HOTĂRÂRE nr. 60 din 22 iunie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - înapoi la Schengen - o foaie de parcurs COM (2016)120
În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/622, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în Şedinţa din 8 iunie 2016,
Camera Deputaţilor:
1.Salută această comunicare întrucât:
- documentul detaliază măsuri concrete necesare optimizării procesului de gestionare a frontierelor interne şi externe ale Uniunii Europene, în condiţiile în care fluxul fără precedent de migranţi, cu care s-a confruntat spaţiul european, a determinat unele state membre să reintroducă controlul la frontierele interne ale spaţiului Schengen;
- propunerea Comisiei Europene se înscrie în mandatul primit din partea Consiliului European din 18-19 februarie 2016 de a face demersurile necesare pentru a readuce la normalitate funcţionarea spaţiului Schengen şi de a sprijini statele membre care se confruntă cu dificultăţi majore în acest sens;
- provocările multiple cu care se confruntă sistemul reclamă intervenţii ferme din partea Comisiei Europene, mandatată să găsească soluţii viabile, pentru a salva sistemul Schengen de la colaps;
- promovează renunţarea la abordarea de tip "liberă trecere" şi reluarea transferurilor efectuate în temeiul Regulamentului Dublin către Grecia, fără de care nu s-ar putea face o selecţie corectă a persoanelor care intră în spaţiul european;
- mobilizează statele membre să facă eforturi pentru a urmări îndeaproape foaia de parcurs şi să urgenteze demersurile pentru punerea în aplicare, astfel ca ridicarea tuturor controalelor la frontierele interne în cadrul spaţiului Schengen să se facă în termen de şase luni de la introducerea lor, respectiv până la jumătatea lunii noiembrie 2016;
- încurajează solidaritatea şi sprijinul reciproc între statele membre şi propune acordarea unui sprijin imediat Greciei, stat care înregistrează mari deficienţe la frontierele externe.
2.Susţine propunerea Comisiei Europene pentru că:
- foaia de parcurs propusă de Comisia Europeană detaliază paşii necesari pentru a reveni la o gestionare eficientă a frontierelor externe şi interne ale Uniunii Europene, într-un timp cât mai scurt pentru a limita cât mai mult pierderile financiare, până la sfârşitul anului 2016;
- prezintă o radiografie a situaţiei sistemului Schengen şi identifică deficienţele înregistrate la frontierele externe - cum au rezultat din raportările Comisiei în regiunea frontierelor gestionate de Grecia şi Italia;
- propune efectuarea de controale la frontieră doar în secţiunile de frontieră internă, numai în cazurile în care acestea sunt necesare şi proporţionale ameninţării grave identificate la adresa ordinii publice şi a securităţii interne şi care să aibă doar un caracter temporar;
- face o evaluare pentru cazul în care ar trebui reintroduse controale la frontierele interne, pentru că procedurile care implică controale vor crea obstacole în calea liberei circulaţii a persoanelor; din perspectivă economică, costurile economice vor fi substanţiale (fiind estimate la o valoare între 5-8 miliarde euro anual, echivalentul a 0,05%-0,13 % din PIB); chiar dacă aceste costuri s-ar concentra numai în anumite regiuni ale Uniunii Europene tot ar crea un impact economic asupra Uniunii în întregul său;
- subliniază necesitatea ca statele membre să elimine abordarea de tip permisiv şi să îşi respecte responsabilităţile asumate prin legislaţia europeană privind acordarea drepturilor de azil pentru persoanele care-l solicită şi a-l refuza celor care nu îndeplinesc condiţiile de intrare impuse.
3.Consideră că:
- toţi membrii spaţiului Schengen trebuie să aplice pe deplin Codul frontierelor Schengen şi să refuze intrarea prin frontierele externe a resortisanţilor ţărilor terţe care nu îndeplinesc condiţiile de intrare sau care nu au depus o cerere de azil, în pofida faptului că au avut posibilitatea să facă acest lucru, ţinând seama, totodată, de specificul frontierelor maritime, inclusiv prin punerea în aplicare a agendei UE-Turcia;
- deşi practica urmată de statele membre a fost aceea de a decide în mod unilateral reintroducerea controalelor la frontierele interne, pentru a respecta termenele menţionate în foaia de parcurs şi pentru a restabili spaţiul Schengen până în luna decembrie 2016, ar trebui înlocuit acest tip de abordare cu una coordonată de reintroducerea controalelor temporare; susţine trecerea de la o abordare fragmentară la una coerentă;
- în prezent, la frontierele externe ale Greciei se exercită o permanentă presiune căreia Grecia îi face faţă cu mare dificultate; rezultă că, pentru revenirea la un spaţiu Schengen perfect operaţionalizat, un rol important îi revine Greciei, care alături de Comisia Europeană trebuie să prezinte periodic rapoarte de progres, evaluare şi planuri de acţiune, prevăzute şi în foaia de parcurs;
- din analiza furnizată de Comisia Europeană în luna aprilie 2016 rezultă că, pentru a asigura protejarea frontierelor externe ale Uniunii, Grecia, prin sprijinul acordat de Comisie, trebuie să facă toate eforturile necesare pentru a aplica întocmai acguis-ul Schengen, care constă în a detalia activităţile de înregistrare, returnare, supraveghere maritimă, analize de risc şi în a efectua modificări în regim de urgenţă pentru programele de accesare a fondurilor pentru securitatea internă (FSI);
- raportările şi evaluările Greciei au un rol determinant şi în demersurile pe care trebuie să le întreprindă Germania, care a reintrodus controlul la frontierele interne, la 13 septembrie 2015;
- deşi Comisia a elaborat o schemă detaliată a foii de parcurs, trebuie urmărită cu mare atenţie parcurgerea corectă a fiecărei etape, contorizând modul în care fiecare participant îşi îndeplineşte obligaţiile şi responsabilităţile.
4.Apreciază că:
- testul la care a fost supus spaţiul Schengen în ultimele luni a scos la lumină deficienţele acestui sistem, deficienţe care au condus la situaţia în care, din septembrie 2015 până în prezent, 8 ţări din spaţiul Schengen (Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Austria, Slovenia, Suedia şi Norvegia) au reintrodus controale la frontierele lor interne pentru a preveni o ameninţare gravă la adresa securităţii interne şi a ordinii publice, ca urmare a deplasărilor secundare ale migranţilor neregulamentari;
- deşi acest document nu aduce multe noutăţi şi nu aduce în prim-plan nişte soluţii inovatoare de rezolvare a crizei actuale, fiind doar un document de evaluare a stadiului, care promovează propuneri de remediere a situaţiei de facto şi un calendar precis, se menţionează, în premieră, la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, care ar fi costurile necesare renunţării la sistemul Schengen în plan economic, turistic, al liberei circulaţii a forţei de muncă şi al costurilor administrative;
- pentru un control eficient al frontierelor externe ale Uniunii, care să asigure ordinea, siguranţa şi securitatea cetăţenilor săi, trebuie adoptată, în cel mai scurt timp, propunerea de Regulament privind constituirea unei Paze europene de frontieră şi de coastă şi trebuie avută în vedere susţinerea permanentă, de către toate statele membre, a operaţiunilor noii agenţii;
- trebuie asigurat, în acest context, accesul deplin al tuturor statelor membre care aplică acguis-ul Schengen la frontierele externe la toate instrumentele spaţiului Schengen (SIS, VIS etc.);
- trebuie acordat sprijin imediat, constant şi menţinut la cotele necesare Greciei, ţară care în prezent constituie una dintre porţile (frontierele externe) vulnerabile ale Uniunii Europene în calea presiunii migraţioniste.
5.Reaminteşte că România acţionează de facto, încă din noiembrie 2010, ca stat membru Schengen, îndeplinind pe deplin toate criteriile necesare pentru ridicarea controlului la toate frontierele interne, participând activ la toate acţiunile de securizare a frontierelor externe şi, în mod deosebit, asigurând paza şi securitatea unui segment extrem de important al frontierei externe a Uniunii (peste 2.070 km) şi, în acest fel, contribuind în mod substanţial, în fiecare moment, la asigurarea securităţii fiecărui cetăţean al Uniunii Europene.
6.Atrage atenţia Comisiei Europene asupra următoarelor aspecte:
- necesitatea identificării continue a unor măsuri pentru remedierea, în cel mai scurt timp, a lacunelor manifestate în gestionarea frontierelor elene;
- urmărirea modului în care Grecia îşi respectă obligaţia de a aplica planul de acţiune pentru punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului, prilejuit de elaborarea raportului de evaluare Schengen şi a analizei necesităţilor, pentru a primi ajutorul de care are nevoie din partea altor state membre, al agenţiilor UE şi al Comisiei Europene, în timp util;
- respectarea foii de parcurs este condiţionată şi de punerea în aplicare a Planului de acţiune comun UE-Turcia, precum şi a sistemului relocare pe bază de voluntariat al cărui management este realizat împreună cu partea turcă, pentru reducerea presiunii exercitate asupra Greciei;
- urgentarea renunţării la abordarea de tip "liberă trecere", îndeosebi în cazul Greciei, care permite trecerea tuturor migranţilor fără a fi verificaţi şi reluarea şi respectarea transferurilor care să se efectueze în baza Regulamentului Dublin;
- Comisia Europeană trebuie să urmărească îndeaproape stadiul de punere în aplicare a foii de parcurs şi să prezinte în timp util propuneri de remediere a deficienţelor constatate, astfel ca în cel mai scurt timp toate statele membre implicate să revină la aplicarea pe deplin a Codului frontierelor Schengen.
7.Reţine faptul că pentru acţiunea de revenire la un spaţiu Schengen deplin operaţional au fost puse deja în aplicare o parte dintre măsurile prevăzute în comunicare:
- Grecia a respectat termenul şi a întocmit un plan de acţiune pentru remedierea deficienţelor grave înregistrate, destinat punerii în aplicare a recomandărilor formulate de Consiliu;
- trebuie aduse detalii şi precizări acestui plan de acţiune, trebuie elaborate măsuri complete care să vizeze o planificare financiară riguroasă, temporară şi să stabilească responsabilităţile prevăzute în plan, aşa cum a menţionat şi Comisia Europeană;
- din rapoartele Comisiei Europene privind stadiul returnărilor, respectiv al relocării migranţilor (conform deciziilor Consiliului European din 2015), se constată că un număr foarte mic de persoane au fost relocate din Grecia şi Italia, ceea ce conduce la concluzia că trebuie analizate cu atenţie procedurile şi găsite soluţii concrete de a le grăbi, la nivelul statelor membre.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 475 din data de 24 iunie 2016