniază că menţinerea relevanţei în plan global, precum şi apărarea şi promovarea valorilor proprii sunt condiţionate de o anumită dinamică a raportului dintre instrumentele diplomaţiei şi capabilităţile pentru derularea de operaţiuni militare, precum şi de beneficiul unei strategii de securitate coordonate.
8.Camera Deputaţilor reaminteşte că prin Tratatul de la Lisabona Uniunea Europeană a dobândit instrumente noi de acţiune externă, care îi permit să dezvolte o politică externă mai activă, unificată şi eficientă, dar observă că regula generală a unanimităţii în luarea deciziilor împiedică Uniunea Europeană în încercările sale de a-şi proteja interesele şi de a-şi urmări obiectivele globale; Camera Deputaţilor crede că cerinţa unanimităţii în Consiliu pentru orice acţiune comună complică procesul de luare a deciziilor, ceea ce face ca deciziile să întârzie şi să se situeze, în anumite cazuri, sub nivelul optim.
9.Camera Deputaţilor salută orientările pentru restructurarea apărării Uniunii Europene, adoptate de Consiliul European din decembrie 2013, şi speră înregistrarea de progrese reale în domeniul securităţii şi apărării până în anul 2015, când subiectul va figura din nou pe agenda Consiliului European.
10.Camera Deputaţilor semnalează că orientările tehnice vor avea un impact redus, în absenţa unei orientări politice adecvate, şi că însăşi Comunicarea examinată se concentrează pe măsuri de natură instituţională; Camera Deputaţilor consideră că ar fi util ca, pe baza Concluziilor Consiliului Afaceri Externe din 12 mai 2014, să fie formulate priorităţi clare în viitorul plan de acţiune vizând punerea în aplicare a comunicării comune, care să permită transpunerea sa pornind de la o viziune strategică, agreată de statele membre ale Uniunii Europene. Aceasta ar asigura, totodată, aplicarea în mod unitar a măsurilor propuse.
11.Camera Deputaţilor încurajează Uniunea Europeană să îşi întărească identitatea de actor relevant în domeniul apărării şi observă că, în pofida schimbărilor în termeni geostrategici, atitudinea statelor membre ale Uniunii Europene faţă de o politică mai integrată de apărare evoluează destul de lent, că definirea precisă a aşteptărilor statelor membre de la politica comună de securitate şi apărare, precum şi rolul pe care ar dori să îl confere acestei politici în strategiile naţionale respective rămân un proces dificil.
12.Camera Deputaţilor regretă în mod particular capacitatea încă insuficientă a Uniunii Europene de a-şi pune în practică strategiile regionale, în special cele de prevenire a conflictelor, ceea ce îi îngreunează misiunea de a gestiona ieşirea din starea conflictuală şi înlăturarea urmărilor conflictului.
13.Camera Deputaţilor observă că lipsa de voinţă politică a statelor membre a condus la neutilizarea unuia dintre cele mai semnificative instrumente create în cadrul politicii de securitate şi apărare comună, respectiv grupurile tactice de luptă, operaţionale încă din anul 2007; Camera Deputaţilor încurajează Uniunea Europeană şi statele membre să identifice soluţii adecvate pentru a permite utilizarea flexibilă a acestor capacităţi de reacţie rapidă.
14.Camera Deputaţilor observă că instituţiile Uniunii Europene sunt obligate să întreprindă un exerciţiu complex şi dificil de acomodare a diferenţelor persistente de strategie şi opţiune operaţională a membrilor săi şi constată că profunzimea şi extinderea diferenţelor depind de circumstanţe multiple, uneori netransparente, care merg de la considerente geopolitice sau înţelegeri bilaterale până la restricţii bugetare.
15.Camera Deputaţilor ia act de concluziile Raportului "Pregătirea pentru Complexitate - Parlamentul European din 2025", prezentat anul trecut, care a identificat duplicarea, lipsa unei viziuni strategice comune şi lipsa unei viziuni clare pentru viitor ca aspecte problematice în politica de securitate şi apărare comună.
16.Camera Deputaţilor consideră că recursul la "coaliţii de disponibilitate" ale statelor membre, dificil de constituit şi fără criterii de asociere prestabilite, a devenit o tendinţă, în detrimentul politicii de securitate şi apărare comune, şi încurajează statele membre să recurgă la o cooperare structurată permanentă, care permite acţiuni la fel de eficiente, dar într-un cadru legal şi instituţional creat pentru politica de apărare a Uniunii Europene şi cu instrumentele prevăzute de tratate.
17.Camera Deputaţilor crede că punctele de vedere divergente din cadrul Uniunii Europene, în special în ceea ce priveşte structurile de comandament cu caracter militar permanent, axate pe o politică de apărare ca pilon european al NATO şi, respectiv, pe o politică de apărare comună eficientă, în direcţia asigurării autonomiei strategice a Uniunii Europene, pot fi reconciliate prin efortul comun al instituţiilor Uniunii Europene şi al statelor membre.
18.Camera Deputaţilor felicită grupul de state "Weimar Plus"1 pentru rolul asumat ca punct central de cooperare şi pentru poziţiile cu privire la necesitatea de a revitaliza politica de securitate şi apărare comună şi de a-i asigura capacităţi de planificare independente şi creşterea capacităţii de decizie, prin abolirea dreptului de veto la nivel naţional pe probleme de apărare, în orice negocieri viitoare de revizuire a tratatelor.
__
1 Franţa, Germania, Spania, Polonia şi Italia.
19.Camera Deputaţilor salută iniţiativa perfecţionării abordării globale, ca activitate coordonată a tuturor instituţiilor pertinente, statelor membre, actorilor relevanţi din sfera diplomatică, politică, de securitate, dezvoltare, asistenţă umanitară şi recunoaşte urgenţa politică a rezolvării conflictelor într-un timp cât mai scurt; Camera Deputaţilor subliniază că recentele desfăşurări din Crimeea au accentuat necesitatea ca Uniunea Europeană să câştige şi mai mult în consistenţă, în concordanţă cu rolul său de actor internaţional, capabil să folosească toate instrumentele din arsenalul său politic, civil şi militar; Camera Deputaţilor semnalează, de asemenea, dificultatea de definire a abordării globale a securităţii, într-un context internaţional tot mai complex şi mai fragmentat.
20.Camera Deputaţilor apreciază că principiile care ghidează abordarea globală, respectiv dezvoltarea capacităţii administrative în statul afectat de criză, importanţa componentei politice pentru menţinerea păcii, legitimitatea intervenţiei, concentrarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi, asigurarea securităţii, transformarea postconflict şi angajamentul regional, sunt corecte.
21.Camera Deputaţilor reaminteşte că Uniunea Europeană este considerată actorul politic internaţional cu cele mai multe instrumente la dispoziţie, dar şi cu voinţa de a aplica pe scară amplă abordarea globală şi că punctul forte al Uniunii Europene în politica sa externă este tocmai acest model al pârghiilor multiple; Camera Deputaţilor recunoaşte totodată că accesul Uniunii Europene la toate pârghiile de putere reprezintă o situaţie dificil de gestionat, consumatoare de timp, dar care oferă avantajul unor soluţii durabile, în special în cazul în care o astfel de acţiune promovează reconstrucţia postcriză.
22.Camera Deputaţilor recomandă ca în cazul gestionării situaţiilor de criză să fie creat un mecanism de răspuns rapid şi susţine propunerea Parlamentului European de instituire a unui Consiliu de răspuns în situaţii de criză în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, precum şi propunerea guvernului francez pentru înfiinţarea unui sediu operaţional permanent pentru misiuni conduse de Uniunea Europeană.
23.Camera Deputaţilor achiesează la ideea că, pentru a fi eficace, abordarea globală a Uniunii Europene ar trebui să se bazeze pe cât posibil pe o analiză, o evaluare şi o planificare comune la nivelul său, cu o împărţire clară a responsabilităţilor; Camera Deputaţilor subliniază în acest context importanţa unei programări comune, ca instrument de obţinere şi garantare a coerenţei în cadrul acţiunii externe.
24.Camera Deputaţilor apreciază în mod deosebit evidenţierea importanţei componentei "dezvoltare" a răspunsului la crize, accentul pus pe prevenire şi pe consolidarea sistemelor de alertă timpurie ale Uniunii Europene.
25.Camera Deputaţilor consideră că realizarea abordării globale necesită de asemenea, îmbunătăţirea coordonării cu politicile interne ale Uniunii Europene, care au o dimensiune externă semnificativă, precum piaţa internă, migraţia, mediul şi energia.
26.Camera Deputaţilor consideră că Uniunea Europeană trebuie să depună în continuare eforturi privind punerea în aplicare a articolelor relevante din tratat în domeniul reacţiei rapide; Camera Deputaţilor subliniază în acest context necesitatea de a dispune în cadrul delegaţiilor relevante ale Uniunii Europene de experţi politici şi de experţi în materie de securitate.
27.Camera Deputaţilor susţine propunerile Guvernului României relative la această comunicare, exprimate în documentul de poziţie elaborat alături de alte zece2 state membre ale Uniunii Europene, respectiv sincronizarea diferitelor procese de planificare, programare şi abordare, inclusiv prin intermediul asistenţei pentru dezvoltare, având ca obiectiv creşterea în coerenţă şi eficienţă, cu păstrarea, în paralel, a autonomiei respectivelor procese decizionale.
__
2 Cehia, Danemarca, Germania, Finlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Slovacia, Croaţia.
28.Camera Deputaţilor ia act de evaluarea Guvernului României privind utilitatea discuţiilor comune în cadrul grupurilor politice, ca şi în cele ce ţin de sfera politicii de securitate şi apărare comune, în pregătirea abordării politico-strategice vizând o regiune sau un stat-terţ, privind utilizarea tuturor instrumentelor, stabilirea unei succesiuni temporale între abordări şi a unei sincronizări a abordărilor încă din faza de prevenire a conflictelor, importanţa informaţiilor şi evaluărilor din teren, precum şi rolul central al Comitetului Politic şi de Securitate.
29.Camera Deputaţilor susţine dezvoltarea complementarităţii NATO-UE drept cea mai potrivită formulă pentru creşterea sinergiilor în scopul realizării răspunsului rapid şi evitarea duplicărilor în procesul de dezvoltare a capacităţilor militare.
30.Camera Deputaţilor solicită instituţiilor Uniunii Europene să asigure o participare eficientă a Uniunii Europene la activităţile Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, inclusiv o creştere a profilului participării Înaltului Reprezentant la reuniunile Consiliului de Securitate.
31.Camera Deputaţilor subliniază că politica externă a Uniunii Europene ar trebui să fie strâns legată de cadrul organizaţiilor multilaterale, în special de ONU, dar constată că în actuala organizare ONU nu poate furniza decât soluţii parţiale şi doar în anumite domenii.
32.Camera Deputaţilor susţine creşterea rolului Parlamentului European în ceea ce priveşte politica externă şi cea de securitate şi apărare a Uniunii Europene.
33.Camera Deputaţilor încurajează statele membre să întreprindă măsuri decisive pentru asigurarea convergenţei strategiilor naţionale în domeniul securităţii şi să evite reducerile necoordonate ale bugetelor de apărare, cu consecinţe pe termen lung la nivel operaţional.
34.Camera Deputaţilor consideră că Serviciul European de Acţiune Externă poate facilita stabilirea intereselor strategice ale Uniunii Europene şi dezvoltarea unei culturi strategice europene, realizarea unui cadru de solidaritate şi încredere pentru consolidarea în comun a capacităţilor, punerea şi utilizarea în comun a resurselor, prevenirea şi medierea conflictelor.
35.Camera Deputaţilor susţine eforturile Agenţiei Europene de Apărare în direcţia facilitării cooperării europene în domeniul capacităţilor militare prin coordonarea proceselor de planificare a apărării din statele membre.
36.Camera Deputaţilor consideră că schimbările organizatorice legate de alegerea în acest an a noului Parlament European, a noii Comisii Europene, a noului preşedinte al Consiliului European şi a noului Înalt Reprezentant vor oferi un impuls suplimentar pentru dezbaterea unei noi Strategii europene de securitate, în condiţiile în care evoluţia mediului de securitate reclamă reevaluarea contextului strategic şi revizuirea Strategiei europene de securitate,
37.Camera Deputaţilor observă că se manifestă deja o inversare a tendinţei de reducere a bugetelor pentru apărare, concomitent cu o consolidare a cooperării europene, determinate de recentele evoluţii ale mediului de securitate din vecinătatea estică a Uniunii Europene şi îşi exprimă speranţa că vor fi realizate progrese în armonizarea viziunilor strategice şi a intereselor statelor membre.
38.Camera Deputaţilor crede că următoarea revizuire a tratatelor Uniunii Europene nu ar trebui să se limiteze la prevederi dedicate reformei guvernanţei economice, ci ar trebui extinsă la domeniul politicii externe şi de securitate comună şi a politicii de securitate şi apărare comună, pentru conturarea, în cooperare cu partenerii strategici ai Uniunii Europene, a unei noi ordini mondiale multipolare, întemeiată pe respectarea drepturilor omului, pe statul de drept şi democraţie, în care soluţionarea diferendelor să nu se facă prin metode agresive, cu mijloace militare.
39.Camera Deputaţilor consideră că actualul mediu de securitate european justifică schimbarea perspectivei privind abordarea globală a Uniunii Europene în materie de conflicte şi crize externe şi încurajează Comisia Europeană, înaltul Reprezentant şi statele membre să adopte măsuri concrete pentru implementarea efectivă a propunerilor prezentate în comunicarea comună.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 666 din data de 10 septembrie 2014