NORME METODOLOGICE din 24 octombrie 2012 pentru aplicarea prevederilor Legii nr.
226/2011
privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961
CAPITOLUL I:
Dispoziţii generale
Art. 1
Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.
226/2011
privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961, denumite în continuare norme, reglementează modul de stabilire a calităţii de fost cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată sau din comandamentele şi din unităţile de jandarmi şi grăniceri, denumit în continuare îndepărtat abuziv, în vederea recunoaşterii dreptului la reparaţii morale şi materiale conform art. 1 şi 9 din Legea nr.
226/2011
.
Art. 2
În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)
fost cadru militar activ - persoana care a intrat în armata regală română sau în comandamentele şi unităţile de jandarmi şi grăniceri, până cel târziu la 30 decembrie 1947, care a fost îndepărtat abuziv în perioada 23 august 1944 la 31 decembrie 1961 şi care, la data trecerii în rezervă ori direct în retragere, deţinea grad militar corespunzător corpurilor de cadre militare;
b)
solicitant - îndepărtatul abuziv, soţia supravieţuitoare a acestuia, precum şi reprezentantul legal al îndepărtatului abuziv ori al soţiei supravieţuitoare a îndepărtatului abuziv, în numele şi pe seama titularului dreptului, în baza mandatului primit.
Art. 3
(1)
Calitatea de îndepărtat abuziv se determină de către comisiile constituite în acest scop la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumite în continuare comisii, în termenul prevăzut la art. 2 alin. (3) din Legea nr.
226/2011
.
(2)
Comisiile îşi au sediile după cum urmează:
a)
pentru Ministerul Apărării Naţionale: str. Drumul Taberei nr. 7-9, sectorul 6, Bucureşti;
b)
pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor: Piaţa Revoluţiei nr. 1 A, sectorul 1, Bucureşti.
CAPITOLUL II:
Procedura de determinare a calităţii de îndepărtat abuziv de către comisia constituită la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor
Art. 4
(1)
Determinarea calităţii de îndepărtat abuziv se realizează pe baza unei cereri, formulate de solicitant.
(2)
Cererile se adresează comisiilor şi se depun direct la sediul acestora sau la centrul militar zonal, judeţean ori al sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare centre militare.
Art. 5
(1)
Cererea este însoţită de un dosar, cuprinzând acte, în funcţie de calitatea persoanei care depune cererea.
(2)
Pentru îndepărtatul abuziv, actele prevăzute la alin. (1) sunt:
a)
act de identitate sau paşaport, emis de autorităţile române, aflat în termen de valabilitate, în copie;
b)
adeverinţe, în original, sau copii certificate ale actelor care să ateste situaţia militară, eliberate de instituţiile deţinătoare de arhivă;
c)
livret militar sau orice alte documente din care să rezulte situaţia militară, în copie autentificată conform legii;
d)
extrasul ordinului de trecere în rezervă ori direct în retragere sau în cadrul disponibil;
e)
extrasul actului pe baza căruia s-a fundamentat îndepărtarea abuzivă, în situaţia în care acesta există, în original sau în copie certificată de autoritatea emitentă ori autentificat conform legii;
f)
declaraţie formulată pe propria răspundere, autentificată potrivit legii, din care să rezulte că nu s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (3) din Legea nr.
226/2011
;
g)
acte din care să rezulte că nu au beneficiat de despăgubirile prevăzute de Legea nr. 433/1946 pentru crearea cadrului disponibil al armatei, pentru cei care au solicitat trecerea în cadrul disponibil al armatei, în original sau în copie certificată de autoritatea emitentă ori autentificate conform legii;
h)
declaraţie formulată pe propria răspundere şi autentificată potrivit legii în situaţia constatării, de către instituţiile deţinătoare de arhivă, a inexistenţei actelor prevăzute la lit. g), caz în care solicitantul trebuie să depună la dosar dovada constatării inexistenţei actelor;
i)
certificate de stare civilă, în copie autentificată conform legii, în situaţia în care şi-a schimbat numele.
(3)
Pentru soţia supravieţuitoare a îndepărtatului abuziv, actele prevăzute la alin. (1) sunt:
a)
act de identitate sau paşaport, aflat în termen de valabilitate, în copie;
b)
certificate de stare civilă, inclusiv certificatul de deces al îndepărtatului abuziv, în copie autentificată conform legii;
c)
declaraţia formulată pe propria răspundere, din care să rezulte că nu s-a recăsătorit după decesul îndepărtatului abuziv, autentificată conform legii;
d)
actele prevăzute la alin. (2) lit. b)-e) şi g);
e)
acte din care să rezulte că îndepărtatul abuziv nu s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (3) din Legea nr.
226/2011
.
(4)
Pentru reprezentantul legal al îndepărtatului abuziv ori al soţiei supravieţuitoare a îndepărtatului abuziv, actele prevăzute la alin. (1) sunt:
a)
act de identitate sau paşaport, aflat în termen de valabilitate, în copie;
b)
împuternicirea avocaţială sau procura specială, autentificată conform legii şi tradusă în limba română, în cazul în care acestea sunt redactate în altă limbă, prin care îndepărtatul abuziv ori soţia supravieţuitoare a acestuia împuterniceşte o terţă persoană să îl/o reprezinte în faţa comisiilor;
c)
actul administrativ de desemnare a curatorului îndepărtatului abuziv sau al soţiei supravieţuitoare a acestuia ori hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care aceştia au fost puşi sub interdicţie judecătorească, în copie conform cu originalul şi tradus/tradusă în limba română, în cazul în care acestea sunt redactate în altă limbă;
d)
actele prevăzute la alin. (2) sau (3), după caz.
(5)
Pentru stabilirea calităţii de îndepărtat abuziv, la cererea comisiilor sau la iniţiativa solicitantului, dosarul poate cuprinde şi acte, altele decât cele prevăzute la alin. (1)-(4), din care să rezulte una dintre situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr.
226/2011
.
(6)
Actele prevăzute la alin. (1)-(5) se depun de către solicitant, direct la sediul autorităţilor prevăzute la art. 4 alin. (2), după caz, sau prin corespondenţă, cu confirmare de primire.
(7)
Centrele militare au obligaţia de a transmite, în mod corespunzător, cererile şi dosarele către comisii, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora.
(8)
Comisiile pot solicita şi înscrisuri în original în vederea confruntării corectitudinii datelor din copii.
Art. 6
(1)
Termenul de 45 de zile prevăzut la art. 2 alin. (3) din Legea nr.
226/2011
curge de la data înregistrării cererii şi a dosarului la comisie.
(2)
În cazul în care comisia sesizată constată lipsa competenţei ca urmare a calităţii îndepărtatului abuziv, rezultată din situaţia militară, aceasta are obligaţia să trimită cererea şi dosarul comisiei competente, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrare, comunicând totodată solicitantului despre aceasta. Termenul de 45 de zile prevăzut la alin. (1) curge de la data înregistrării cererii şi dosarului la comisia competentă.
(3)
Solicitantul care nu dispune de actele prevăzute la art. 5, iar în urma demersurilor de identificare a acestora i s-a comunicat, de instituţiile deţinătoare de arhivă, prin dovadă scrisă, că actele nu pot fi eliberate din cauza inexistenţei sau distrugerii arhivelor, se poate adresa comisiei de reconstituire cu martori din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv celei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz.
CAPITOLUL III:
Procedura de determinare a calităţii de îndepărtat abuziv de către comisiile de reconstituire cu martori
Art. 7
(1)
Reconstituirea cu martori se realizează de către comisiile de reconstituire cu martori constituite în acest scop la Ministerul Apărării Naţionale, respectiv la Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2)
Comisiile de reconstituire cu martori îşi au sediile după cum urmează:
a)
pentru Ministerul Apărării Naţionale: str. Drumul Taberei nr. 7-9, sectorul 6, Bucureşti;
b)
pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor: Piaţa Revoluţiei nr. 1 A, sectorul 1, Bucureşti.
(3)
Persoanele aflate în situaţia prevăzută la art. 3 alin. (6) din Legea nr.
226/2011
se pot adresa comisiilor de reconstituire cu martori, atât direct, cât şi la recomandarea comisiilor sesizate iniţial cu soluţionarea cererii.
Art. 8
(1)
Procedura de reconstituire cu martori se desfăşoară la cererea formulată de solicitant, cu respectarea prevederilor art. 4.
(2)
Reconstituirea cu martori se efectuează pe baza actelor din dosar, în măsura existenţei acestora, care se completează cu informaţii rezultate din proba cu martori.
(3)
Proba cu martori presupune identificarea, de către solicitant, a cel puţin 2 martori şi prezentarea acestora, prin grija solicitantului, în faţa comisiei de reconstituire cu martori, în vederea intervievării.
(4)
Martorii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)
să aibă cunoştinţă despre situaţia îndepărtatului abuziv care face obiectul analizei în comisia de reconstituire cu martori şi să poată furniza informaţii relevante pentru completarea dosarului;
b)
să nu fie, potrivit declaraţiei pe propria răspundere autentificate conform legii, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 189 din
Codul de procedură civilă
.
Art. 9
(1)
Cererea privind reconstituirea cu martori va fi însoţită de un dosar, cuprinzând, obligatoriu, acte în funcţie de calitatea persoanei care depune cererea.
(2)
Pentru îndepărtatul abuziv actele prevăzute la alin. (1) sunt:
a)
act de identitate sau paşaport, emis de autorităţile române, aflat în termen de valabilitate, în copie;
b)
dovada scrisă, eliberată de instituţiile deţinătoare de arhivă, din care să rezulte că actele solicitate nu pot fi eliberate, din cauza inexistenţei sau distrugerii arhivelor;
c)
declaraţia şi actele prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. f)-h);
d)
certificate de stare civilă, în copie autentificată conform legii, în situaţia în care şi-a schimbat numele.
(3)
Pentru soţia supravieţuitoare a îndepărtatului abuziv, actele prevăzute la alin. (1) sunt:
a)
act de identitate sau paşaport, aflat în termen de valabilitate, în copie;
b)
certificate de stare civilă, inclusiv certificatul de deces al îndepărtatului abuziv, în copie autentificată conform legii;
c)
dovada prevăzută la alin. (2) lit. b);
d)
declaraţia formulată pe propria răspundere, din care să rezulte că nu s-a recăsătorit după decesul îndepărtatului abuziv, autentificată conform legii;
e)
actele prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. e).
(4)
Pentru reprezentantul legal al îndepărtatului abuziv ori al soţiei supravieţuitoare a îndepărtatului abuziv, actele prevăzute la alin. (1) sunt:
a)
act de identitate sau paşaport, aflat în termen de valabilitate, în copie;
b)
dovada prevăzută la alin. (2) lit. b);
c)
actele prevăzute la art. 5 alin. (4) lit. b) şi c);
d)
actele prevăzute la alin. (2) sau (3), după caz.
(5)
Pentru martori, actele prevăzute la alin. (1) sunt:
a)
acte de identitate sau paşapoarte, aflate în termen de valabilitate, în copie;
b)
declaraţii pe propria răspundere, autentificate conform legii, din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (4);
c)
cazier judiciar, aflat în termen de valabilitate, pentru fiecare martor;
d)
orice act doveditor din care să rezulte îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 8 alin. (4) lit. a), dacă acesta există.
(6)
Solicitantul poate prezenta la dosar orice alte acte prevăzute la art. 5, după caz.
CAPITOLUL IV:
Componenţa comisiei de reconstituire cu martori şi procedura de lucru în cadrul acesteia
Art. 10
(1)
Comisiile de reconstituire cu martori prevăzute la art. 7 au următoarea compunere:
a)
pentru Ministerul Apărării Naţionale: locţiitorul şefului Direcţiei calitatea vieţii personalului, în calitate de preşedinte, un consilier juridic din cadrul Direcţiei pentru relaţia cu Parlamentul şi asistenţă juridică şi câte un reprezentant de la Direcţia management resurse umane, Direcţia personal şi mobilizare, Serviciul istoric al armatei, în calitate de membri şi şeful Secţiei calitatea vieţii personalului în rezervă/retragere şi reconversie profesională din cadrul Direcţiei calitatea vieţii personalului, în calitate de secretar;
b)
pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor: secretarul general adjunct al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în calitate de preşedinte, şeful serviciului Gestiune personal în rezervă/retragere şi acte publice din cadrul Direcţiei generale management resurse umane, un reprezentant al Direcţiei generale financiare, un reprezentant al Direcţiei generale management operaţional, un reprezentant al Direcţiei medicale, în calitate de membri, şi un reprezentant al Secretariatului General al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în calitate de secretar.
(2)
În cazul în care preşedintele şi/sau membrii titulari se află în misiuni sau delegaţii, după caz, ordonate în afara garnizoanei ori în străinătate, în concediu de odihnă, concediu medical sau în alte concedii prevăzute de actele normative în vigoare ori în alte situaţii temeinic motivate, şefii structurilor din care provin aceştia desemnează înlocuitori în acest scop.
(3)
În cadrul comisiei de reconstituire cu martori poate participa, cu statut de invitat permanent, câte un reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi al Uniunii Foştilor Ofiţeri Activi Oprimaţi Politic din România, cu rol consultativ şi fără drept de vot.
Art. 11
(1)
Prevederile art. 6 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(2)
În cazul în care comisia de reconstituire cu martori sesizată constată lipsa competenţei ca urmare a calităţii îndepărtatului abuziv, rezultată din situaţia militară, aceasta are obligaţia să trimită cererea şi dosarul comisiei competente, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrare, comunicând totodată solicitantului despre aceasta. Termenul de soluţionare curge de la data înregistrării cererii şi dosarului la comisia competentă.
(3)
Comisiile de reconstituire cu martori desfăşoară următoarele activităţi:
a)
examinează documentele prezentate;
b)
stabilesc data intervievării martorilor şi o comunică, în scris, solicitantului;
c)
intervievează individual martorii, precizându-le, în prealabil, consecinţele privind infracţiunea de mărturie mincinoasă prevăzută la art. 260 din
Codul penal
;
d)
se pronunţă asupra cererii de stabilire a calităţii de îndepărtat abuziv, prin emiterea unei hotărâri motivate de admitere sau de respingere.
(4)
Comisia de reconstituire cu martori este legal constituită şi emite hotărâri în prezenţa tuturor membrilor titulari sau a înlocuitorilor desemnaţi.
(5)
Hotărârea comisiei de reconstituire cu martori se adoptă şi se motivează în conformitate cu votul majorităţii membrilor acesteia, respectiv jumătate plus unu din numărul total de membri, şi se semnează de toţi aceştia.
(6)
Membrii comisiei care fac opinie separată au obligaţia de a-şi motiva decizia în scris.
Art. 12
Pentru desfăşurarea activităţii comisiei de reconstituire cu martori, în subordinea acesteia se constituie secretariatul permanent, denumit în continuare secretariat.
Art. 13
Cererile şi dosarele depuse de solicitanţi direct la comisia de reconstituire cu martori sau transmise de centrele militare se analizează de secretariat, care are următoarele responsabilităţi:
a)
întocmirea referatului, în cel mult 15 zile de la înregistrarea cererii şi dosarului la comisia de reconstituire cu martori, din care să rezulte solicitările care îndeplinesc sau nu îndeplinesc condiţiile legale, pentru a fi supuse analizării comisiei de reconstituire cu martori;
b)
redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor comisiei de reconstituire cu martori şi a hotărârilor adoptate de către aceasta;
c)
efectuarea tuturor demersurilor privind convocarea şedinţelor comisiei, planificarea prezentării solicitanţilor şi a martorilor la comisie, precum şi desfăşurarea altor activităţi de natură organizatorică, potrivit dispoziţiei preşedintelui comisiei.
Art. 14
Hotărârile comisiei de reconstituire cu martori sunt aduse la cunoştinţa solicitantului, în scris, în termen de 15 zile calendaristice de la pronunţarea acestora.
Art. 15
Împotriva hotărârilor comisiei de reconstituire cu martori, persoanele în cauză pot face contestaţie, potrivit dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004
, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V:
Dispoziţii finale
Art. 16
Declaraţiile pe propria răspundere, prevăzute în prezentele norme metodologice, pot fi cuprinse într-un singur act autentic, iar cele formulate în faţa autorităţilor străine trebuie să fie apostilate conform legii.
Art. 17
(1)
O copie a hotărârilor prin care s-a determinat calitatea de îndepărtat abuziv se transmite, de către comisii, în termen de 15 zile calendaristice, şi structurilor financiar-contabile din Ministerul Apărării Naţionale, respectiv din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2)
Hotărârile care cuprind şi propuneri de înaintare în grad se comunică şi structurilor cu competenţe pe această linie din Ministerul Apărării Naţionale, respectiv din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Art. 18
(1)
Comisia aplică ştampile specifice pe hotărârile pronunţate.
(2)
Ştampilele prevăzute la alin. (1) vor fi confecţionate de structurile cu atribuţii în domeniu din Ministerul Apărării Naţionale, respectiv din Ministerul Administraţiei şi Internelor, conform normelor interne.
(3)
Ştampilele vor fi de tipul: rotunde, cu stemă, cu diametrul de 30 de milimetri, având înscrise denumirea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv a Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi a comisiei, respectiv a comisiei de reconstituire cu martori.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 766 din data de 14 noiembrie 2012