DECIZIE nr. 900 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Afrodita Laura Tutunaru

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 69 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Mariana Tudor şi Irina Elena Negoiţă în Dosarul nr. 1.475/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.164D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă personal autoarele excepţiei şi asistate de doamna avocat Flavia Teodosiu din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar, şi se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, partea Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat, care înţelege să depună un set de documente pe care le consideră relevante pentru soluţionarea excepţiei. Pe fond arată că de la data intrării în vigoare a dispoziţiilor legale criticate toate cadrele didactice din învăţământul preuniversitar sunt discriminate şi împiedicate de a-şi atinge un scop esenţial al unui cetăţean membru al unui stat de drept, şi anume posibilitatea de a-şi alege liber şi necondiţionat un loc de muncă. Astfel, odată cu apariţia textului criticat au apărut nişte limitări grave în ce priveşte posibilitatea acestor învăţători de a se transfera de la o unitate de învăţământ particular la o unitate de învăţământ de stat, cu toate că, în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi până la momentul intrării în vigoare a textelor criticate, concursul prin care au fost titularizate pe respectivele locuri de muncă a fost un concurs unic, la nivel naţional, susţinut conform aceloraşi subiecte atât în cadrul instituţiilor de stat, cât şi în cadrul instituţiilor particulare. Aşa fiind, lipsa posibilităţii de transfer fără examen de la o unitate de învăţământ preuniversitar privat la o unitate de învăţământ de stat afectează principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece instituirea printr-un act normativ a unor condiţii care trebuie îndeplinite de către persoanele ce intenţionează să participe la un concurs naţional nu încalcă prevederile constituţionale invocate. Totodată, se arată că, fiind vorba de situaţii juridice distincte, nu se pune în discuţie existenţa vreunei discriminări.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
6. Prin Încheierea din 8 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.475/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 69 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Mariana Tudor şi Irina Elena Negoiţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect "anulare act administrativ".
7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece, fără a fi justificat de un scop legitim şi necesar într-o societate democratică, se creează un tratament diferenţiat între cadrele didactice titulare din învăţământul preuniversitar care se află în situaţii comparabile/identice, toate cadrele didactice obţinând titularizarea potrivit legilor în vigoare la momentul susţinerii concursului. Criteriile restrictive impuse de textul criticat creează un tratament diferenţiat între cadrele didactice titulare aflate în situaţii comparabile din învăţământul preuniversitar de stat şi cadrele didactice titulare din învăţământul preuniversitar particular.
8. În consecinţă, s-a apreciat că transferul/pretransferul în învăţământul preuniversitar trebuie să fie unul transparent şi deschis pentru toate cadrele didactice care au obţinut titularizarea în condiţii identice, indiferent de forma de învăţământ, de stat sau particular acreditat. Criteriile criticate nu îndeplinesc cerinţa transparenţei transferului/pretransferului între formele de învăţământ şi au ca efect tratamentul diferenţiat nejustificat al unor categorii de persoane care sunt în situaţii comparabile, încălcându-se astfel principiul dreptului de acces la muncă în condiţii de egalitate,
9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima puncte/e de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele şi documentele depuse, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. I pct. 69 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, prin care a fost completat art. 252 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011. În realitate, conform art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, obiect al excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 252 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care au următorul conţinut:
"(7) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ pot participa cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi cadre didactice titulare din învăţământul preuniversitar particular dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare acreditate, în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat;
b) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate transferate/ pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat;
c) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate şi au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani."
14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări şi art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă care nu poate fi îngrădit.
15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor legale criticate, la etapele de ocupare a posturilor didactice în învăţământul preuniversitar de stat prin transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate pot participa şi cadre didactice titulare din unităţi de învăţământ preuniversitar particular numai dacă întrunesc următoarele condiţii alternative:
- titularizarea acestora a fost realizată în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat;
- au fost transferate/pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat;
- în ultimii 6 ani, au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat.
16. În prezenta cauză cele două autoare ale excepţiei au obţinut titularizarea în învăţământul preuniversitar privat anterior apariţiei dispoziţiilor legale criticate şi în conformitate cu Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.625/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 30 octombrie 2012, prin concurs susţinut în data de 14 iunie 2014, şi, respectiv, cu Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.656/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 1 februarie 2005, prin concurs susţinut la data de 29 august 2008.
17. Potrivit dispoziţiilor art. 89 din Legea nr. 1/2011, posturile din învăţământul preuniversitar de stat se ocupă prin concurs naţional organizat de Inspectoratul şcolar, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, cu consultarea partenerilor de dialog social, pe când posturile din învăţământul preuniversitar particular se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, judeţean ori interjudeţean, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
18. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 254 din Legea nr. 1/2011, în cazul unităţii de învăţământ preuniversitar particular comisia de concurs este aprobată de consiliul de administraţie al acesteia, subiectele se stabilesc de către unitatea de învăţământ particular, contestaţiile privind rezultatele concursului se adresează unităţii de învăţământ organizatoare, iar validarea concursului se face de către conducerea unităţii de învăţământ şi se comunică, în scris, inspectoratului şcolar.
19. În cazul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat, inspectoratele şcolare organizează concursul pentru ocuparea posturilor didactice şi catedrelor, subiectele se stabilesc de către minister, lucrările se evaluează de comisii, pe specialităţi, în centre de evaluare stabilite de ministerul de resort, contestaţiile se adresează inspectoratului şcolar şi se soluţionează prin reevaluarea lucrărilor în cauză de către comisii, pe specialităţi, iar validarea concursului se face de către consiliul de administraţie al inspectorului şcolar, angajarea pe post făcându-se de directorul unităţii de învăţământ pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general.
20. Toate aceste raţiuni justifică aplicarea unui tratament diferenţiat între cadrele titulare din învăţământul preuniversitar de stat cu cele din învăţământul preuniversitar particular, dispoziţiile legale criticate nefiind altceva decât o concretizare a prevederilor constituţionale ale art. 32 alin. (5) potrivit căruia "Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii". De aceea, Curtea constată că nu poate fi primită susţinerea potrivit căreia ar fi afectat principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece cadrele didactice care au obţinut titularizarea în învăţământul preuniversitar particular nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu cele titularizate în învăţământul preuniversitar de stat.
21. Aşa fiind, nu poate fi primită nici critica referitoare la dreptul la muncă, întrucât textul nu interzice libertatea alegerii unui loc de muncă. Împrejurarea că aceştia trebuie să îndeplinească anumite criterii referitoare la ocuparea unor posturi didactice în învăţământul preuniversitar de stat nu reprezintă decât exigenţe care ţin de voinţa legiuitorului, care, în acord cu art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituţie, este suveran în ce priveşte organizarea generală a învăţământului. Totodată, dreptul la muncă, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, în anumite condiţii stabilite de legiuitor, şi nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile (a se vedea Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, paragraful 29 şi Decizia nr. 55 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 5 mai 2015, paragraful 18).
22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mariana Tudor şi Irina Elena Negoiţă în Dosarul nr. 1.475/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 252 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 167 din data de 4 martie 2016