DECIZIE nr. 757 din 20 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

Augustin Zegrean

- preşedinte

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Mihaela Ionescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Petru Bucur Volk în Dosarul nr. 43.732/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 916D/2012.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a comunicat două adrese, respectiv o "notă scrisă de corecţie" a încheierilor de amânare pronunţate în şedinţele publice din datele de 19 iunie, respectiv 5 iulie 2012, prin care solicită modificarea acestora în sensul celor precizate de către autor, şi o cerere de completare a motivării excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza este în stare de judecată.
Preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită un nou termen de judecată, având în vedere faptul că la dosar a fost comunicat punctul de vedere al Avocatului Poporului în funcţie la acea dată, considerând că se impune solicitarea punctului de vedere al Avocatului Poporului ce îşi desfăşoară activitatea în prezent.
Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare formulată de către autor şi îi acordă cuvântul cu privire la susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate formulate.
Autorul excepţiei, având cuvântul, arată că încheierile de amânare pronunţate în şedinţele publice din datele de 19 iunie, respectiv 5 iulie 2012 nu au fost modificate în sensul celor precizate de acesta prin "notă scrisă de corecţie" comunicată la dosar. Pe fond, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, consideră că este supus unor constrângeri neconstituţionale privind plata cotelor de întreţinere, ca alternativă având posibilitatea de a-şi exercita libera iniţiativă, garantată expres de art. 45 din Legea fundamentală, prin încheierea unor contracte individuale de furnizare a apei potabile, respectiv de furnizare a buteliilor cu gaz şi, totodată, prin achiziţionarea unui calorifer electric. Consideră că este supus unor tratamente degradante, cu nerespectarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 22 alin. (2), atâta vreme cât actul normativ criticat nu prevede o sancţiune în cazul în care asociaţia de proprietari nu răspunde unei contestaţii formulate de un proprietar, referitoare la cuantumul cotelor de întreţinere, şi, respectiv, nu sancţionează asociaţia în ipoteza falsificării semnăturii proprietarului. În continuare, reiterează cele susţinute prin notele scrise depuse la dosarul cauzei.
Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile constituţionale indicate ca temei al sesizării nefiind incidente în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 20 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 43.732/299/2010, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Excepţia a fost ridicată de Petru Bucur Volk într-o cauză civilă având ca obiect obligarea la plata cotelor de contribuţie privind cheltuielile de întreţinere aferente apartamentului proprietate a acestuia.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că, deşi nu a solicitat să facă parte din asociaţia de proprietari constituită în imobilul în care locuieşte, în mod forţat şi cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate este considerat ca făcând parte dintre membri acesteia, având, în consecinţă, aceleaşi obligaţii ca şi ceilalţi locatari care au consimţit să facă parte din asociaţie.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Legea nr. 230/2007 nu afectează libertatea economică a proprietarilor apartamentelor care fac parte din condominiu, necesitatea plăţii cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari fiind rezultatul unui fapt obiectiv, respectiv că există spaţii de proprietate comună şi perpetuă a mai multor proprietari şi utilităţi de care beneficiază proprietarii fără a avea încheiate contracte individuale cu furnizorii. Apreciază că invocarea art. 22 alin. (2) din Constituţie nu are legătură cu Legea nr. 230/2007.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile Legii nr. 230/2007 sunt constituţionale. În acest sens, cu privire la susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora actul normativ criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 45, face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 168/1999, nr. 1.155/2007 şi nr. 1.117/2011, în care s-a reţinut că participarea la cheltuielile comune reprezintă o obligaţie ce rezultă din starea de indiviziune forţată cu privire la părţile comune în care se află toţi proprietarii. Cât priveşte dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi (2) din Constituţie, consideră că acestea nu au incidenţă în prezenta cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, cu modificările ulterioare.
În opinia autorului excepţiei, prevederile criticate contravin atât dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 22 alin. (2) referitor la interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, cât şi dispoziţiilor art. 45 - Libertatea economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, dispoziţiile constituţionale indicate ca temei al sesizării, referitoare, pe de o parte, la interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante iar, pe de altă parte, la accesul liber al persoanei la o activitate economică şi la libera iniţiativă, nefiind incidente în cauză. În raport cu motivele invocate în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate, textele indicate nu sunt relevante, neavând nicio concludenţă pentru soluţionarea acesteia.
De altfel, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că asociaţiile de proprietari au fost create prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seamă totodată şi interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convieţuiri, inclusiv pentru stabilirea cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparaţiilor şi amenajărilor necesare etc. Rezolvarea problemelor pe care le implică administrarea unui imobil cu mai mulţi locatari impune, în consecinţă, o asociere fără de care drepturile şi interesele legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin apariţia unor neînţelegeri sau litigii. Existenţa unor spaţii în proprietate comună şi perpetuă, imposibilitatea încheierii unor contracte individuale cu marii furnizori de utilităţi de către toţi proprietarii, indiferent că sunt sau nu membri ai asociaţiei de proprietari, sunt elemente care impun constituirea unei structuri organizate, care să acţioneze în numele şi pentru interesul comun.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Petru Bucur Volk în Dosarul nr. 43.732/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2012.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 717 din data de 22 octombrie 2012