Document embed

RAPORT din 4 iunie 2013 privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 2009-2011

CAPITOLUL 1:

1.1.CONSIDERAŢII GENERALE

Îmbunătăţirea funcţionării pieţelor în beneficiul agenţilor economici şi al consumatorilor reprezintă un obiectiv major al politicii de concurenţă. În cadrul acesteia aplicarea normelor privind ajutoarele de stat reprezintă un instrument important, utilizat pentru alocarea eficientă a resurselor statului, astfel încât, concurenţa să nu fie distorsionată sau restrânsă.

Ajutoarele de stat reprezentă măsuri selective de sprijin financiar public, acordate unor întreprinderi, zone sau activităţi în vederea atingerii unor obiective de interes general, cum ar fi protecţia mediului, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea zonelor defavorizate, salvarea sau restructurarea unor agenţi economici strategici etc. Chiar dacă sprijinul acordat întreprinderilor de către autorităţi susţine un interes public major, acesta poate denatura mediul concurenţial normal.

De aceea, este necesară elaborarea şi aplicarea cu stricteţe a regulilor cu privire la modalităţile în care autorităţile pot interveni pe piaţă prin acordarea de ajutoare de stat. Ajutorul de stat poate fi compatibil dacă urmăreşte obiective de interes comun clar definite, având efecte benefice generale asupra dezvoltării economice, şi nu afectează comerţul cu statele membre ale Uniunii Europene.

Comisia Europeană încurajează statele membre să acorde prioritate acţiunii de consolidare a competitivităţii economiei lor, precum şi de consolidare a coeziunii sociale şi regionale.

Reforma în domeniul politicii concurenţei, întreprinsă de Comisie în ultimii ani, vizează şi domeniul ajutoarelor de stat. Astfel, se doreşte redirecţionarea ajutoarelor către obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020, precum cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, promovarea investiţiilor în capital de risc, formare profesională, energii regenerabile şi protecţia mediului. Reglementările comunitare impun părţilor interesate să verifice dacă ajutorul de stat reprezintă un instrument politic adecvat pentru atingerea obiectivelor de interes comun. Controlul ajutoarelor de stat contribuie, astfel, la evitarea utilizării neraţionale a resurselor publice, pentru care, în final, cetăţenii sunt cei care trebuie să plătească.

Pentru Consiliul Concurenţei, anul 2007 (primul an al aderării) a marcat exercitarea unui nou rol, acela de "autoritate naţională de contact" în problematica ajutorului de stat, asigurând interfaţa între Comisia Europeană, pe de o parte, şi autorităţile naţionale iniţiatoare sau furnizoare de ajutor de stat, pe de altă parte.

De la data aderării la Uniunea Europeană, reglementările comunitare în materie de ajutor de stat au devenit direct aplicabile în România, iar acordarea oricărui ajutor de stat trebuie să fie, ca regulă, precedată de obţinerea unei decizii de autorizare din partea Comisiei Europene. Aceasta implică o responsabilitate sporită pentru România, care trebuie să fundamenteze corespunzător, din punct de vedere juridic şi economic, orice intenţie de acordare a unui ajutor de stat.

În fapt, în materie de ajutor de stat, prin prevederile O.U.G. nr. 117/2006¹, aprobată prin Legea nr. 137/2007², au fost reglementate procedurile naţionale, în vederea aplicării art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene³ şi a legislaţiei secundare adoptate în baza acestuia, direct şi imediat aplicabile după 1 ianuarie 2007.

¹ Ordonanţa de Urgenţă nr. 117 din 21 decembrie 2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat;

² LEGE nr. 137 din 17 mai 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat;

³ În prezent art. 107-109 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

Ajutoarele de stat reprezintă o pârghie esenţială pentru guvernanţi. Astfel, măsurile de sprijin luate de către guvernele statelor membre pot remedia eşecurile pieţei, pot promova investiţiile, pot crea locuri noi de muncă şi proteja mediul sau, mai nou, pot preveni colapsul sistemului bancar.

Urmare a reformelor iniţiate în domeniul ajutorului de stat, multe din măsurile de ajutor de stat au beneficiat de exceptare de la obligaţia notificării, conform regulamentului Comisiei Europene⁴, pentru o proporţie mult mai mică fiind necesară transmiterea unor notificări la Bruxelles.

^___

⁴ Regulamentul nr. 800/2008 din 6.08.2008 publicat în JO L 214/09.08.2008

Monitorizarea de către Comisia Europeană a ajutoarelor de stat acordate de către statele membre ale Uniunii Europene reprezintă una din activităţile cheie ale politicii comunitare în domeniul ajutorului de stat. Rezultatele acestei activităţi se concretizează într-un raport numit Scoreboard⁵, care reflectă situaţia la nivelul Uniunii Europene.

___

⁵ Instrument statistic al Comisiei Europene,

http://ec.europa.eu/competition/state aid/studies reports/studies reports.html

În acest context, România are obligaţia de a monitoriza în plan intern acordarea ajutoarelor de stat şi de a raporta Comisiei Europene toate datele şi informaţiile solicitate de către aceasta.

Conform prevederilor O.U.G. nr. 117/2006, Consiliul Concurenţei elaborează, anual, raportul privind ajutoarele de stat acordate în România, care cuprinde informaţii despre ajutoarele de stat acordate în ultimii 3 ani, inclusiv anul pentru care se face raportarea, în special cu privire la valoarea, obiectivul, tipul şi modalităţile de acordare a acestora.

Spre deosebire de Scoreboard-ul ajutoarelor de stat, publicat de către Comisia Europeană, Raportul anual tratează ajutoarele de stat acordate în toate sectoarele economice, inclusiv sectorul Serviciilor de Interes Economic General, precum şi ajutoarele de minimis acordate agenţilor economici fie sub formă de scheme de ajutor, fie individual.

Prezentul raport cuprinde analiza volumului, structurii şi tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în România în perioada 2009 - 2011 şi este al XIII-lea Raport elaborat de România.

Raportul reprezintă un instrument statistic, destinat asigurării transparenţei în materia ajutorului de stat, şi a fost întocmit pe baza datelor şi informaţiilor transmise de furnizorii de ajutor de stat precum şi de organismele care administrează surse ale statului sau ale colectivităţilor locale, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, emis de Consiliul Concurenţei⁶.

___

⁶ Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/20.06.2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 436/28.06.2007

Raportul conţine şi informaţii dedicate măsurilor de ajutor de stat acordate în baza Cadrului Temporar în contextul crizei economice, măsuri incluse şi în Inventarul ajutoarelor de stat, anexă la raport.

Practic, Raportul oferă o prezentare generală a modului în care s-a aplicat unul dintre instrumentele politicii în domeniul concurenţei, respectiv normele privind ajutoarele de stat.

Măsurile de sprijin financiar iniţiate de autorităţi reprezintă, în condiţiile respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat, instrumente eficiente pentru îndeplinirea obiectivelor de interes naţional. Dacă sunt bine direcţionate, acestea pot să corecteze anumite disfuncţionalităţi ale pieţei şi să contribuie la creşterea competitivităţii agenţilor economici, precum şi la reducerea disparităţilor regionale.

Cu toate acestea, ajutorul de stat trebuie utilizat numai atunci când reprezintă un instrument adecvat pentru realizarea unor obiective precise, atunci când creează motivaţiile corespunzătoare, când este proporţional cu scopul urmărit şi distorsionează concurenţa într-o mică măsură.

Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus eforturi susţinute, orientate spre atingerea obiectivelor stabilite de Comisia Europeană în "Planul de acţiune în domeniul ajutorului de stat"⁷, al cărui deziderat, mereu actual, este acordarea de ajutoare de stat mai puţine, dar mai bine orientate.

^___

⁷ http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2005:0107:FIN:EN:PDF

Consiliul European din martie 2005 a dat un nou impuls Strategiei de la Lisabona şi a solicitat Statelor Membre să acţioneze, ca parte a unei politici active de concurenţă, pentru reducerea nivelului general al ajutoarelor de stat, astfel încât acesta să se situeze la mai puţin de 1% din PIB, fără a compromite scopul acestora, şi anume, corectarea eşecurilor pieţei.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a trebuit să facă faţă celei mai lungi şi mai grave crize financiare şi recesiuni economice din istoria Uniunii, cu probleme legate de deficite bugetare exagerate şi datorii greu de imaginat înainte. Văzând cum s-au estompat ţintele Strategiei Lisabona, care îşi propunea ca până în 2010 să facă din economia Uniunii cea mai dinamică şi competitivă economie mondială, Comisia Europeană a elaborat, încă din 2009, şi a prezentat pe 3 martie 2010, o strategie pentru următorii zece ani - Europa 2020, menită să revigoreze economia şi societatea în ansamblu.

Pentru anul 2020, Comisia a propus Uniunii Europene cinci obiective ambiţioase, măsurabile, care vor ghida acest proces şi vor fi transpuse în obiective naţionale ce vizează ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi inovarea, schimbările climatice şi energia, educaţia şi combaterea sărăciei.

1.2.CONSIDERAŢII CU CARACTER METODOLOGIC

Elaborat pe baza raportărilor anuale primite, potrivit legii, de la instituţiile furnizoare de ajutor de stat responsabile, Raportul 2009 - 2011 cuprinde indicatori de volum exprimaţi, ca regulă, în preţuri curente (lei, respectiv euro). De asemenea, au fost calculaţi indicatorii respectivi şi în preţuri constante 2008, în vederea facilitării conturării/desprinderii tendinţelor de dinamică. În Raport sunt prezentate atât datele anuale aferente ajutorului de stat acordat în perioada analizată 2009-2011, precum şi acelea corespunzătoare anului 2008, considerat an de bază. La elaborarea prezentului Raport, au fost operate corecţii şi s-au actualizat datele raportate în perioada anterioară (2008 - 2010).

În Anexa I sunt prezentate informaţii despre sfera ajutoarelor de stat analizate în raport, categoriile şi obiectivele ajutorului de stat, precum şi sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor de stat.

Actele normative care au generat efecte în perioada 2009 - 2011 sunt menţionate în Anexa II "Lista actelor normative care conţin scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale".

Situaţia sintetică a ajutoarelor de stat acordate anual în România în perioada 2009 - 2011 pe obiective şi naturi, cuprinse în Inventarul întocmit de Consiliul Concurenţei, este prezentată în Anexa statistică.

Raportul 2009 - 2011 extinde perioada analizată în Raportul 2008 - 2010, prin adăugarea în analiză a ajutoarelor de stat acordate în anul 2011 cât şi a corecţiilor din perioada anterioară. S-a urmărit, astfel, atât asigurarea comparabilităţii informaţiilor cât şi clarificarea metodologică în concordanţă cu noile reglementări în domeniul ajutoarelor de stat. La elaborarea acestui raport s-a aplicat metodologia şi tipologia utilizată în Scoreboard- ul ajutoarelor de stat. Astfel, în vederea unei comparaţii, în termeni reali, cu statele membre ale Uniunii Europene s-a utilizat, după caz, ajutorul de stat naţional, respectiv valoarea acestuia exclusiv agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG⁸, ajutoarele de stat acordate în baza Cadrului Temporar de criză, ajutoarele de minimis.

___

⁸ Servicii de interes economic general.

CAPITOLUL 2: AJUTORUL DE STAT NAŢIONAL, ACORDAT DIN BUGETUL DE STAT ŞI DIN FONDURI COMUNITARE, ÎN PERIOADA 2009-2011

2.1.CARACTERIZARE GENERALĂ

Monitorizarea şi controlul ajutoarelor de stat acordate în România şi extins la nivelul Uniunii Europene, sunt o componentă esenţială a politicii în domeniul concurenţei, o măsură eficientă de protecţie necesară pentru o concurenţă efectivă, având o influenţă majoră asupra comerţului dintre statele membre.

Domeniul ajutoarelor de stat are un rol extrem de important în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, însuşită de toate statele Uniunii Europene, strategie care îşi propune ieşirea din actuala criză economică mondială şi transformarea economiei europene într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi o mai bună coeziune socială.

Prezentul Raport al ajutoarelor de stat acordate în perioada 2009-2011, oferă o prezentare sintetică a ajutoarelor de stat acordate în România, în domenii de o importanţă deosebită pentru viitorul economiei naţionale, dintre care enumerăm: cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, protecţia mediului, dezvoltarea regională, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, ocuparea forţei de muncă şi pregătirea profesională.

De asemenea, informaţii referitoare la nivelul ajutoarelor de stat acordate în domeniul agriculturii, pisciculturii, transporturilor, pentru realizarea serviciilor de interes economic general şi despre măsurile de ajutor a căror valoare se situează sub pragul de minimis prevăzut de legislaţia europeană în vigoare⁹, sunt cuprinse în acest raport.

⁹ Conform Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 dec. 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat ajutorului de minimis

Începând cu anul 2009, au fost acordate şi ajutoare de stat provenite din fonduri comunitare, sub forma cofinanţărilor în cadrul anumitor scheme de ajutor de stat sau ajutoare de minimis, informaţii despre cuantumul acestora şi fondurile europene din care provin fiind evidenţiate în acest capitol.

Evoluţia nivelului şi a dinamicii ajutorului de stat naţional în România, în perioada 2009-2011 este redată în Tabelul 2.1.

Tabel 2.1. - Ajutorul de stat identificat la nivel naţional

	2008	2009	2010	2011
Ajutorul de stat naţional exprimat în:
Mii lei preţuri curente (exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG^*, ajutoarele de minimis şi ajutorul de stat acordat în baza Cadrului Temporar)	973.890,96	757.828,77	816.966,09	1.210.682,34
Mii euro ^**	264.450,26	178.847,09	194.058,31	285.679,78
Mii lei preţuri constante 2008^***	973.890,96	727.282,89	739.335,83	1.013.971,81
Dinamica %	100,00	74,68	75,92	104,12
Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB % (exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG, ajutoarele de minimis şi ajutorul de stat acordat în baza Cadrului Temporar)	0,19	0,15	0,16	0,21
Ajutorul de stat naţional pe locuitor - lei preţuri constante 2008 (exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG, ajutoarele de minimis şi ajutorul de stat acordat în baza Cadrului Temporar)	39,44	39,23	28,89	32,54
Ajutorul de stat naţional pe salariat - lei preţuri constante 2008 (exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG, ajutoarele de minimis şi ajutorul de stat acordat în baza Cadrului Temporar)	204,41	151,33	154,49	207,66

___

^* SIEG - servicii de interes economic general

^** calculat pe baza cursului mediu anual al leului în raport cu euro, sursa INSSE;

^*** s-a utilizat deflatorul PIB pentru transformarea în preţuri constante 2008, sursa INSSE (deflator PIB anul 2008=100%; 2009=104,2%; 2010=110,5%; 2011=119,4%);

În perioada 2009 - 2011, ajutorul de stat naţional exprimat în lei preţuri constante 2008, prezintă o tendinţă generală de creştere de la 727,28 mil. lei în anul 2009 la 1.013,97 mil. lei în anul 2011, favorizată în special, de creşterea ajutoarelor de stat acordate pentru obiective regionale şi obiective orizontale, dintre care în anul 2011, cele mai importante au fost ajutoarele de stat acordate pentru protecţia mediului.

Analizând ajutorul de stat naţional ca pondere în Produsul Intern Brut, se constată aceeaşi tendinţă de creştere, de la 0,15% în anul 2009 la 0,21% în anul 2011, pe fondul creşterii ajutoarelor de stat acordate pentru dezvoltare regională şi pentru obiective orizontale.

Exprimat şi în euro, ajutorul de stat naţional a înregistrat o creştere, cu valori cuprinse între 178,84 mil. euro în anul 2009 şi 285,67 mil. euro în anul 2011.

Totodată, pentru a realiza o imagine clară a tabloului ajutoarelor de stat acordate în România, s-au inclus în ajutorul de stat naţional ajutoarele de stat acordate întreprinderilor ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor de interes economic general, ajutoare monitorizate permanent de către Comisia Europeană, cu un impact major asupra economiei atât la nivel naţional cât şi la nivel comunitar, şi care au o pondere foarte ridicată în România.

Evoluţia nivelului şi a dinamicii ajutorului de stat naţional inclusiv ajutoarele de stat acordate întreprinderilor pentru realizarea unor servicii de interes economic general, sunt prezentate în Tabelul 2.2.

Tabel 2.2. - Ajutorul de stat naţional, inclusiv ajutorul de stat acordat întreprinderilor ce realizează servicii de interes economic general

	2008	2009	2010	2011
Ajutorul de stat naţional^* inclusiv ajutorul de stat acordat întreprinderilor ce realizează servicii de interes economic general (SIEG) - Total
Mii lei preţuri curente	2.293.506,81	2.192.898,74	2.148.109,88	2.667.673,81
Mii euro preţuri curente	622.778,62	517.522,65	510.252,00	629.480,12
Mii lei preţuri constante 2008	2.293.506,81	2.104.509,35	1.943.990,84	2.234.232,67
Dinamica %	100,00	95,61	93,66	116,31
Ponderea ajutorului de stat naţional^* inclusiv ajutorul de stat acordat întreprinderilor ce realizează servicii de interes economic general (SIEG) în PIB	0,45	0,44	0,41	0,46

___

^* Ajutorul de stat naţional exclusiv agricultura, pescuit, transporturi, ajutor de minimis şi ajutorul de stat acordat în baza Cadrului Temporar de Criză.

Volumul ajutoarelor de stat creşte considerabil odată cu includerea ajutoarelor de stat acordate pentru realizarea unor servicii de interes economic general, în total ajutor de stat naţional; subvenţiile acordate de autorităţile publice locale întreprinderilor ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei şi distribuţiei energiei termice sunt cele mai importante ajutoare de stat acordate pentru realizarea SIEG-urilor, cele mai mari sume fiind acordate în baza Ordinului nr. 252 din 16 octombrie 2009¹⁰ de către furnizori de ajutor de stat de la nivelul administraţiei publice locale, precum şi în baza Ordonanţei nr. 36 din 2 august 2006¹¹.

___

¹⁰ ORDIN nr. 252 din 16 octombrie 2009 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie;

¹¹ ORDONANŢĂ nr. 36 din 2 august 2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate;

Începând cu anul 2011, ajutoare de stat acordate pentru realizarea unor servicii de interes economic general au primit şi regiile autonome aeroportuare, în baza O.U.G. nr. 61 din 29 iunie 2011 pentru reglementarea unor măsuri privind finanţarea regiilor autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes local, aeroporturile din Cluj, Constanţa şi Sibiu primind cele mai însemnate alocaţii bugetare din partea autorităţilor publice locale.

Ajutorul de stat naţional inclusiv SIEG-urile exprimat în mil. euro preţuri curente, creşte de la 517,52 mil. euro în anul 2009 la 629,48 mil. euro în anul 2011, cu o valoare minimă înregistrată în anul 2010 de 510,25 mil. euro (Tabelul 2.2.).

Ajutorul de stat acordat din Fonduri Comunitare

Acordarea ajutoarelor de stat trebuie să aibă un efect stimulator asupra economiei naţionale şi, în acest sens, un rol important îl au furnizorii de ajutor de stat, prin capacitatea acestora de a atrage fonduri comunitare (co-finanţări) în cadrul schemelor de ajutor de stat sau a schemelor de minimis, fonduri europene cu destinaţii diferite, aprobate de către Comisia Europeană.

Începând cu anul 2009, pe lângă sumele provenite din bugetul de stat, beneficiarii au primit ajutoare de stat şi sub formă de granturi, din fonduri structurale şi de coeziune, în cadrul programelor operaţionale sectoriale, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

În Tabelul 2.3. sunt prezentate valoarea ajutoarelor de stat provenite din Fonduri Comunitare în perioada 2009-2011 şi ponderea lor în Produsul Intern Brut.

Tabel 2.3. - Ajutorul de stat acordat din Fonduri Comunitare. Sume anuale.

	2009	2010	2011
Ajutorul de stat acordat din Fonduri Comunitare - mii lei preţuri curente	96.252,25	527.665,05	1.316.827,37
Mii euro - preţuri curente	22.715,47	125.339,09	310.726,39
Mii lei - preţuri constante 2009	96.252,25	505.910,88	1.193.859,81
Dinamica %	100	525,61	1.240,34
Ponderea Ajutorului de stat acordat din Fonduri Comunitare în P.I.B.	0,02	0,10	0,23

Valoarea ajutoarelor de stat provenite din fonduri europene, în anul 2011 a fost de 1.316,82 mil. lei, în comparaţie cu anul 2009 când s-au acordat numai 96,25 mil. lei, înregistrându-se astfel o creştere deosebit de importantă a ajutoarelor de stat provenite din fonduri comunitare, necesare întreprinderilor ce îşi desfăşoară activitatea în climatul economic naţional.

Ajutoarele de stat provenite din fondurile comunitare au fost acordate numai sub forma granturilor, iar cele mai importante valori s-au înregistrat în cadrul schemelor de ajutor de stat iniţiate în baza "Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare"¹², pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pentru formare profesională şi crearea de noi locuri de muncă, pentru cercetare, dezvoltare şi inovare şi, nu în ultimul rând, pentru dezvoltare regională.

___

¹²Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare)

În Tabelul 2.4. este prezentată ponderea ajutoarelor de stat acordate din fonduri comunitare, pe principalele obiective de acordare.

Tabel 2.4. - Ponderea ajutoarelor de stat acordat din fonduri comunitare, pe obiective

	2009	2010	2011
Total obiective orizontale (%), din care:	60,65	21,07	8,07
- Cercetare, dezvoltare, inovare (%)	0,00	0,69	1,11
- Întreprinderi mici şi mijlocii (%)	60,65	19,01	5,41
- Crearea de locuri de muncă (%)	0,00	0,01	0,16
- Formare profesională (%)	0,00	1,36	1,38
Total Obiective regionale (%)	5,89	43,32	50,04
Total Ajutor de minimis (%)	33,46	38,17	41,88
Total ajutor de stat acordat din Fonduri Comunitare (mil. lei)	96,25	527,66	1.316,82

În anul 2011, cele mai însemnate ajutoare de stat acordate din fonduri comunitare, au avut ca obiectiv dezvoltarea regională, fiind acordate de către Ministerul Economiei,

Comerţului şi Mediului de Afaceri prin A.M. P.O.S. C.C.E¹³ şi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin scheme de ajutor de stat exceptate de la notificare, respectiv:

- XR 57/2008 - Ordinul nr. 477/2008¹⁴, cu modificările şi completările ulterioare - "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv pentru investiţii realizate de întreprinderi mici şi mijlocii" (M.E.C.M.A. - A.M. P.O.S. C.C.E.);

- XR 105/2008 - Ordinul nr. 479/2008¹⁵, cu modificările şi completările ulterioare - "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv pentru investiţii realizate de întreprinderi mari" (M.E.C.M.A. - A.M. P.O.S. C.C.E.);

- XR 109/2008 - H.G. nr. 750/2008¹⁶, cu modificările şi completările ulterioare - Schemă de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie (M.E.C.M.A. - A.M. P.O.S. C.C.E.);

- X 294/2010 - Ordinul nr. 261/2008¹⁷, cu modificările şi completările ulterioare - "Schemă de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin sprijinirea investiţiilor în turism" (M.D.R.T.).

___

¹³ Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice";

¹⁴ Ordin nr. 477/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii realizate de întreprinderile mici şi mijlocii", aferentă operaţiunii a) "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile", domeniul major de intervenţie 1.1 "Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM", axa prioritară 1 "Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient", din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice";

¹⁵ Ordin nr. 479/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii realizate de întreprinderile mari", aferentă operaţiunii a) "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile", axa prioritară 1 "Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient", din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice";

¹⁶ Hotărârea de Guvern nr. 750/2008 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat privind valorificarea resurselor regenerabile de energie;

¹⁷ Ordin nr. 261/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin sprijinirea investiţiilor în turism din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013.

Aceste ajutoare de stat au fost acordate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Schemele de minimis au atras sume deosebit de importante din fonduri comunitare, peste 551,48 milioane lei fiind acordaţi întreprinderilor sub forma co-finanţărilor în anul 2011, sumă ce depăşeşte cu mult valoarea ajutoarelor de minimis provenite din fonduri naţionale, respectiv 412,10 mil. lei în acelaşi an.

Cele mai importante ajutoare de minimis provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală au fost acordate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin schema de minimis prevăzută de Ordinul nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis ""Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural" - măsura 312, respectiv 363,24 mil. lei în anul 2011.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin schema de minimis prevăzută de Ordinul nr. 155/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie ""Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare ""Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013, a acordat 112,40 mil. lei beneficiarilor în anul 2011, fonduri provenite în totalitate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

În ceea ce priveşte obiectivele orizontale, ajutoarelor de stat acordate din fonduri europene pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru formarea profesională şi pentru cercetare, dezvoltare şi inovare au fost cele mai importante.

2.2.DOMENIILE CARE BENEFICIAZĂ DE AJUTOR DE STAT

Evoluţia ajutorului de stat naţional pe domenii este prezentată în Tabelul 2.5.

Tabel 2.5. - Volumul global al ajutoarelor de stat acordate pe principalele domenii beneficiare în România, în perioada 2009 - 2011

	UM	2008	2009	2010	2011
Ajutor de stat naţional (exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG, ajutoarele de minimis şi ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar), din care pentru:	mii lei preţuri curente	973.890,96	757.828,77	816.966,09	1.210.682,34
	mii euro	264.450,26	178.847,09	194.058,31	285.679,78
	%	100,0	100,0	100,0	100,0
- industria prelucrătoare	mii lei	161.703,83	125.505,02	269.549,92	273.024,11
	mii euro	43.909,04	29.619,10	64.027,63	64.424,39
	%	16,60	16,56	32,99	22,55
- industria cărbunelui	mii lei	338.917,90	284.944,45	249.784,00	0,00
	mii euro	92.029,73	67.246,70	59.332,53	0,00
	%	34,80	37,60	30,57	0,00
- cercetare-dezvoltare, inovare	mii lei	238.331,80	112.215,09	134.476,87	18.909,74
	mii euro	64.716,59	26.482,69	31.943,01	4.462,05
	%	24,47	14,81	16,46	1,56
- protecţia mediului înconjurător	mii lei	55.756,03	19.144,70	0,00	579.943,25
	mii euro	15.139,99	4.518,14	0,00	136.846,85
	%	5,73	2,53	0,00	47,90
- întreprinderi mici şi mijlocii*	mii lei	44,63	14.595,00	25.073,29	17.818,09
	mii euro	12,12	3.444,41	5.955,79	4.204,46
	%	0,005	1,92	3,07	1,47
- media şi cultură	mii lei	29.686,40	26.803,00	1.217,60	3.895,49
	mii euro	8.061,04	6.325,49	289,22	919,20
	%	3,05	3,54	0,15	0,32

___

^*În perioada 2009-2011, sumele aferente ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici şi mijlocii ce îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare, sunt cuprinse atât la nivelul industriei prelucrătoare cât şi la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv 10.785,2 mii lei în anul 2009, 19.156,5 mii lei în anul 2010 şi 17.818,09 în anul 2011.

Din analiza datelor prezentate în tabel rezultă că, în anul 2011, cea mai mare pondere este deţinută de ajutoarele de stat acordate pentru protecţia mediului înconjurător (47,90%), urmată de cele acordate industriei prelucrătoare (22,55%) şi de ajutoarele de stat acordate pentru cercetare, dezvoltare şi inovare care au înregistrat o pondere de 1,56%.

Astfel:

-- ajutoarele de stat acordate pentru protecţia mediului înconjurător au crescut foarte mult, de la 2,53%, cât reprezentau în anul 2009, la 47,90% în anul 2011 în total ajutor de stat naţional, în principal, pe fondul acordării de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a schemei de ajutor de stat prevăzută de "H.G. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă" şi "H.G. nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă care, în anul 2011, a prevăzut ajutoare de stat pentru întreprinderi în valoare de 579,94 mil. lei.

-- în ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate pentru industria prelucrătoare, acestea au înregistrat o tendinţă oscilantă, cu un minim înregistrat în anul 2009 de 16,56% şi un maxim de 32,99% în anul 2010. În anul 2011, ajutoarele de stat acordate pentru industria prelucrătoare au înregistrat o pondere de 22,55%, cele mai însemnate ajutoare de stat fiind acordate de către Ministerul Finanţelor Publice, având ca obiectiv dezvoltarea regională, respectiv:

- XR 182/2007 - ajutoare de stat acordate prin H.G. nr. 1165/2007 pentru stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de investiţii (Beneficiari: Pirelli Tyres Romania SRL Olt, S.C. Aaylex Prod S.R.L. Buzău);

- N 767/2007 - ajutor de stat individual aprobat de către Comisia Europeană, acordat prin O.U.G. nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat individual având ca obiectiv dezvoltarea regională (Beneficiar: S.C. Ford România S.A.);

- X 705/2008 - schema de ajutor de stat prevăzută de H.G. nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile, cu modificările şi completările ulterioare (Beneficiari: S.C. Premium Aerotec S.R.L. Braşov, S.C. Lufkin Industries S.A. Ariceştii-Rahtivani Prahova);

-- ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, în total ajutor de stat naţional, au avut un trend descrescător, de la 3,07% înregistrat în anul 2010, la 1,47% în anul 2011. Acest lucru s-a datorat reducerii ajutoarelor de stat acordate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin cele două scheme de ajutor de stat exceptate de la notificare, prevăzute de Ordinul nr. 211 din 25 martie 2008 privind aprobarea schemelor de ajutor de stat "Stimularea IMM-urilor care procesează produse agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare, altele decât cele prevăzute în anexa 1 la Tratatul CE, precum şi a celor care desfăşoară activităţi de procesare a produselor agricole în vederea obţinerii şi utilizării surselor de energie regenerabilă şi a biocombustibililor" şi "Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrării primare a produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase".

Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea reprezintă, la nivel comunitar, un element cheie în efortul de consolidare a competitivităţii economice europene şi de asigurare a creşterii durabile, fiind plasate în centrul strategiei Europa 2020.

În perioada 2009 - 2011, ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării au avut un trend descrescător, respectiv de la 26,48 mil. euro în anul 2009, la 4,46 mil. euro în anul 2011. Pentru acest sector au fost acordate ajutoare de stat autorizate de către Comisia Europeană prin Decizia N 542/2007, ajutoare prevăzute în cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013, aprobat prin "Hotărârea Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013", furnizor fiind Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

În anul 2011, pentru cercetare, dezvoltare şi inovare au fost acordate ajutoare de stat şi de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri prin Ordinul nr. 3388/2008¹⁸, schemă de ajutor de stat exceptată, pentru finanţarea proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare în cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice.

___

¹⁸ Ordin nr. 3388/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Finanţarea proiectelor de cercetare - dezvoltare şi inovare (CDS) prin Programul operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice (POS-CCE)", aferentă operaţiunilor 2.1.1 "Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/instituţii de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi", 2.1.2 "Proiecte CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate" şi 2.3.3 "Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor";

Graficul 2.1. - Evoluţia structurii ajutorului de stat naţional pe principalele domenii beneficiare*

___

^* ponderea fiecărui domeniu beneficiar în total ajutor de stat naţional exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG, ajutoare de minimis şi ajutor de stat acordat în baza Cadrului Temporar (preţuri curente).

2.2.1.Instrumente financiare utilizate

În Graficul 2.2. este prezentată structura ajutorului de stat naţional în funcţie de natura acestuia.

Din datele prezentate rezultă că în perioada 2009-2011, ponderea ajutoarelor de stat de natura "cheltuielilor bugetare" în total ajutor de stat naţional a avut acelaşi nivel, respectiv în jur de 98%, în defavoarea ajutoarelor de stat de natura "renunţărilor la venituri" din partea statului.

Acest lucru s-a datorat, în special, nivelului ridicat al ajutoarelor de stat de natura subvenţiilor, granturilor, alocaţiilor, primelor, creditelor cu dobândă subvenţionată, altor sume nerambursabile, acordate de către furnizorii de ajutor de stat, în principal întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de energie termică şi electrică, în cogenerare, cercetării-dezvoltării şi inovării, întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru crearea de noi locuri de muncă şi pregătirea profesională a angajaţilor, precum şi a tuturor ajutoarelor de stat regionale, acordate sub forma cheltuielilor bugetare (granturi).

Ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri îi revine, în anul 2011, o pondere de doar 1,34% din ajutorul de stat naţional, cu o tendinţă accentuată de scădere, faţă de 5,64% cât deţinea în anul 2008.

Scutirile şi reducerile de la plata obligaţiilor bugetare au cea mai mare pondere în cadrul ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri în anul 2011, ajutoarele de stat acordate sub forma reducerii de redevenţă în zonele libere şi a facilităţilor fiscale din parcurile industriale fiind cele mai importante.

2.3.CLASIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT ÎN FUNCŢIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL

În concordanţă cu legislaţia europeană, în prezentul raport grupăm ajutoarele de stat în nouă mari categorii, în funcţie de obiectivul principal urmărit la acordare, după cum urmează:

- ajutoare de stat pentru obiective orizontale:

-- cercetare-dezvoltare, inovare; o mediul înconjurător; o întreprinderi mici şi mijlocii;

-- comerţ;

-- economisirea energiei;

--o salvare-restructurare;

--o crearea de locuri de muncă;

--o pregătirea profesională;

--o capital de risc;

--o alte obiective;

- ajutoare de stat pentru obiective sectoriale:

-- siderurgie (oţel);

-- construcţii navale;

-- alte sectoare ale industriei prelucrătoare;

-- o cărbune;

-- transporturi (ajutorul de stat acordat sectorului transporturi face obiectul de analiză al unui capitol distinct în cadrul raportului);

-- o turism;

-- servicii financiare; o alte obiective sectoriale;

- ajutoare de stat pentru obiective regionale;

- ajutoare de stat acordate pentru agricultură şi pescuit (care fac obiectul unui subcapitol distinct în Raport);

- cultură şi conservarea patrimoniului;

- ajutoare de stat cu caracter social;

- ajutoare de stat pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastre naturale;

- ajutoare de stat acordate pentru realizarea serviciilor de interes economic general (SIEG);

- ajutoare de minimis.

În contextul declanşării la începutul anului 2008 a crizei economice mondiale, s-a introdus un nou obiectiv de acordare a ajutoarelor de stat şi anume "Ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar pentru eliminarea efectelor crizei ", ajutoare de stat acordate începând cu anul 2009.

Menţionăm că, exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile, care au un regim special de reglementare în cadrul Uniunii Europene, domeniile beneficiare se regăsesc la nivelul tuturor grupelor de obiective. Spre exemplu: agenţii economici beneficiari de ajutor de stat care operează în industria prelucrătoare, se regăsesc ca beneficiari atât în cadrul obiectivelor orizontale şi regionale, cât şi în mod direct, în profil sectorial.

Tabel 2.6. - Nivelul şi structura ajutorului de stat naţional pe obiective, în perioada 2009-2011

	2008	2009	2010	2011
Ajutorul de stat naţional (exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG şi ajutoarele de minimis) exprimat în:
Mii lei preţuri curente	973.890,96	757.828,77	816.966,09	1.210.682,34
Mii Euro preţuri curente	264.450,26	178.847,09	194.058,31	285.679,78
Mii lei preţuri constante 2008	973.890,96	727.282,89	739.335,83	1.013.971,81
din care pentru:
- obiective orizontale
Mii lei preţuri curente	370.618,40	187.680,24	181.031,50	656.538,89
Mii Euro preţuri curente	100.637,68	44.292,41	43.001,38	154.920,81
pondere în total ajutor %	38,06	24,77	22,16	54,23
- obiective sectoriale (exceptând transporturile)
Mii lei preţuri curente	452.333,30	391.190,51	251.001,60	3.895,49
Mii Euro preţuri curente	122.826,54	92.320,70	59.621,75	919,20
pondere în total ajutor %	46,45	51,62	30,72	0,32
- obiective regionale
Mii lei preţuri curente	150.939,26	178.958,02	384.932,99	550.247,96
Mii Euro preţuri curente	40.986,03	42.233,97	91.435,19	129.839,77
pondere în total ajutor %	15,50	23,61	47,12	45,45
- ajutoare de stat acordate pentru servicii de interes economic general
Mii lei preţuri curente	1.319.615,85	1.435.069,97	1.331.143,79	1.456.991,47
Mii Euro preţuri curente	358.328,36	338.675,56	316.193,68	343.800,34
pondere în total ajutor de stat naţional inclusiv SIEG-urile %	57,54	65,44	61,97	54,62

Din analiza detaliată a fiecărui obiectiv în parte, se desprind următoarele aspecte:

- ajutoarele de stat acordate pentru obiective orizontale au înregistrat cea mai mare pondere în anul 2011, de la 24,77% cât reprezentau în 2009 la 54,23% în anul 2011, pe fondul creşterii ajutoarelor de stat acordate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă. Prin această schemă se instituie un ajutor de stat în baza căruia se acordă sprijin financiar centralelor de cogenerare, în vederea menţinerii în piaţa de energie electrică şi termică, în condiţiile în care aceste centrale îndeplinesc condiţiile de înaltă eficienţă şi realizează economii de combustibil şi de emisii semnificative, dar înregistrează costuri de producţie mari. Schema de sprijin se aplică în perioada 2011-2023, începând cu 1 aprilie 2011. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi.

Ajutorul de stat se acordă de către CN Transelectrica S.A. sub formă de bonus producătorilor de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, acreditaţi de A.N.R.E; bonusul reprezintă o sumă acordată pentru fiecare MWh de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în sistemul electroenergetic naţional de producător.

A.N.R.E. aplică lunar o procedură simplificată, conform Regulamentului de calificare, în urma căreia se stabilesc cantităţile lunare de energie electrică pentru care fiecare producător poate primi bonus şi emite o decizie care constituie baza acordării lunare a bonusului de către administratorul schemei de sprijin, Transelectrica S.A.;

- totodată, ajutoarele de stat acordate pentru obiective sectoriale au scăzut foarte mult în perioada analizată, de la o pondere de 51,62% înregistrată în anul 2009, la numai 0,32% în anul 2011, pe fondul neacordării de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a subvenţiilor pentru producţia de huilă, realizată de C.N. Huilei Petroşani, în anul 2011, ajutoare de stat care vor fi autorizate de către Comisia Europeană începând cu anul 2012, având ca obiectiv închiderea minelor necompetitive.

În ceea ce priveşte ajutorul de stat acordat pentru producţia cinematografică, acesta s-a acordat în conformitate cu decizia Comisiei Europene N 303/2010 schema de ajutor de stat pentru filmul românesc, care are ca obiectiv promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural, prin sprijinirea dezvoltării industriei filmului, a culturii şi a educaţiei cinematografice în România, precum şi prin sprijinirea iniţiativei private în domeniul creaţiei, finanţării şi producţiei şi al distribuţiei de filme româneşti sau filme realizate cu participare românească.

Schema se aplică în perioada 2010-2014, ajutorul de stat este acordat sub forma împrumuturilor rambursabile directe şi fără dobândă, precum şi indirect prin granturi nerambursabile iar autoritatea publică ce administrează această schemă este Centrul Naţional al Cinematografiei.

- ajutoarele de stat acordate pentru obiective regionale sunt privite la nivelul Comisiei Europene ca un remediu pentru atenuarea diferenţele dintre anumite zone europene defavorizate, care promovează coeziunea economică, socială şi teritorială a statelor membre, contribuind la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

- în perioada analizată, se constată o creştere a ponderii ajutoarelor de stat regionale în ajutorul de stat naţional, de la 23,61% în anul 2009 la 45,45% în anul 2011, creştere explicată, în principal, prin promovarea de către autorităţile române a unui număr mare de scheme de ajutor de stat notificate precum şi scheme exceptate de la obligaţia notificării către Comisia Europeană ce au avut ca obiectiv principal dezvoltarea regională;

- cele mai importante ajutoare de stat regionale au fost acordate de către Ministerul Finanţelor Publice şi Administraţia Fondului pentru Mediu şi sunt prevăzute în cadrul următoarelor scheme de ajutor de stat:

-- X 53/2009 - ajutoare de stat regionale acordate prin Hotărârea Comitetului de avizare al A.F.M. nr. 6/2008 - Proiect privind promovarea tehnologiilor curate şi a producerii energiei din surse regenerabile de energie (A.F.M);

-- XR 182/2007 - ajutoare de stat acordate prin H.G. nr. 1165/2007 pentru stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de investiţii (M.F.P.);

-- X 705/2008 - ajutoare de stat acordate prin H.G. nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor privind asigurarea dezvoltării durabile (M.F.P);

-- N 767/2007 - ajutorul de stat individual prevăzut de O.U.G. nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională pentru FORD România S.A.

- ajutoarele de stat acordate întreprinderilor ce realizează servicii de interes economic general au o influenţă importantă în economia naţională, nu numai prin valoarea subvenţiilor acordate de către autorităţile publice locale, ci şi din punct de vedere al impactului pe care îl au aceste ajutoare de stat asupra sectoarelor strategice ale economiei naţionale, energie electrică, energie termică şi nu în ultimul rând asupra consumatorilor individuali;

- în anul 2011, ajutoarele de stat acordate pentru servicii de interes economic general au avut o valoare de 343,8 mil. euro, în creştere faţă de anul 2009 când s-au acordat 338,7 mil. euro (Tabelul 2.6.);

- cele mai importante scheme de ajutor de stat acordate pentru SIEG-uri au fost administrate de către autorităţile publice locale, prin următoarele acte normative:

-- Ordinul nr. 252 din 16 octombrie 2009 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie;

-- O.G. nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, cele mai mari subvenţii fiind primite de către Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (R.A.D.E.T.);

-- O.U.G. nr. 61/2011 pentru reglementarea unor măsuri privind finanţarea regiilor autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes local.

Graficul 2.3. - Ajutorul de stat naţional în funcţie de obiectivul principal al acordării, în perioada 2009-2011*

___

^* ponderea fiecărui obiectiv principal de acordare în total ajutor de stat naţional exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG, ajutoarele de minimis şi ajutoarele de stat acordate în baza Cadrului Temporar (preţuri curente)

2.4.CONCLUZII ŞI PERSPECTIVE

- în anul 2011, ponderea ajutoarelor de stat, din surse naţionale, acordate în România în Produsul Intern Brut este de numai 0,21%;

- valoarea ajutoarelor de stat acordate în România este scăzută faţă de valoarea ajutoarelor de stat acordate de celelalte state membre ale U.E.; în anul 2011, România se situează pe poziţia 19 din cele 27 de state, implicarea statului în economie prin mecanismul ajutoarelor de stat fiind foarte redusă;

- majoritatea ajutoarelor de stat sunt acordate pentru obiective orizontale şi pentru dezvoltare regională.

- formele de acordare a ajutoarelor de stat sunt transparente, folosindu-se în special, ajutoare de natura subvenţiilor, granturilor, sumelor nerambursabile, cheltuieli bugetare care, în perioada analizată, au o pondere de peste 98% în total ajutor de stat naţional;

- valoarea fondurilor comunitare atrase sub forma cofinanţărilor în cadrul schemelor de ajutor de stat a crescut foarte mult, de la 96,25 mil. lei alocaţi în anul 2009, până la 1.316,82 mil. lei în anul 2011, ceea ce reprezintă 0,23% din PIB.

În contextul Strategiei Europa 2020 şi a îndeplinirii celor trei priorităţi comunitare care se desprind din această strategie, respectiv creştere inteligentă a economiei europene, creştere durabilă şi creştere favorabilă incluziunii (rata ridicată a ocupării forţei de muncă), trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

a)iniţierea şi implementarea unui număr important de scheme de ajutor de stat având ca obiectiv cercetarea, dezvoltarea şi inovarea; aceste ajutoare de stat trebuie concepute astfel încât denaturarea concurenţei şi a schimburilor comerciale în cadrul U.E. să fie minimă, iar eficienţa cheltuielilor publice să fie maximă;

b)iniţierea unor scheme de ajutor de stat care să aibă ca obiectiv o mai bună economisire a energiei; astfel de scheme de ajutor implementate pot conduce la scăderea valorii subvenţiilor anuale plătite de autorităţile publice pentru realizarea de servicii de interes economic general şi la dezvoltarea producţiei de energie din surse regenerabile;

c)implementarea unor scheme care conducă la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, furnizorii de ajutor de stat preferând să folosească pentru stimularea acestui sector schemele de minimis, însă, prin promovarea schemelor care au ca obiectiv principal dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cuantumul ajutorului pentru fiecare întreprindere poate să depăşească pragul de 200.000 mii euro prevăzut în regulamentul de minimis şi cu rezultate economice vizibile la nivel naţional.

d)iniţierea unor scheme de ajutor de stat care să stimuleze crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea abilităţilor angajaţilor printr-o permanentă formare profesională; pentru perioada următoare programele şi schemele de ajutor de stat trebuie să conducă la promovarea spiritului antreprenorial, combaterea abandonului şcolar, susţinerea persoanelor slab calificate şi a altor grupe de risc (persoane cu vârsta peste 50 ani, persoane cu handicap), reconversia profesională (pentru cei disponibilizaţi) prin servicii de instruire şi orientare adecvate, promovarea mobilităţii la nivel comunitar, în special a studenţilor şi a specialiştilor, o mai bună colaborare între antreprenori şi mediul universitar, pentru eficientizarea utilizării resurselor de muncă şi reducerea şomajului.

e)în domeniul turismului, autorităţile publice centrale şi locale trebuie să promoveze scheme de ajutor de stat care să conducă la stimularea competitivităţii prin susţinerea inovării în turism, îmbunătăţirea şi consolidarea competenţelor profesionale în domeniu, diversificarea ofertei turistice naţionale, promovarea dezvoltării turismului durabil, responsabil şi de calitate, o mai bună integrare şi coordonare a turismului cu domeniul transporturilor, al fiscalităţii, al mediului şi al ocupării forţei de muncă.

CAPITOLUL 3: AJUTORUL DE STAT NAŢIONAL DIN PERSPECTIVA SCOREBOARD-ULUI COMISIEI EUROPENE

3.1.ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL UNIUNII EUROPENE

România, alături de Bulgaria, sunt cele mai noi state din cadrul Uniunii Europene, o uniune care totalizează un număr de 27 de state membre, cu o populaţie de 501.064.211 locuitori (7,3% din populaţia totală a lumii) răspândiţi pe o suprafaţă totală de 4.324.782 km².

Uniunea Europeană este cel mai mare importator şi exportator de bunuri şi servicii din lume, situându-se înaintea Statelor Unite ale Americii, Chinei şi Japoniei. De asemenea, cu un PIB total de 12.635,7 miliarde euro înregistrat în anul 2011, Uniunea Europeană generează şi cea mai puternică economie din lume.

Totuşi, PIB-ul comunitar a înregistrat o creştere foarte moderată în anul 2011, în medie cu mult sub 1% şi, aşa cum era de aşteptat, fiecare ţară din cele 27 de state membre a contribuit în mod diferit la realizarea acestuia. Pe de o parte, avem ţările cu economiile cele mai dezvoltate, în frunte cu Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia, care contribuie cel mai mult la PIB-ul total realizat în U.E (adunat, cele 4 ţări deţin 62,5% din totalul PIB-ului realizat la nivelul U.E.), iar pe de altă parte, avem ţările care contribuie mai puţin la PIB-ul total al U.E., din care amintim Malta, Estonia, Cipru şi Letonia (cumulat, acestea deţin o pondere de 0,48% din total PIB-ului comunitar).

În medie, PIB-ul pe cap de locuitor (luându-se în calcul ajustarea acestuia în funcţie de Indicele Preţurilor de Consum, pentru a se asigura o comparabilitate a preţurilor între ţări) la nivelul întregii economii a Uniunii Europene este de 25.100 Euro în anul 2011. Din cele 27 de state membre, 13 se situează deasupra mediei, iar restul de 14 se situează sub media U.E.

Deşi, din punct de vedere al numărului de locuitori, România se află pe locul 7 în cadrul Uniunii Europene, economia naţională generează abia al 17-lea nivel al PIB-ului din cele 27 de ţări membre, respectiv 136,5 mld. Euro în anul 2011, cu o pondere de 1,08% din total PIB comunitar.

3.2.AJUTORUL DE STAT ACORDAT ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

Situaţia ajutoarelor de stat acordate în fiecare ţară membră a Uniunii Europene este prezentată în Tabelul 3.1.

Tabel 3.1. - Situaţia ajutoarelor de stat^* acordate în Uniunea Europeană în perioada 2008-2011

Stat membru U.E.	2008		2009		2010		2011
Stat membru U.E.	mil. Euro^**	% în total UE	mil. Euro	% în total UE	mil. Euro	% în total UE	mil. Euro	% în total UE
Germania	15.149,5	25,49%	14.870,7	24,01%	14.186,7	23,80%	12.455,5	23,52%
Franţa	10.903,6	18,35%	12.135,4	19,60%	12.579,1	21,10%	10.480,7	19,79%
Spania	4.659,3	7,84%	4.696,6	7,58%	4.192,1	7,03%	3.712,1	7,01%
M. Britanie	3.890,3	6,55%	4.656,8	7,52%	4.809,5	8,07%	4.179,1	7,89%
Italia	4.656,8	7,84%	4.690,2	7,57%	3.062,8	5,14%	2.919,9	5,51%
Suedia	2.992,4	5,04%	2.815,1	4,55%	2.808,8	4,71%	2.789,7	5,27%
Polonia	2.368,2	3,99%	2.471,9	3,99%	2.637,3	4,42%	2.128,8	4,02%
Media UE	2.200,8	-	2.293,6	-	2.207,8	-	1.961,63	-
Austria	1.446,7	2,43%	1.666,3	2,69%	1.835,7	3,08%	1.511,7	2,85%
Danemarca	1.716,6	2,89%	2.068,6	3,34%	743,2	1,25%	831,2	1,57%
Olanda	1.537,6	2,59%	1.748,0	2,82%	1.894,6	3,18%	1.783,2	3,37%
Ungaria	1.945,4	3,27%	1.378,7	2,23%	1.725,0	2,89%	859,5	1,62%
Belgia	1.267,3	2,13%	1.811,2	2,92%	1.968,2	3,30%	1.238,7	2,34%
Grecia	1.374,1	2,31%	1.813,4	2,93%	1.773,2	2,97%	2.172,6	4,10%
Portugalia	1.604,9	2,70%	1.639,3	2,65%	1.507,3	2,53%	1.749,1	3,30%
Cehia	1.141,0	1,92%	756,2	1,22%	976,1	1,64%	1.171,7	2,21%
Irlanda	816,4	1,37%	752,4	1,21%	938,3	1,57%	668,5	1,26%
Finlanda	810,2	1,36%	836,7	1,35%	806,6	1,35%	1060,6	2,00%
Slovenia	176,6	0,30%	277,0	0,45%	279,8	0,47%	325,5	0,61%
Slovacia	305,4	0,51%	233,1	0,38%	244,6	0,41%	160,3	0,30%
România	280,2	0,47%	188,2	0,30%	203,9	0,34%	283,0	0,53%
Cipru	81,6	0,14%	66,3	0,11%	91,7	0,15%	95,9	0,18%
Lituania	51,5	0,09%	86,7	0,14%	86,6	0,15%	121,3	0,23%
Luxemburg	60,4	0,10%	105,1	0,17%	80,4	0,13%	80,5	0,15%
Letonia	46,0	0,08%	23,1	0,04%	78,1	0,13%	57,7	0,11%
Malta	107,9	0,18%	98,9	0,16%	72,0	0,12%	92,0	0,17%
Estonia	15,1	0,03%	10,8	0,02%	14,6	0,02%	17,5	0,03%
Bulgaria	17,7	0,03%	31,4	0,05%	14,9	0,02%	17,7	0,03%
TOTAL	59.422,7	100,00%	61.928,1	100,00%	59.611,1	100,00%	52.964,0	100,00%

^* exclusiv ajutoarele de stat acordate pentru agricultură, pescuit, transporturi, SIEG, minimis şi cele în baza cadrului temporar de criză;

^** milioane Euro preţuri constante 2011

Pentru o analiză corectă a volumului ajutoarelor de stat acordate la nivelul Uniunii Europene, valoarea acestora în cadrul prezentului capitol este exprimată în milioane Euro preţuri constante 2011, aşa cum sunt prezentate pe site-ul C.E. în cadrul Scoreboard-ului¹⁹ anual al ajutoarelor de stat, realizat de către D.G. Concurenţă din cadrul Comisiei Europene.

___

¹⁹ Scoreboard 2012 - COM (2012) 778 final, 21.12.2012 - Raport privind ajutoarele de stat acordate de statele membre ale U.E.

În totalul ajutoarelor de stat nu au fost cuprinse ajutoarele de stat acordate agriculturii, pescuitului, transporturilor, serviciilor de interes economic general, ajutoarele acordate în baza cadrului temporar de criză şi ajutoarele de minimis, care sunt tratate separat în celelalte capitole.

La nivel comunitar, în pofida crizei financiare şi economice, statele membre par să îşi fi menţinut disciplina în domeniul acordării ajutoarelor de stat, majorând ajutoarele de stat care nu au legătură cu criza, numai în anumite domenii care au necesitat o intervenţie promptă din partea statului, chiar dacă au fost şi state care au acordat ajutoare de stat pentru susţinerea sectorului financiar.

Multe state membre, în anul 2011, au fost nevoite să-şi reducă volumul ajutoarelor de stat acordate, ca urmare a constrângerilor bugetare mai stricte, ceea ce nu exclude amânarea cheltuielilor pentru anii următori sau reintroducerea ulterioară a măsurilor de ajutor de stat expirate (ex: Ungaria în anul 2011 a acordat cu aproximativ 50% mai puţine ajutoare de stat decât în anul 2010).

În anul 2011, în România s-au acordat ajutoare de stat în valoare de aproximativ 283 milioane Euro, având o pondere de 0,53% din total ajutor de stat comunitar, media UE-27 fiind de cca. 1.961 milioane Euro (Tabelul 3.1.).

Evoluţia ajutoarelor de stat acordate la nivel naţional în perioada analizată, a fost diferită faţă de trendul ajutoarelor de stat acordate la nivelul Uniunii Europene. Dacă în UE valoarea ajutoarelor de stat a scăzut de la an la an, respectiv de la 61,9 mld. Euro în anul 2009, la 52,9 mld. Euro în anul 2011, în România aceasta a înregistrat o evoluţie ascendentă, de la 188,2 mil. euro în anul 2009, la 283 mil. euro în anul 2011, pe fondul creşterii valorii ajutoarelor de stat acordate pentru protecţia mediului şi pentru dezvoltare regională.

Graficul 3.1. ilustrează situaţia ajutoarelor de stat acordate în România faţă de ţările care au un nivel al PIB-ului real pe cap de locuitor apropiat de cel înregistrat în România.

Graficul 3.1. - Situaţia ajutoarelor de stat acordate în România comparativ cu unele state membre

Din Graficul 3.1. se poate observa cum în Republica Cehă, ţară cu un nivel al PIB- ului asemănător cu al României, s-au acordat aproape de 4 ori mai multe ajutoare de stat decât în România (în anul 2011, nivelul ajutoarelor de stat acordate în Cehia este de 1.171,7 mil. euro - Tabel 3.1.). Nivelul ajutoarelor de stat acordate în România este aproximativ egal cu cel din Slovenia, însă, dacă analizăm prin prisma volumului PIB-ului acestei ţări, acesta reprezintă doar 30% din PIB-ul ţării noastre.

De asemenea, se poate observa că Bulgaria, ţară ce a aderat la Uniune odată cu România, a acordat cele mai puţine măsuri de sprijin în anul 2011, valoarea ajutoarelor de stat fiind de doar 17,7 mil. euro (cea mai mică valoare dintre statele membre UE-27, cu excepţia Estoniei), la polul opus situându-se Germania, care în acelaşi an a acordat ajutoare de stat în valoare de 12.455,5 mil. euro, reprezentând 23,5% din total ajutor de stat acordat la nivelul Uniunii Europene.

Datorită diferenţelor semnificative din punct de vedere economic şi al mărimii care se înregistrează între ţările membre, una dintre cele mai eficiente metode pentru a observa cât de însemnate au fost ajutoarele de stat acordate în fiecare ţară în parte, este aceea de a calcula ponderea acestora în PIB.

Cele mai însemnate ponderi ale ajutoarelor de stat în PIB-ul naţional au fost înregistrate în Malta, Portugalia şi Grecia (Tabelul 3.2), însă, dacă în cazul Greciei ajutoarele de stat au fost acordate în proporţie de 100% pentru obiective orizontale, ajutoarele de stat acordate în Malta şi Portugalia au fost în majoritate acordate pentru obiective sectoriale, ajutoare de stat privite ca dăunătoare mediului concurenţial comunitar (Tabelul 3.3).

O situaţie detaliată, pentru fiecare stat membru în parte, este prezentată în Tabelul 3.2. Tabel 3.2.

Valoarea PIB-ului în ţările membre şi ponderea în PIB a ajutoarelor de stat acordate

Nr. crt.	Stat membru UE	2008		2009		2010		2011
Nr. crt.	Stat membru UE	PIB^*	%^**	PIB^*	%^**	PIB*	%^**	PIB^*	%^**
	U.E. - 27 P.I.B. - total	12.752.336,0		12.195.367,0		12.442.740,0		12.635.745,0
1	Malta	6.306,7	1,71	6.142,3	1,61	6.299,7	1,14	6.426,3	1,43
2	Portugalia	176.530,7	0,91	171.312,0	0,96	173.755,2	0,87	170.928,4	1,02
3	Grecia	247.523,5	0,56	239.410,5	0,76	230.893,7	0,77	215.088,2	1,01
4	Slovenia	38.274,0	0,46	35.227,4	0,79	35.696,9	0,78	35.638,6	0,91
5	Ungaria	104.767,6	1,86	97.620,8	1,41	98.867,9	1,74	100.513,0	0,86
6	Republica Cehă	155.633,3	0,73	148.292,7	0,51	152.338,7	0,64	154.913,0	0,76
7	Suedia	369.008,5	0,81	350.405,8	0,80	372.034,5	0,75	386.771,7	0,72
8	Polonia	335.833,4	0,71	341.299,5	0,72	345.581,6	0,74	370.013,8	0,58
9	Finlanda	195.136,2	0,42	178.390,9	0,47	184.285,4	0,44	189.368,0	0,56
10	Cipru	17.818,0	0,46	17.475,8	0,38	17.674,5	0,52	17.761,4	0,54
11	Franţa	1.993.607,0	0,55	1.930.022,0	0,63	1.962.984,0	0,64	1.996.583,0	0,52
12	Austria	298.314,9	0,48	286.845,3	0,58	292.950,0	0,63	300.712,4	0,50
	Medie UE 27		0,53		0,55		0,53		0,50
13	Germania	2.537.758,0	0,60	2.406.998,0	0,62	2.494.764,0	0,57	2.570.800,0	0,48
14	Irlanda	167.691,5	0,49	156.019,0	0,48	155.322,2	0,60	156.438,0	0,43
15	Lituania	33.587,2	0,15	28.592,7	0,30	29.002,7	0,30	30.705,3	0,40
16	Danemarca	248.998,4	0,69	234.504,4	0,88	237.445,0	0,31	239.244,5	0,35
17	Spania	1.107.833,0	0,42	1.066.390,0	0,44	1.066.030,0	0,39	1.073.383,0	0,35
18	Belgia	363.602,1	0,35	353.262,8	0,51	361.358,3	0,54	368.304,0	0,34
19	Olanda	606.683,0	0,25	585.270,6	0,30	595.116,8	0,32	602.105,0	0,30
20	Letonia	23.185,0	0,20	19.067,4	0,12	19.002,9	0,41	20.049,6	0,29
21	Marea Britanie	1.774.476,0	0,22	1.704.588,0	0,27	1.734.384,0	0,28	1.746.962,0	0,24
22	Slovacia	70.007,8	0,44	64.109,8	0,36	66.797,1	0,37	69.058,2	0,23
23	România	144.985,9	0,19	135.487,0	0,14	133.228,3	0,15	136.479,9	0,21
24	Luxemburg	43.374,2	0,14	41.064,6	0,26	42.166,6	0,19	42.821,7	0,19
25	Italia	1.634.583,0	0,28	1.545.349,0	0,30	1.573.063,0	0,19	1.580.220,0	0,18
26	Estonia	16.929,4	0,09	14.511,6	0,07	14.844,8	0,10	15.973,0	0,11
27	Bulgaria	39.886,9	0,04	37.706,6	0,08	37.852,9	0,04	38.483,2	0,05

^* milioane euro

^** ponderea ajutoarelor de stat în PIB

În comparaţie cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, ponderea ajutoarelor de stat acordate în România este una redusă, doar 4 state - Luxemburg, Italia, Estonia şi Bulgaria au înregistrat valori mai mici decât ţara noastră. Astfel, dacă ne raportăm la media ponderilor ajutoarelor de stat în PIB de 0,50% (UE-27) în anul 2011, în România, ajutoarele de stat au reprezentat doar 0,21% din PIB-ul anului 2011, respectiv 0,15% din PIB-ul anului 2010.

În ceea ce priveşte structura pe obiective a ajutoarelor de stat acordate în statele membre ale Uniunii Europene în anul 2011, aceasta este prezentată în Tabelul 3.3.

Tabel 3.3. - Structura pe obiective a ajutoarelor de stat acordate în statele membre în anul 2011

- în procente -

COD STAT MEMBRU U.E.	TOTAL PONDERE AJUTOARE ORIZONTALE	MEDIU	AJUTOR REGIONAL	CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE	IMM-URI	FORMARE PROFESIONALĂ	CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ	ALTE OBIECTIVE ORIZONTALE	TOTAL PONDERE AJUTOARE SECTORIALE	CĂRBUNE	SERVICII FINANCIARE	INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE	ALTE OBIECTIVE SECTORIALE	SERVICII	TOTAL AJUTOR DE STAT^** (MILIOANE EURO)
UE- 27^*	90,00	23,00	26,00	19,00	6,00	1,00	3,00	11,00	10,00	4,00	2,00	1,00	1,00	1,00	52.964,0
BE	100,00	26,00	9,00	30,00	16,00	4,00	10,00	5,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.239,0
BG	100,00	13,00	78,00	9,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	18,0
CZ	96,00	5,00	63,00	24,00	1,00	1,00	0,00	2,00	4,00	0,00	0,00	0,00	4,00	0,00	1.172,0
DK	93,00	40,00	0,00	28,00	0,00	1,00	19,00	5,00	7,00	0,00	0,00	0,00	0,00	7,00	831,0
DE	88,00	29,00	29,00	25,00	3,00	1,00	0,00	2,00	12,00	12,00	0,00	0,09	0,00	0,00	12.455,0
EE	100,00	20,00	46,00	1,00	5,00	0,00	0,00	28,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	17,0
IE	92,00	9,00	35,00	19,00	6,00	5,00	2,00	16,00	8,00	0,00	0,00	8,00	0,00	0,00	668,0
EL	100,00	0,00	97,00	0,00	2,00	0,00	0,00	1,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	2.173,0
ES	76,00	22,00	22,00	25,00	2,00	1,00	1,00	3,00	24,00	22,00	0,00	2,00	0,00	0,00	3.712,0
FR	98,00	3,00	31,00	19,00	7,00	1,00	0,00	38,00	2,00	0,00	0,00	1,00	0,00	1,00	10.481,0
IT	94,00	4,00	35,00	17,00	17,00	5,00	3,00	14,00	6,00	0,00	0,00	1,00	0,00	4,00	2.920,0
CY	96,00	5,00	7,00	1,00	4,00	19,00	0,00	60,00	4,00	0,00	0,00	0,00	0,00	4,00	96,0
LV	100,00	63,00	24,00	1,00	6,00	0,00	3,00	2,00	0,02	0,00	0,00	0,02	0,00	0,00	58,0
LT	100,00	6,00	72,00	7,00	7,00	0,00	8,00	1,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	121,0
LU	100,00	39,00	7,00	33,00	10,00	0,00	0,00	11,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	80,0
HU	71,00	2,00	29,00	4,00	1,00	0,00	19,00	16,00	29,00	0,00	0,00	29,00	0,00	0,00	860,0
MT	45,00	0,00	26,00	2,00	0,00	4,00	7,00	5,00	55,00	0,00	0,00	52,00	0,00	3,00	92,0
NL	100,00	55,00	1,00	37,00	2,00	0,00	0,00	5,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.783,0
AT	100,00	62,00	8,00	18,00	8,00	2,00	0,00	2,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.512,0
PL	71,00	7,00	25,00	1,00	0,00	5,00	31,00	1,00	29,00	5,00	0,00	1,00	22,00	2,00	2.129,0
PT	31,00	0,00	12,00	10,00	4,00	1,00	4,00	0,00	69,00	0,00	69,00	0,00	0,00	0,00	1.749,0
RO	100,00	48,00	48,00	2,00	1,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	283,0
SI	96,00	21,00	41,00	23,00	1,00	0,00	4,00	6,00	4,00	3,00	0,00	1,00	0,00	0,00	326,0
SK	96,00	14,00	71,00	9,00	0,00	1,00	0,00	1,00	4,00	0,00	0,00	0,00	0,00	4,00	160,0
FI	100,00	47,00	5,00	26,00	5,00	3,00	7,00	6,00	0,00	0,00	0,00	0,03	0,00	0,00	1.061,0
SE	100,00	89,00	3,00	4,00	0,00	1,00	0,00	3,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	2.790,0
UK	90,00	33,00	7,00	21,00	18,00	1,00	0,00	8,00	10,00	0,00	0,00	0,00	7,00	3,00	4.179,0

^* UE-27 - structura la nivelul întregii Uniuni

^** Ajutorul de stat naţional exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG, ajutoarele de minimis şi cele acordate în baza cadrului temporar de criză)

Conform metodologiei de realizare a Scoreboard-ului Comisiei Europene, ajutoarele de stat acordate pentru obiective regionale sunt cuprinse în cadrul obiectivelor orizontale.

În cazul României, obiectivele orizontale reprezintă 100% din totalul ajutoarelor de stat acordate în anul 2011, faţă de media U.E.-27 care a fost de 90%. În cadrul obiectivelor orizontale, ponderea cea mai mare o deţin ajutoarele de stat având ca obiectiv principal protecţia mediului şi dezvoltarea regională - ajutoare care, cumulate, reprezintă peste 96% din totalul ajutoarelor de stat acordate în România.

Raportându-ne la mediile înregistrate la nivelul Uniunii Europene, putem observa faptul că România a avut o pondere peste media U.E. în cazul ajutoarelor de stat acordate pentru obiective orizontale (100% în România faţă de 90% în U.E.- 27) şi implicit o pondere mai mică decât media U.E. în cazul ajutoarelor sectoriale (0% în România faţă de 10% în U.E. - 27).

Din punct de vedere al ajutoarelor regionale, ponderea acestora de 48% în totalul ajutoarelor de stat acordate în România, este aproape dublă faţă de media U.E. de 26% şi una dintre cele mai mari dintre toate ţările europene, doar cinci state înregistrând ponderi mai mari decât ţara noastră, respectiv Grecia - 97%, Lituania - 72%, Slovacia - 71%, Bulgaria - 78% şi Cehia 63%.

În Graficul 3.2. este prezentată o imagine a structurii ajutoarelor de stat pe obiective în România şi în câteva state membre ale Uniunii Europene.

Graficul 3.2. - Structura ajutoarelor de stat pe obiective, în anul 2011, în România şi unele state membre ale Uniunii Europene

Din Graficul 3.2. se poate observa faptul că, atât în România cât şi în Bulgaria, ajutoarele de stat acordate pentru obiective orizontale reprezintă 100% din totalul ajutoarelor de stat acordate în aceste ţări, acesta fiind un lucru pozitiv din punctul de vedere al Comisiei Europene, având în vedere recomandările acesteia de a diminua, pe cât posibil, ajutoarele de stat cu caracter sectorial în favoarea celor cu caracter orizontal.

Totodată, trebuie menţionat şi nivelul ridicat al ajutoarelor de stat sectoriale înregistrat în Polonia şi Ungaria, care, în conformitate cu agenda Europa 2020, au fost declarate dăunătoare mediului concurenţial european.

3.3.CONCLUZII ŞI PERSPECTIVE

În calitatea sa de stat membru nou al Uniunii Europene, România depune eforturi considerabile în vederea respectării tuturor cerinţelor şi recomandărilor U.E. Una dintre recomandările acesteia a fost de a micşora pe cât posibil ajutoarele de stat acordate pentru obiectivele sectoriale, considerate dăunătoare mediului concurenţial comunitar. În schimb, ajutoarele de stat agreate de Comisie sunt cele care au obiective orizontale, cum sunt cele acordate pentru protecţia mediului (stimularea economisirii energiei şi promovarea utilizării energiei regenerabile), cercetare, dezvoltare şi inovare, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, pregătire profesională şi ocuparea forţei de muncă.

Aşadar, din punct de vedere al obiectivelor avute în vedere în momentul acordării, ajutoarele de stat acordate în România au o structură ideală, 100% fiind acordate pentru obiective orizontale, acelaşi lucru fiind realizat de încă 12 state din cadru Uniunii Europene.

Totodată, ponderea ajutoarelor de stat în PIB-ul naţional este destul de redusă, în anul 2011 fiind înregistrată o valoare de 0,21% din PIB, mult mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniuni Europene de 0,50% din PIB-ul comunitar, în acelaşi an.

De asemenea, ne situăm sub nivelul ajutoarelor de stat în PIB naţional al unor state foste socialiste cu un nivel al PIB-ului apropiat de cel al României; Cehia a înregistrat în anul 2011 o pondere de 0,76%, iar Ungaria de 0,86% în PIB-ul naţional.

Pentru viitor, în conformitate cu Strategia Europa 2020, vor fi promovate mai multe scheme de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, pregătirea şi reconversia profesională a angajaţilor defavorizaţi, sprijinirea investiţiilor noi prin crearea şi susţinerea de noi locuri de muncă, încurajarea inovării în rândul microîntreprinderilor şi a structurilor de afaceri.

CAPITOLUL 4: AJUTORUL DE STAT NAŢIONAL ACORDAT PENTRU PRINCIPALELE RAMURI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

4.1.AJUTORUL DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2009 - 2011

4.1.1.Ajutorul de stat acordat agenţilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare

Ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare în total ajutor de stat naţional a înregistrat o tendinţă de creştere (Tabel 4.1.), respectiv de la 16,56% în anul 2009 la 22,55% în anul 2011, cu o valoare maximă înregistrată în anul 2010 de 32,99%. Acest lucru s-a datorat, în special, promovării de către furnizorii de ajutor de stat a unui număr crescut de ajutoare de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională, unde un număr mare de beneficiari îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare. Ajutoare de stat pentru industria prelucrătoare au fost acordate şi în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru restructurare, pentru crearea de locuri de muncă precum şi pentru pregătirea profesională a angajaţilor.

În anul 2011, cele mai importante ajutoare de stat acordate pentru industria prelucrătoare, având obiectiv dezvoltarea regională, au fost raportate de către Ministerul Finanţelor Publice, Administraţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, iar dintre cei mai importanţi beneficiari (din punct de vedere al cuantumului ajutorului de stat primit) enumerăm S.C. Ford România S.A., S.C. Pirelli Tyres Romania S.R.L. Slatina, S.C. Aaylex Prod SRL Buzău, S.C. Premium Aerotec S.R.L. Ghimbav Braşov, S.C. Lufkin Industries Ariceştii Rahtivani Prahova, S.C. Remar S.A. Paşcani Iaşi etc.

În perioada analizată, creşterea ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor din domeniul industriei prelucrătoare este cu atât mai importantă cu cât, în contextul declanşării şi acutizării crizei economice mondiale, an de an, foarte multe firme ce îşi desfăşoară activitatea în această industrie au fost nevoite să-şi reducă activitatea sau chiar să-şi oprească producţia.

Nivelul ridicat al acestor ajutoare este important şi din prisma faptului că, în cadrul obiectivelor sectoriale, unde de regulă ajutoarele sunt acordate pentru industria prelucrătoare (ex: ajutoarele de stat acordate pentru siderurgie, ajutoare acordate pentru şantierele navale, sectoare sensibile concurenţial), nu s-au mai acordat ajutoare de stat după data aderării României la Uniunea Europeană.

Principalii indicatori care pot furniza o imagine de ansamblu asupra evoluţiei ajutorului de stat şi a caracteristicii acestuia, acordat industriei prelucrătoare în perioada 2009 - 2011 sunt prezentaţi în Tabelul 4.1.

Tabel 4.1. - Volumul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare în perioada 2009-2011

	2008	2009	2010	2011
Total ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
Mii lei preţuri curente	161.703,83	125.505,02	269.549,92	273.024,11
Mii euro preţuri curente	43.909,04	29.619,10	64.027,63	64.424,39
Mii lei preţuri constante 2008	161.703,83	120.446,28	243.936,58	228.663,41
Dinamica ajutorului de stat acordat industriei prelucrătoare (%)	100,00	74,49	150,85	141,41
Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din industria prelucrătoare (lei preţuri constante 2008/salariat)	120,51	107,71	246,41	228,04
Ponderea ajutorului de stat pentru industria prelucrătoare:
Ponderea ajutorului de stat pentru industria prelucrătoare în ajutorul de stat naţional (exceptând agricultura, pescuitul,transporturile, SIEG şi ajutorul de minimis) (%)	16,60	16,56	32,99	22,55
Ponderea ajutorului de stat pentru industria prelucrătoare în Produsul Intern Brut (%)	0,03	0,03	0,05	0,05

Dacă analizăm ajutoarele de stat acordate întreprinderilor ce îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare, din punct de vedere al dinamicii ajutoarelor de stat, în perioada analizată observăm o creştere considerabilă, respectiv de la nivelul de 74,49% înregistrat în anul 2009 faţă de anul 2008, la un nivel de 141,41% înregistrat în anul 2011, faţă de acelaşi an de bază.

Trebuie menţionat faptul că, nivelul crescut al acestor ajutoare de stat s-a realizat în condiţiile în care ajutoarele acordate întreprinderilor având ca obiectiv principal salvarea şi/sau restructurarea firmelor aflate în dificultate au scăzut foarte mult în anul 2011, pentru protecţia mediului înconjurător nu s-au acordat ajutoare, iar ajutoarele pentru întreprinderi mici şi mijlocii, crearea de locuri de muncă şi pregătire profesională sunt încă la un nivel scăzut.

Analiza ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare în funcţie de obiectivul principal

Principalele obiective pentru care s-au acordat ajutoare de stat în industria prelucrătoare sunt:

- ajutoare de stat acordate pentru obiective orizontale;

- ajutoare de stat acordate pentru obiective regionale.

Din anul 2005 nu au mai fost acordate ajutoare de stat pentru obiective sectoriale, întreprinderilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul industriei prelucrătoare.

În funcţie de obiectivul principal al ajutoarelor de stat acordate pentru industria prelucrătoare în perioada 2009 - 2011, valorile care reflectă nivelul, structura şi evoluţia acestora sunt prezentate în Tabelul 4.2.

Tabel 4.2 - Ajutoarele de stat acordate industriei prelucrătoare pe obiective principale în perioada 2009 - 2011.

	2008	2009	2010	2011
Total ajutor de stat acordat industriei prelucrătoare
Mii lei preţuri curente	161.703,83	125.505,02	269.504,35^*	273.024,11
Mii euro preţuri curente	43.909,04	29.619,10	64.016,81	64.424,39
Mii lei preţuri constante 2008	161.703,83	120.446,28	243.895,34	228.663,41
din care pentru:
- Obiective orizontale
Mii lei preţuri curente	37.500,02	12.143,86	19.156,49	21.973,21
Mii Euro preţuri curente	10.182,75	2.865,94	4.550,34	5.184,93
Mii lei preţuri constante 2008	37.500,02	11.654,38	17.336,19	18.403,02
Pondere în ajutorul pentru industria prelucrătoare - (%)	23,19	9,68	7,11	8,05
- Obiective regionale
Mii lei preţuri curente	124.203,81	113.361,16	250.347,86	251.050,90
Mii Euro preţuri curente	33.726,29	26.753,16	59.466,46	59.239,46
Mii lei preţuri constante 2008	124.203,81	108.791,90	226.559,15	210.260,39
Pondere în ajutorul pentru industria prelucrătoare - (%)	76,81	90,32	92,89	91,95
- Obiective sectoriale
Mii lei preţuri curente	0,00	0,00	0,00	0,00
^*diferenţa de 45,57 mii lei aferentă anului 2010 provine din valoarea ajutoarelor de stat acordate în baza Cadrului Temporar care nu sunt cuprinse în total

Din analiza datelor, se constată că în anul 2011 ajutorul de stat acordat în România întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare a fost alocat, în special, pentru susţinerea unor obiective regionale (91,95%), iar pentru obiective orizontale au fost acordate numai 8,05% din total ajutor de stat naţional.

Totodată, în perioada 2008 - 2011, ajutorul de stat acordat în industria prelucrătoare pentru dezvoltare regională creşte foarte mult, de la o pondere de 76,81% în anul 2008 la o pondere de 91,95% în anul 2011, practic dublându-şi valoarea de la 26,75 milioane euro, la 59,23 milioane euro.

Creşterea s-a datorat, în special, ajutoarelor de stat acordate de către Ministerul Finanţelor Publice, prin ajutorul de stat individual acordat pentru S.C. Ford România S.A., prevăzut de O.U.G. nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat individual având ca obiectiv dezvoltarea regională (N 767/2007), precum şi prin schemele de ajutor de stat prevăzute de H.G. nr. 1680/2008 pentru asigurarea dezvoltării economice durabile, respectiv de H.G. nr. 1165/2007 pentru stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de investiţii.

În ceea ce priveşte ajutorul de stat individual primit de către S.C. Ford România S.A. din partea Ministerului Finanţelor Publice facem următoarele precizări:

- ajutorul de stat a fost acordat pentru perioada 2008-2012 în vederea realizării a două proiecte de investiţii, unul destinat producerii de automobile şi altul destinat producerii de motoare în oraşul Craiova;

- valoarea nominală totală a ajutorului de stat acordat era de până la 143 mil. euro, în echivalentul lei la cursul de schimb valabil în data efectuării plăţii tranşelor de ajutor de stat;

- obiectivul acordării ajutorului de stat individual pentru proiectele de investiţii a constat în susţinerea dezvoltării Regiunii Sud-Vest a României, în conformitate cu Harta ajutoarelor de stat regionale pentru România, aprobată prin Decizia Comisiei Europene nr. N2 din 24 ianuarie 2007.

Schema de ajutor de stat prevăzută de H.G. nr. 1165/2007 pentru stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de investiţii, a fost printre cele mai importante scheme promovate la nivel naţional şi a avut următoarele caracteristici:

durata schemei de ajutor de stat - 5 ani, începând cu anul 2007, cu posibilitatea de a fi prelungită de către furnizorul de ajutor de stat;

bugetul total al schemei de ajutor de stat - 500 milioane euro, echivalent în lei;

numărul total de întreprinderi ce urmau să beneficieze de ajutor de stat - 110 agenţi economici;

nivelul maxim al ajutorului de stat acordat este echivalentul în lei a 28,125 milioane euro, cu condiţia să realizeze investiţii şi să creeze locuri de muncă în urma unei investiţii iniţiale în orice regiune, cu excepţia regiunii de dezvoltare 8 Bucureşti - Ilfov, unde nivelul maxim este de 22,5 milioane euro.

Ajutoare de stat pentru întreprinderi ce îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare având ca obiectiv dezvoltarea regională au fost acordate şi de către Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, etc.

În cadrul obiectivelor orizontale, beneficiarii de ajutor de stat ce activează în industria prelucrătoare au obţinut sprijin din partea autorităţilor publice pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru restructurarea celor aflate în dificultate (ex: S.C. Chimcomplex S.A. Borzeşti în anul 2011), pentru crearea de locuri de muncă şi pregătirea profesională a angajaţilor.

Schemele de ajutor de stat administrate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prevăzute de Ordinul 211/2008²⁰ pentru promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii au fost cele mai importante ca valoare; facilităţile de sprijin erau aferente măsurii 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

___

²⁰ ORDIN nr. 211 din 25 martie 2008 privind aprobarea schemelor de ajutor de stat "Stimularea IMM-urilor care procesează produse agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare, altele decât cele prevăzute în anexa 1 la Tratatul CE, precum şi a celor care desfăşoară activităţi de procesare a produselor agricole în vederea obţinerii şi utilizării surselor de energie regenerabilă şi a biocombustibililor" şi "Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrării primare a produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase".

Obiectivele specifice ale celor două scheme de ajutor de stat vizau, în principal:

a.introducerea şi dezvoltarea tehnologiilor şi procedeelor pentru obţinerea de produse alimentare, altele decât cele prevăzute de anexa 1 la Tratatul CE, precum şi pentru obţinerea şi utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a biocombustibililor;

b.adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare, atât a activităţii de procesare, cât şi celei de distribuţie a produselor obţinute;

c.îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor sprijinite;

d.creşterea calităţii produselor obţinute şi a siguranţei alimentare;

e.introducerea şi dezvoltarea tehnologiilor şi procedeelor pentru obţinerea de produse forestiere primare;

f.adaptarea la noile standarde comunitare atât a activităţilor de prelucrare, procesare, cât şi a celei de distribuţie a produselor forestiere obţinute;

g.creşterea valorii adăugate a produselor forestiere cu impact asupra îmbunătăţirii competitivităţii întreprinderilor sprijinite;

h.creşterea calităţii produselor obţinute şi obţinerea de noi produse forestiere primare, competitive, cu impact economic asupra procesării ulterioare în întreprinderi din domeniul industriei, a siguranţei alimentare în cazul produselor destinate obţinerii de alimente şi sau medicamente;

i.creşterea siguranţei ocupaţionale, menţinerea biodiversităţii şi protejarea mediului.

Măsurile de sprijin constau în alocări financiare nerambursabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul naţional însă acestea nu pot depăşi 50% din costurile eligibile ale fiecărui proiect.

Prin Graficul 4.1. ne putem forma o imagine clară asupra variaţiilor celor două mari grupe ale obiectivelor generale pentru care s-au acordat ajutoare de stat în perioada 2009-2011, cât şi structura ajutoarelor de stat destinate industriei prelucrătoare în funcţie de fiecare grupă participantă.

Graficul 4.1. - Ajutorul de stat pentru industria prelucrătoare. Nivel şi structură în funcţie de obiectivul principal avut în vedere de către furnizorii de ajutor de stat în momentul acordării acestora, în perioada 2009 - 2011.

Acest tablou prezintă tendinţa generală, observată şi în cadrul Uniunii Europene, de a direcţiona ajutoarele de stat preponderent către obiective regionale, pentru reducerea disparităţilor dintre regiunile Uniunii prin sprijinirea şi încurajarea dezvoltării de noi afaceri, mai ales în zonele defavorizate ale acesteia.

4.1.2.Ajutorul de stat acordat agenţilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul industriei extractive

Industria extractivă deţine un rol important în economia României, asigurând materiile prime pentru multe sectoare industriale majore, precum construcţiile, metalurgia, petrochimia, sectorul energetic (peste 40% din producţia de energie a ţării noastre se realizează pe bază de cărbune, o resursă mult mai poluantă şi mai dăunătoare mediului decât energia produsă din resurse regenerabile) etc.

Totodată, potrivit proiectului privind strategia minieră pentru perioada 2006 - 2020, elaborat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, starea infrastructurii şi a nivelului tehnologic în cadrul industriei extractive naţionale diferă de la o întreprindere la alta, în funcţie de capacitatea de finanţare a operatorilor minieri şi de politica de intervenţie a statului.

Astfel, dacă în domeniul lignitului se constată o creştere a nivelului tehnologic în cariere, prin reabilitarea liniilor tehnologice de carieră şi haldă şi îmbunătăţirea infrastructurii carierelor, în domeniul huilei se constată o reducere a nivelului tehnologic, urmare a uzurii fizice avansate a majorităţii echipamentului minier, insuficientei dotări cu echipamente performante pentru tăierea cărbunelui, riscului crescut privind producerea accidentelor miniere, rămânerii în urmă în executarea lucrărilor de investiţii, a lucrărilor de cercetare geologică, cu implicaţii directe asupra dezvoltării capacităţilor de producţie viabile după anul 2010, construcţii industriale dezafectate, în incintele miniere, urmare a restrângerii activităţii miniere.

În acest context, ajutoarele de stat acordate industriei extractive din România, în perioada 2008 - 2010, au continuat să deţină o pondere semnificativă (în medie peste 44,2% pentru perioada analizată) în total ajutor de stat naţional²¹, însă, pe viitor, politica Uniunii Europene este de încurajare a resurselor regenerabile de energie, de realizare a unei economii europene sigure şi durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi cu un sprijin pe durată determinată, degresiv, pentru minele de cărbune necompetitive.

___

²¹ fără agricultură, pescuit, transport, SIEG, ajutoare de minimis şi ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar

În anul 2011, industria extractivă nu a mai primit subvenţii din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, iar pentru perioada viitoare se vor acorda ajutoare numai pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive şi se vor limita strict la unităţile de producţie care sunt planificate în mod irevocabil pentru închidere.

Ajutoarele de stat pentru industria extractivă, acordate în perioada 2008-2010, se regăsesc atât în categoria ajutoarelor acordate pentru obiective orizontale (protecţia mediului - cheltuieli pentru ecologizări ca urmare a închiderii unor mine şi cariere, salvare - restructurare), precum şi în cadrul obiectivelor sectoriale (producţia de cărbune - huilă, alte obiective sectoriale).

Ajutoarele de stat acordate în România, în perioada 2009 - 2011, pentru industria extractivă, sunt prezentate în Tabelul 4.3.

Tabel 4.3. - Volumul ajutoarelor de stat acordate industriei extractive^*, în perioada 2009-2011

	U.M.	2008	2009	2010	2011
TOTAL ajutor de stat pentru industria extractivă (preţuri curente)	Mii lei^*	487.152,93	394.532,21	249.784,00	0,00
	Mii euro^**	132.281,46	93.109,34	59.332,53	0,00
TOTAL ajutor de stat pentru industria extractivă (preţuri constante la nivelul anului 2008)	Mii lei^***	487.152,93	378.629,76	226.048,87	0,00
Dinamica (pentru valorile exprimate în preţuri constante la nivelul anului 2008)	%	100	77,72	46,40	0,00
Ponderea ajutorului de stat pentru industria extractivă în total ajutor de stat naţional^*	%	50,02	52,06	30,57	0,00

___

^* exclusiv ajutoarele de stat acordate în agricultură, pescuit, transporturi, SIEG, ajutoare de minimis şi ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar;

^** calculat pe baza cursului mediu anual al leului în raport cu euro, sursa INSSE (lei/euro anul 2008 = 3,6827; 2009 = 4,2373; 2010 = 4,2099; 2011 = 4,2379);

^*** s-a utilizat deflatorul PIB pentru transformarea în preţuri constante 2008, sursa INSSE (deflator PIB anul 2008= 100%; 2009 = 104,2%; 2009 = 110,5%; 2011= 119,4%).

Din tabelul 4.3. prezentat mai sus rezultă că, în perioada 2009 - 2011, ajutorul de stat acordat în cadrul industriei extractive (exprimat în preţuri constante 2008) a avut o evoluţie descrescătoare, ajungând în anul 2010 la 46,40% din valoarea înregistrată în anul 2008 şi cu o pondere de 30,57% în total ajutor de stat naţional în 2010, faţă de anul 2008 când se înregistra 50,02%.

În preţuri constante 2008, se observă şi mai bine panta descendentă a acestor ajutoare de stat, de la o valoare de 487,2 mil. lei în anul 2008, la 226,04 mil. lei în anul 2010 (Graficul 4.2.).

Graficul 4.2. - Evoluţia, în perioada 2009-2011, a ajutorului de stat pentru industria extractivă (mii lei - exprimat în preţuri constante la nivelul anului 2008)

Situaţia ajutorului de stat, calculat pe salariat din industria extractivă, este prezentată în Tabelul 4.4. şi în Graficul 4.3.

Tabel 4.4. - Evoluţia ajutorului de stat calculat pe salariat din industria extractivă, în perioada 2009 - 2011

	U.M.	2008	2009	2010	2011
Total ajutor de stat pentru industria extractivă	Mii lei	487.152,93	394.532,21	249.784,00	0,00
Total ajutor de stat pentru industria extractivă	Mii euro	132.281,46	93.109,34	59.332,53	60.953,00
Număr mediu de salariaţi din industria extractivă	salariaţi	80.762	74.577	66.750	0,00
Cuantum anual al ajutorului de stat per salariat din industria extractivă	lei/salariat	6.031,96	5.290,27	3.742,08	0,00
	euro/salariat	1.637,92	1.248,50	888,88	0,00

Graficul 4.3. - Evoluţia ajutorului de stat calculat pe salariat din industria extractivă, în perioada 2009 - 2011

În perioada 2008 - 2010, cuantumul ajutorului de stat acordat în cadrul industriei extractive pe salariat, exprimat atât în lei cât şi în euro, a înregistrat o evoluţie descrescătoare, de la 6.032 lei/salariat în anul 2008, la 3.742 lei/salariat în anul 2010.

Gruparea ajutoarelor de stat din industria extractivă, în funcţie de obiectivul principal avut în vedere la alocare, în perioada 2009 - 2011, este prezentată în Tabelul 4.5.

Tabel 4.5. - Ajutorul de stat acordat industriei extractive pe obiective principale, în perioada 20092011

	UM	2008	2009	2010	2011
AJUTOR DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI EXTRACTIVE
TOTAL ajutor de stat pentru industria extractivă (preţuri curente)	Mii lei	487.152,93	394.532,21	249.784,00	0,00
	Mii euro	132.281,46	93.109,34	59.332,53	0,00
TOTAL ajutor de stat pentru industria extractivă (preţuri constante 2008)	Mii lei	422.509,05	328.503,05	199.031,08	0,00
OBIECTIVE ORIZONTALE
TOTAL ajutor de stat acordat industriei extractive pentru obiective orizontale (preţuri curente)	Mii lei	64.506,03	30.144,70	0,00	0,00
	Mii euro	17.515,96	7.114,13	0,00	0,00
TOTAL ajutor de stat acordat industriei extractive pentru obiective orizontale (preţuri constante 2008)	Mii lei	55.946,25	25.099,67	0,00	0,00
Pondere în ajutorul de stat acordat industriei extractive	%	13,24	7,64	0,00	0,00
OBIECTIVE SECTORIALE
TOTAL ajutor de stat acordat industriei extractive pentru obiective sectoriale (preţuri curente)	Mii lei	422.646,90	364.387,51	249.784,00	0,00
	Mii euro	114.765,50	85.995,21	59.332,53	0,00
TOTAL ajutor de stat acordat industriei extractive pentru obiective sectoriale (preţuri constante 2008)	Mii lei	366.562,79	303.403,42	199.031,08	0,00
Pondere în ajutorul de stat acordat industriei extractive	%	86,76	92,36	100,00	0,00

Din datele prezentate mai sus rezultă că, în anul 2010, ajutoarele de stat din industria extractivă au fost acordate numai pentru obiective sectoriale, respectiv numai ajutoare de stat pentru producţia de cărbune (huilă), pentru Compania Naţională a Huilei Petroşani.

În ceea ce priveşte ajutorul de stat acordat pentru obiective orizontale în cadrul industriei extractive, menţionăm faptul că cea mai mare pondere este deţinută de ajutoarele de stat acordate pentru protecţia mediului, acordate în cea mai mare parte pentru Societatea Comercială de Conservare şi Închidere a Minelor Conversmin S.A. Bucureşti. Această societate de stat a fost înfiinţată cu scopul realizării lucrărilor de închidere şi conservare a minelor, precum şi a celor de refacere a mediului (ecologizare). Facilităţile au fost acordate sub forma unor subvenţii şi transferuri prin legile bugetului de stat pentru anii 2008 şi 2009.

4.1.2.1.Ajutoarele de stat acordate pentru industria cărbunelui

Contextul general al activităţilor din acest sector economic a fost stabilit prin proiectul privind Strategia industriei miniere pentru perioada 2006 - 2020, menţionând următoarele priorităţi:

- necesitatea de continuare a restructurării capacităţilor de producţie şi a situaţiei economico-financiare a operatorilor minieri;

- eliminarea pierderilor financiare şi reducerea gradului subvenţiilor, până la eliminarea acestora conform obligaţiilor asumate de România prin Tratatul de aderare la U.E. privind susţinerea activităţilor miniere;

- creşterea capacităţii autorităţilor publice locale în vederea implementării eficiente a programelor care să asigure reconstrucţia socio-economică a zonelor afectate de oprirea activităţilor miniere.

Priorităţi specifice în domeniul producţiei de lignit:

a)corelarea posibilităţilor de producţie cu cererea pieţei;

b)sprijinirea creării de parteneriate public private pentru asigurarea finanţărilor;

c)asigurarea cu prioritate a combustibilului pentru centralele furnizoare de agent termic;

Priorităţi specifice în domeniul producţiei de huilă:

a)susţinerea de către stat a reformei în scopul viabilizării activităţii;

b)susţinerea programelor pentru securitate şi sănătate în muncă;

c)punerea în valoare a gazului metan provenit din zăcămintele de huilă.

Ajutoarele de stat acordate industriei cărbunelui sunt prezentate în Tabelul 4.6. şi în Graficul 4.4.

Tabel 4.6. - Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru industria cărbunelui, în perioada 2009 - 2011

	U.M.	2008	2009	2010	2011
TOTAL ajutor de stat pentru industria cărbunelui (preţuri curente)	Mii lei	338.917,90	284.944,50	249.784,00	0,00
	Mii euro	92.029,73	67.246,71	59.332,53	0,00
TOTAL ajutor de stat pentru industria cărbunelui (preţuri constante 2008)	Mii lei	338.917,90	273.459,21	223.048,87	0,00

Graficul 4.4. - Evoluţia ajutorului de stat acordat industriei cărbunelui, în perioada 2009 - 2011 (mii lei, preţuri curente)

În perioada 2008 - 2011, volumul ajutoarelor de stat acordate pentru industria cărbunelui s-a redus, ajutoarele acordate acestui sector în anul 2010 (în preţuri constante 2008) reprezentând aproximativ 65,81% din ajutoarele de care a beneficiat această industrie în anul 2008.

Singurul beneficiar de ajutor de stat având ca obiectiv restructurarea industriei cărbunelui a fost Companiei Naţională a Huilei S.A. Petroşani. Ajutorul de stat s-a concretizat prin acordarea de subvenţii directe destinate acoperirii costurilor legate de producţia curentă şi a unor subvenţii destinate acoperirii cheltuielilor sociale, de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Prin Decizia nr. N 239/2007, Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat nu va duce la denaturarea concurenţei dintre cumpărătorii şi utilizatorii de cărbune din comunitatea europeană sau pe piaţa energiei electrice, interzise de art. 4 lit. d şi e din Regulamentul privind industria cărbunelui²².

___

²² Regulamentul nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui

Evoluţia ponderii ajutorului de stat acordat industriei cărbunelui în ajutorul de stat naţional este prezentată în Tabelul 4.7.

Tabel 4.7. - Ponderea ajutorului de stat acordat industriei cărbunelui în ajutorul de stat naţional, în perioada 2009 - 2011

	U.M.	2008	2009	2010	2011
Ajutorul de stat pentru industria cărbunelui	Mii lei	338.917,90	284.944,50	249.784,00	0,00
Ajutorul de stat naţional^*	Mii lei	973.890,96	757.828,77	816.966,09	0,00
Ponderea ajutorului de stat pentru industria cărbunelui în ajutorul naţional	%	34,80	37,60	30,57	0,00

___

^* exclusiv ajutoarele de stat acordate în agricultură, pescuit, transporturi, SIEG, ajutoare de minimis şi ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar

O condiţie principală prevăzută în decizia Comisiei Europene era ca ajutorul de stat acordat pentru Compania Naţională a Huilei Petroşani, să scadă de la an la an în perioada 2007 - 2010; drept urmare, ajutorul de stat a scăzut de la 338,91 mil. lei în anul 2008 şi o pondere de 34,80% în total ajutor de stat, la 249,78 mil. lei în anul 2010 şi o pondere de 30,57% în total ajutor de stat naţional.

În contextul în care Regulamentul privind ajutorul de stat acordat pentru industria cărbunelui expira la 31 decembrie 2010, Comisia Europeană a considerat că datorită contribuţiei restrânse a cărbunelui subvenţionat la sursele globale de energie, nu se mai justifică acordarea unor asemenea ajutoare de stat în vederea asigurării aprovizionării cu energie în ţările U.E.

În acest sens, la data de 10 decembrie 2010, Consiliul Uniunii Europene, a emis Decizia 2010/787/UE privind ajutorul de stat acordat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, decizie ce marchează tranziţia în sectorul cărbunelui, de la aplicarea de norme sectoriale, la aplicarea de norme generale privind ajutorul de stat, măsuri aplicabile tuturor sectoarelor economice.

Începând cu anul 2011, ajutoarele de stat acordate întreprinderilor pentru acoperirea pierderilor aferente producţiei curente ale unităţilor de producţie a cărbunelui, pot fi considerate compatibile cu piaţa internă numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

1.exploatarea unităţilor în cauză, de producţie a cărbunelui trebuie să facă parte dintr-un plan de închidere al cărui termen limită nu depăşeşte data de 31 decembrie 2018;

2.unităţile de producţie a cărbunelui trebuie închise definitiv în conformitate cu planul de închidere;

3.ajutorul notificat nu trebuie să depăşească diferenţa dintre costurile de producţie previzibile şi veniturile previzibile pentru un an carbonifer;

4.prin instituirea măsurilor de ajutor de stat preţul de revânzare al cărbunelui nu trebuie să atingă un nivel mai mic decât cel al cărbunelui de o calitate similară, provenit din terţe ţări;

5.unităţile care vor beneficia de ajutor de stat pentru închidere trebuie să fi fost active până la 31 decembrie 2009;

6.cuantumul total al ajutorului acordat pentru închidere trebuie să aibă o tendinţă descrescătoare;

7.cuantumul total al ajutorului de stat acordat pentru închidere nu trebuie să depăşească, pentru oricare an ulterior anului 2010, cuantumul ajutorului de stat acordat şi autorizat de către Comisia Europeană în conformitate cu art. 4 şi 5 din Regulamentul (C.E.) nr. 1407/2002 pentru anul 2010;

8.statele membre, prin furnizorii de ajutor de stat, trebuie să elaboreze un plan de măsuri care să aibă ca scop atenuarea impactului asupra mediului, a producţiei de cărbune, măsuri în domeniul eficienţei energetice, al energiei regenerabile sau al captării şi stocării dioxidului de carbon.

Situaţia ajutorului de stat calculat pe salariat din industria cărbunelui este prezentată în Tabelul 4.8. şi în Graficul 4.5.

Tabel 4.8. - Evoluţia ajutorului de stat calculat pe salariat din industria cărbunelui, în perioada 2009 - 2011

	U.M.	2008	2009	2010	2011
Ajutor de stat pentru industria cărbunelui	mii lei	338.917,90	284.944,50	249.784,00	0,00
Ajutor de stat pentru industria cărbunelui	mii euro	92.029,73	67.246,71	59.332,53	0,00
Număr mediu de salariaţi din industria cărbunelui	salariaţi	26.371	25.225	22.957	21.893
Cuantum anual al ajutorului de stat per salariat din industria cărbunelui	lei/salariat	12.851,92	11.296,11	10.880,52	0,00
	euro/salariat	3.489,81	2.665,88	2.584,51	0,00

Graficul 4.5. - Evoluţia ajutorului de stat calculat pe salariat din industria cărbunelui, în perioada 2009 - 2011

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din industria cărbunelui, exprimat atât în mii lei cât şi în mii euro, a înregistrat un trend descendent.

Astfel:

- anul 2008 a fost anul de vârf al perioadei analizate, în care ajutorul pe salariat din industria cărbunelui a ajuns la 12.852 lei/salariat, respectiv 3.490 euro/salariat, pe fondul creşterii ajutorului pentru acest sector şi al reducerii numărului de salariaţi faţă de perioada anterioară;

- în anul 2010, ajutorul de stat acordat industriei cărbunelui a continuat să se diminueze şi mai mult, chiar pe fondul scăderii accentuate a numărului de salariaţi, a înregistrat valori mai mici, de 10.881 lei/salariat, respectiv 2.585 euro per/salariat).

4.1.3.Concluzii şi perspective

- ajutoarele de stat acordate pentru industria prelucrătoare au crescut considerabil în anul 2011, pe fondul promovării schemelor de ajutor de stat având ca obiectiv principal de acordare dezvoltarea regională;

- în cadrul industriei prelucrătoare furnizorii de ajutor de stat trebuie să promoveze şi alte ajutoare, respectiv ajutoare de stat pentru protecţia mediului, ajutoare de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, crearea de locuri de muncă şi ajutoare pentru formarea angajaţilor din cadrul industriei prelucrătoare;

- în ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate pentru industria extractivă, se remarcă tendinţa descrescătoare a acestor ajutoare, însă furnizorii de ajutor de stat trebuie să iniţieze noi scheme de ajutor de stat în sprijinul salariaţilor disponibilizaţi din acest sector, având ca obiectiv reconversia profesională a foştilor mineri, crearea de noi locuri de muncă, promovarea antreprenoriatului;

- totodată, pentru perioada următoare furnizorii de ajutor de stat trebuie să regândească noi modalităţi de sprijin al sectorului cărbunelui, atragere de investiţii private prin crearea unor parteneriate public private;

- energia electrică produsă în termocentrale care folosesc cărbune va reprezenta, în perioada 2012 - 2020, circa 35 - 40% din totalul energiei electrice produse în România, în condiţiile în care Comisia Europeană doreşte promovarea resurselor ecologice în domeniul producţiei de energie, mai puţin dăunătoare mediului înconjurător;

- pe viitor se vor acorda numai ajutoare de stat pentru închiderea minelor ineficiente din punct de vedere economic şi pentru protecţia şomerilor din zonele afectate de aceste închideri.

4.2.AJUTORUL DE STAT ACORDAT AGRICULTURII, ÎN PERIOADA 2009 - 2011

4.2.1.Volum şi tendinţe

În ceea ce priveşte reglementările aplicabile în România în domeniul ajutorului de stat acordat agriculturii, România trebuie să respecte acquis-ul comunitar conform Art. 87 - 89 din Tratatul U.E., precum şi "Liniile directoare comunitare pentru ajutorul de stat din sectorul agricol", aşa cum s-a angajat prin Documentul de Poziţie al României, Capitolul 7 - AGRICULTURA din Tratatul U.E.

Astfel, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, gestionează problematica specifică privind ajutoarele de stat, cu menţiunea că, prin excepţie, Consiliul Concurenţei asigură colectarea datelor şi informaţiilor necesare elaborării anuale a Inventarului naţional privind ajutoarele de stat acordate în România, inclusiv cele din agricultură.

Agricultura, în România, ocupă un loc din ce în ce mai important la nivelul economiei naţionale, reuşind să contribuie consistent la Produsul Intern Brut, aspect ce poate fi urmărit în tabelul următor (Tabelul 4.9.):

Tabel 4.9. Contribuţia agriculturii la volumul Produsului Intern Brut din România în perioada 2009 - 2011.

AGRICULTURA	UM	2008	2009	2010	2011
Valoarea Produsului Intern Brut în România - preţuri curente -	milioane lei	514.700,0	501.139,4	522.561,1	578.551,9
Valoarea Agriculturii în Produsul Intern Brut din Romania - preţuri curente -	milioane lei	33.455,5	29.066,1	31.353,6	48.019,8
Ponderea Agriculturii în Produsul Intern Brut	%	6,5	5,8	6,0	8,3

Deşi în statele puternic industrializate ale Uniunii Europene aportul la formarea Produsului Intern Brut al agriculturii nu depăşeşte 4%, nu se poate considera implicit faptul că domeniul agricol nu este unul foarte bine dezvoltat şi tehnologizat. În acest context, după unii analişti, tendinţa ca agricultura României să urce în următorii ani spre 12% aport în Produsul Intern Brut, nu este văzută foarte favorabil în raport cu faptul că, în acest domeniu, factorii climatici pot destabiliza grav producţiile transferând astfel o cădere drastică PIB-ului în cazul unui an agricol ratat.

O particularitate periculoasă pentru agricultura din România este faptul că populaţia implicată în activităţi de producţie agricole, este într-un procent mai mare de 20% din totalul populaţiei, comparativ cu Europa de Vest, unde cifrele se situează între 1,4% în Marea Britanie şi 3,4% în Germania, suprapusă şi peste faptul că dimensiunea medie a unei exploataţii româneşti este de numai 3,5 hectare faţă de 52,6 hectare în Franţa, 55,8 hectare în Germania, 9,6 hectare în Polonia sau 8 hectare în Ungaria.

Urmărind graficul de mai jos, în perioada supusă analizei, se poate observa că acordarea ajutorului de stat pentru agricultură nu condiţionalizează major evoluţia Produsului Intern Brut realizat de aceasta.

Graficul 4.6. Produsul Intern Brut în raport cu ajutorul de stat în perioada 2009 - 2011.

Concret, tocmai datorită factorilor arătaţi mai sus, observăm că, în anul 2008, în timp ce agricultura a primit ajutoare de stat ce reprezentau 6,56% din valoarea PIB-ului realizat de aceasta, în contrapartidă, în anul 2011 ajutorul de stat a reprezentat numai 2,28% din cele peste 48 milioane lei realizate.

Se poate concluziona că, realizarea unor corelaţii directe între cei doi indicatori nu pot fi stabilite şi previzionate, mai ales în contextul în care schimbările climatice, atât de teoretizate în ultimul timp, încep să devină realitate, producând efecte negative din ce în ce mai vizibile pe teritoriul României.

Pentru a desprinde o imagine de ansamblu asupra tendinţelor şi a caracteristicii ajutorului de stat acordat pentru agricultură, putem urmări, în tabelul de mai jos (Tabelul 4.10.), ansamblul principalilor indicatori care caracterizează evoluţia volumului ajutorului de stat acordat pentru agricultură în perioada 2009 - 2011.

Tabel 4.10. Ajutorul de stat acordat agriculturii în perioada 2009 - 2011.

AGRICULTURA	UM	2008	2009	2010	2011
Total ajutor de stat pentru agricultură - preţuri curente -	mii lei	2.193.895,00	2.518.246,23	386.473,00	1.095.620,00
Total ajutor de stat pentru agricultură - preţuri curente -	mii euro	595.730,04	594.304,45	91.800,99	258.529,00
Dinamica ajutorului de stat acordat pentru agricultură - preţuri 2008 -	mii lei preţuri 2008	2.193.895,00	2.416.308,20	349.762,60	917.569,90
	%	100,00	110,10	15,90	41,80
Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din agricultură	lei/ salariat	20.930,32	22.876,72	4.060,23	11.507,40
	euro/ salariat	5.683,42	5.398,89	964,45	2.715,40
Cuantumul anual al ajutorului de stat pe persoană ocupată în agricultură	lei/ persoană ocupată	921,80	1.044,61	158,40	449,91
	euro/ persoană ocupată	250,31	246,53	37,62	106,16
Ponderea ajutorului de stat pentru agricultură în ajutorul de stat naţional (exclusiv ajutorul pentru SIEG-uri şi minimis)	%	41,76	44,55	10,50	21,50

În preţuri curente, se remarcă la nivelul anului 2011 o scădere consistentă a valorii ajutorului de stat acordat pentru agricultură, până la 1.095,6 milioane lei de la 2.518,2 milioane lei cât se înregistra în anul 2009. Totuşi, faţă de anul anterior, în anul 2011 s-au acordat ajutoare de stat în domeniul agriculturii de peste 2,6 ori mai mari, urmare a revenirii economiei la nivel intern după criza economică globală ce a afectat şi România.

În paralel cu revenirea pe ansamblu a economiei interne, cererea pentru produse de origine agricolă a cunoscut o concentrare asupra produselor de calitate superioară, determinând astfel fermierii să realizeze concentrări organizaţionale de profil şi să reuşească, în acest fel, să-şi facă auzite din ce în ce mai pregnant nevoile de subvenţionare la niveluri apropiate de cele din restul Uniuni Europene. În acest context, pentru a putea valorifica producţia vegetală la cote superioare, Guvernul a venit în sprijinul fermierilor acordând peste 63% din totalul ajutorului pentru agricultură în anul 2011 pentru realizarea angajamentelor asumate în favoarea bunăstării şi protecţiei pasărilor şi porcilor în conformitate cu schemele de ajutor de stat N 342/2010, respectiv N 341/2010.

Observăm că, pe ansamblu, în preţuri constante 2008, evoluţia ajutorului de stat acordat agriculturii în perioada analizată, se înscrie pe un trend puternic crescător în anul de raportare 2011, trend care conform estimărilor noastre se va păstra şi în anul următor (2012) ca urmare a angajamentelor ferme ale Guvernului în ceea ce priveşte politica agricolă.

Faţă de anul de referinţă al studiului, în anul 2011 ajutorul de stat a pierdut circa 58,2 puncte procentuale, dar anul agricol 2008 nu poate fi considerat ca fiind unul normal din punctul de vedere al condiţiilor pedo-climatice, condiţii care au cauzat grave pierderi de producţie în rândul fermierilor.

În ansamblu, ponderea ajutorului de stat acordat agriculturii în ajutorul de stat naţional (inclusiv agricultura, pescuitul şi transporturile) a crescut până la 21,50% în anul 2011, faţă de anul 2010 când reprezenta numai 10,50 % din acesta, dar în preţuri constante 2008, înregistrăm o creştere efectivă a cuantumului alocărilor de peste 2,6 ori.

Astfel, anul 2010 deţine recordul negativ al intervalului studiat, valorile celorlalţi indicatori înregistrează pe toate liniile cele mai mici cotaţii din întregul tabel faţă de anul de referinţă (2008), când în România fermierii puteau obţine ajutoare de stat de natură fiscală graţie unei perioade tranzitorii permisive care a încetat la data de 31 decembrie 2009.

În acest context, ajutorul de stat pentru un salariat a atins, în anul 2010, valoarea de numai 946,45 euro şi a crescut până la 2.715,40 euro, în anul 2011, fără a avea un corespondent în diminuarea numărului de salariaţi din această ramură.

Păstrând referinţa la moneda unică europeană (euro), se constată faptul că, ajutorul de stat aferent aceluiaşi indicator, la nivelul anului 2011, se încadrează într-o tendinţă de scădere consistentă faţă de anii 2008 şi 2009 când valoarea alocată era de 5,68 mii euro/salariat în anul 2008, respectiv de 5,39 mii euro/salariat în anul 2009.

Conform definiţiei²³ din legislaţia naţională, zona rurală din România cuprinde 87,1% din teritoriul ţării şi include 45% din populaţie (Institutului Naţional de Statistică²⁴), respectiv 9,6 milioane de locuitori (Sursa: INS 2011).

²³ Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este organizat, la nivel NUTS 5, în 319 localităţi (dintre care 103 municipii - cele mai importante oraşe), care formează zona urbană, şi 2.851 comune, care constituie zona rurală (la 31 decembrie 2005), conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritorială şi urbanismul şi Legii 351/2001 referitoare la aprobarea Planului Naţional de Amenajare Teritorială. La rândul lor, comunele sunt, în majoritatea lor, formate din mai multe sate (existând, în total, 12.946 sate), care nu au responsabilităţi administrative. Pentru ca o comună să devină oraş trebuie aprobată o lege specifică. Oraşele şi comunele sunt grupate în judeţe (nivel NUTS3), care au funcţii administrative. Cele 42 judeţe sunt grupate în 8 regiuni de dezvoltare (NUTS2) care nu au funcţii administrative.

²⁴ În prezent, România dispune de o bază de date care cuprinde indicatorii relevanţi ai zonelor rurale, definiţi conform legislaţiei naţionale. Analiza din Planul Naţional Strategic se bazează pe aceşti indicatori; în viitor, se va examina posibilitatea aplicării metodologiei OCDE.

Deşi procesul de urbanizare a populaţiei prin migrarea acesteia către zona orăşenească înregistrează o diminuare faţă de anii 90, densitatea medie a populaţiei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km²). Această situaţie impune o atenţie sporită asupra organizării şi sprijinirii economiei româneşti întrucât restructurarea agriculturii şi revitalizarea economiei rurale pot constitui pârghii importante de dezvoltare.

În acest context, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a lansat spre sfârşitul anului 2011, cea de-a şasea sesiune de cereri de proiecte pentru Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri, program prin care se urmăreşte îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri în vârstă de până la 40 de ani, în mediul rural.

În perioada 2009 - 2011, pentru sectorul piscicol, în cadrul procesului de inventariere a ajutoarelor de stat acordate în România, nu au fost raportate ajutoare de stat, deşi producţia piscicolă a României a înregistrat modificări succesive, înregistrând un maxim de 17.151 tone în anul 2009, după care a scăzut la 15.184 tone în anul 2010, apoi reducându-se semnificativ în anul 2011, până la 11.593 tone context care evidenţiază impactul negativ al crizei economico-financiare care a afectat şi Romania prin contractarea consumului de alimente, bunuri şi servicii.

În perioada analizată, în acest sector, implicarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-a concentrat mai ales pe implementarea proiectelor finanţate prin Axa 2 a POP²⁵ 2007-2013, prin care se estimează că se vor crea un număr de 832 noi locurilor de muncă în acvacultură şi procesare (73,6% în acvacultură şi 26,4% în procesare).

²⁵ Programul Operaţional pentru Pescuit, România 2007-2013.

4.2.2.Furnizorii de ajutor de stat

Aderarea României la Uniunea Europeană, a adus în zona concurenţei şi a ajutorului de stat o serie de reguli noi, fapt pentru care, concentrarea ajutoarelor de stat acordate domeniului agriculturii s-a manifestat treptat încă din anul 2007 şi a devenit "monopolul" Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale după sfârşitul anului 2009 când a încetat perioada de tranziţie permisivă în ceea ce priveşte mai ales ajutorul de stat de natură fiscală.

Astfel, din anul 2010 nu mai discutăm de o diversitate de organisme, autorităţi publice centrale sau locale, ci numai despre un singur minister, structură care gestionează un volum mare de fonduri naţionale şi comunitare şi realizează un impact economic major.

În această situaţie, nu numai dimensiunea economică face din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale un organism de importanţă strategică pentru România, cât şi ponderea populaţiei ocupate în sectorul agricol sau conex care atinge circa 2,4 milioane de persoane.

În tabelul următor se observă participarea furnizorilor de ajutor de stat în intervalul studiat la susţinerea cu ajutoare de stat a ajutorului de stat acordat pentru agricultură în perioada 2009 - 2011.

Tabel 4.11. Furnizorii de ajutor de stat pentru agricultură.

FURNIZORUL	2008		2009		2010		2011
FURNIZORUL	mii lei	%	mii lei	%	mii lei	%	mii lei	%
MADR	2.186.813,0	99,68	2.493.812,0	99,03	386.473,0	100,0	1.095.620,0	100,0
MFP	106,00	0,00	7.892,95	0,31	0,0	0,0	0,0	0,0
ALŢII	6.976,00	0,32	16.541,29	0,31	0,0	0,0	0,0	0,0
TOTAL	2.193.895,0	100,0	2.518.246,23	100,0	386.473,0	100,0	1.095.620,0	100,0

În anii 2010 şi 2011, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a rămas practic singurul furnizor de ajutor de stat din ţară pentru agricultură şi acordă ajutoare în baza Hotărârii Guvernului nr. 408 din 28 aprilie 2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, notificată Comisiei Europene (N 155/2010).

Schema este aplicabilă până la data de 31 decembrie 2012, iar ajutoarele acordate în baza ei deţin o pondere de 48,1% în totalul ajutorului de stat acordat în anul 2010 şi înregistrează o scădere până la 23,04% în anul 2012.

Această schemă de ajutor de stat prevede reducerea accizelor la motorina utilizată în agricultură, prin reducerea nivelului accizelor la echivalentul în lei a 21 EUR/1000 litri, faţă de rata cuprinsă între 293,215 Euro/1000 litri în anul 2010 şi 309 Euro/1000 litri în anul 2012, pentru o cantitate totală anuală de maxim 700.646 mii litri.

De asemenea, o pondere însemnată a deţinut, în anul 2011, Hotărârea de Guvern nr. 838 din 11 august 2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor, măsură care vizează stimularea creşterii competitivităţii sectorului avicol românesc şi atingerea obiectivelor europene privind bunăstarea animalelor, prin acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderii de venituri datorate angajamentelor asumate pe bază voluntară pentru o perioadă de 5 ani, prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii care asigură bunăstarea. Valoarea ajutorului de stat acordat în baza acestui act normativ a depăşit suma de 388 milioane lei, echivalentul a peste 35,4% din totalul ajutorului acordat în anul 2011.

Legea nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, prin Norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI "Renta viageră agricolă", aprobate prin Ordin comun MAPDR şi MFP nr. 1272/26503/2005 a deţinut poziţia a patra ca pondere în ajutorul de stat acordat în anul 2010 cu peste 74,6 milioane lei, reprezentând 6,81%.

Trebuie amintit şi faptul că în anul 2011 o contribuţie mai redusă în susţinerea agriculturii o are ajutorul de stat acordat prin Ordinul nr. 12 din 25.01.2010 privind aprobarea "Schemei de ajutor de stat "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole", schemă notificată la Comisia Europeană cu numărul N 578/2009 care prevede sprijinul public nerambursabil compus din 80% contribuţie comunitară - FEADR şi 20% contribuţie naţională - bugetul de stat.

Această schemă de ajutor de stat se preconizează ca pentru anii următori să reprezinte un instrument determinant în continuarea activităţilor fermierilor pentru ridicarea pe trepte superioare a producţiilor primare din punctul de vedere al încasărilor acestora prin punerea pe piaţă de produse cu valoare economică crescută.

Realizarea unei radiografii elocvente în scopul obţinerii unei imagini concludente cu privire la actele normative care conţin măsuri de ajutor de stat, prin prezentarea graficului următor, pune în evidenţă ponderea nivelului ajutorului de stat acordat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale defalcată pentru fiecare dintre anii de raportare cuprinşi în intervalul analizat.

Graficul 4.7. Ponderea principalelor acte normative în totalul ajutorului de stat acordat în perioada 2009 - 2011.

4.2.3.Domenii beneficiare

Ajutorul de stat acordat în România pentru agricultură trebuie să fie în concordanţă cu noile orientări politice ale PAC (politica agricolă comună) care ţintesc în primul rând competitivitatea, factorul ecologic şi productivitatea pe fondul riscului de pătrundere masivă în piaţa europeană a produselor din Asia şi Africa, unde peste 500 de milioane de exploataţii mici ar putea genera un impact major în cazul creşterii productivităţii acestora. Echilibrul cât şi satisfacerea nevoilor acute a unor domenii de activitate beneficiare de sprijin din partea statului prin acordarea de ajutoare de stat necesită o monitorizare permanentă şi ajustări în timp real al acestei ramuri economice.

Pentru perioada 2009 - 2011 distribuţia ajutorului de stat acordat agriculturii exprimată prin cuantumul alocat anual cât şi ponderea acestuia, pentru principalele domenii de activitate din agricultură sunt prezentate în tabelul 4.12.

Tabel 4.12. - Ajutorul de stat acordat în agricultură pe domenii de activitate.

DOMENIUL	2008		2009		2010		2011
DOMENIUL	mii lei	%	mii lei	%	mii lei	%	mii lei	%
Sectorul vegetal	402.061,0	18,33	465.834,2	18,50	75.880,0	19,63	269.340,0	24,58
Zootehnie	934.000,0	42,57	1.067.912,0	42,41	49.740,0	12,87	745.010,0	68,00
Dezvoltare Rurală	411.250,0	18,75	635.430,0	25,23	66.240,0	17,14	80.720,0	7,36
Îmbunătăţiri funciare	155.480,0	7,09	226.430,0	8,99	0,0	0,00	0,0	0,00
Cercetare	43.491,0	1,98	7.920,0	0,32	8.710,0	2,25	0,0	0,00
Silvicultură	39.349,0	1,79	21.780,0	0,86	0,0	0,00	0,0	0,00
Calamităţi/Seceta	13.290,0	0,61	16.300,0	0,65	99,0	0,03	0,0	0,00
Alte domenii	194.974,0	8,88	76.640,0	3,04	185.804,0	48,08	650,0	0,06
TOTAL	2.193.895,0	100,0	2.518.246,2	100,0	386.473,0	100,0	1.095.620,0	100,0

În anul de raportare 2011, ajutorul de stat acordat pentru zootehnie marchează o creştere substanţială faţă de anul 2010, atât ca pondere în totalul domeniilor beneficiare cât mai ales ca valoare absolută. Alocările pentru zootehnie au reprezentat, la nivelul anului 2011, o prioritate absolută în contextul necesităţii impetuoase de a salva multe ferme de la un faliment sigur datorită neputinţei acestora de a asigura standardele europene necesare creşterii unor specii de animale.

În acest caz, prin Hotărârea Guvernului nr. 838 din 11 august 2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor au fost acordate fermierilor ajutoare în valoare de 388,7 milioane lei, ceea ce reprezintă circa 35,5 % din totalul ajutorului acordat agriculturii.

O cotă importantă, de 23 de procente, deţine în cadrul sectorului vegetal şi ajutorul acordat pentru achiziţionarea carburantului necesar lucrărilor agricole sub forma unei compensări a unei părţi din acciza la motorină, ajutor instituit de Hotărârea nr. 408 din 28 aprilie 2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură care depăşeşte 252 milioane lei.

Se observă că la nivelul anului 2011, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi-a concentrat bugetul disponibil, pentru injectarea ajutoarelor de stat în zona zootehniei şi a culturilor vegetale, acestea însumând o pondere de 92% în totalul ajutorului de stat acordat.

Anul 2011 se poate spune ca a fost un an bun pentru agricultura naţională, dacă se ia în calcul valoarea adăugată brută realizată de aceasta în cadrul economiei naţionale susţinută de creşterea cu 24,4%, de la 16,713 milioane tone în 2010, la 20,785 milioane tone în 2011 cereale recoltate în care a predominat cultura porumbului şi cea a grâului (49,8%, respectiv 36,8% din suprafaţa totală cultivată cu cereale (sursa:INS)).

Pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, lansat în toamna anului 2011, în baza Ordinului ministrului nr. 1995 din 28 iulie 2011 pentru aprobarea Ghidului de finanţare publicat în M. Of. Nr. 577 din august 2001, care are ca obiectiv finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată sub forma unei prime de casare, pentru achiziţionarea tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate noi, mai puţin poluante, în schimbul predării spre casare a tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate uzate, s-a propus un buget de peste 51 milioane lei, dar din cauza suprapunerii cu campania agricolă de toamnă, ajutorul acordat efectiv s-a limitat la un cuantum de numai 0,65 milioane lei, ceea ce a reprezentat doar 0,06% pondere în totalul ajutorului de stat acordat în anul 2011.

Întrucât în anul agricol 2010 - 2011 nu s-au înregistrat fenomene meteorologice grele sau extreme, pentru calamităţi naturale şi secetă, nu au fost acordate ajutoare de stat, bugetul aferent unor asemenea măsuri a fost redirecţionat către celelalte obiective agricole.

4.2.4.Instrumente financiare utilizate

În perioada 2009 - 2011, instrumentele financiare cele mai utilizate de către furnizorii de ajutor de stat, prin care s-au acordat ajutoare de stat pentru agricultură, au fost ca şi în perioada trecută granturile nerambursabile şi subvenţiile.

Utilizarea unor instrumente financiare adecvate pentru sprijinul agriculturii în contextul particular al României, care, deşi în anul 2011 a beneficiat de o recoltă de circa 21 milioane tone cereale, dar a realizat randamente la unitatea de suprafaţă (cca. 4 tone/ha) inferioare faţă de state precum Anglia, Franţa sau Germania (peste 6 tone/ha), trebuie să ajute fermierii la o formare brută de capital mai rapidă şi la deţinerea unui stoc de cash-flow permanent în scopul creşterii independenţei financiare a acestora, cel puţin pentru realizarea producţiilor curente.

Distribuţia structurii ajutorului de stat acordat agriculturii, în perioada 2009 -2011, în funcţie de instrumentele financiare utilizate, este prezentată în Tabelul 4.13.

Tabel 4.13. - Structura ajutorului de stat acordat în agricultură în funcţie de natura ajutorului.

Natura ajutorului (tipuri de instrumente)	2008	2009	2010	2011
A1 - subvenţii, alocaţii, prime, subvenţionarea dobânzii, alte sume nerambursabile	99,55	98,96	100,0	100,0
A2 - scutiri/reduceri de la plata obligaţiilor fiscale	0,45	0,27	0,00	0,00
B1 - participarea cu capital a statului	0,00	0,00	0,00	0,00
C1 - scutiri de dobândă la creditele bugetare	0,00	0,00	0,00	0,00
C2 - scutiri/reduceri de la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente	0,00	0,76	0,00	0,00
D1 - acordarea de garanţii de stat	0,00	0,00	0,00	0,00
TOTAL	100,00	100,00	100,00	100,00

Datele din tabelul 4.13. relevă faptul că ajutoarele de stat pentru agricultură au fost acordate în proporţie de peste 98% în anul 2009 sub formă de plăţi directe (pentru producţia curentă, plăţi compensatorii, subvenţii) iar în anul 2011 au reprezentat 100% în total ajutor de stat acordat în agricultură.

Totuşi, subvenţiile au reprezentat baza ierarhiei ajutorului de stat acordat pentru agricultură, acestea fiind calculate fie pe unitatea de produs, fie la suprafaţă, sau pe cap de animal în cadrul zootehniei.

Întrucât subvenţiile se remarcă negativ din perspectiva contribuabilului, în contrabalans acestea reprezintă stimulentul preferat de către utilizatori datorită faptului că sunt mult mai accesibile din perspectiva birocratică percepută de fermieri.

La momentul actual al dezvoltării agriculturii româneşti, Guvernul nu ar trebui să elimine subvenţiile întrucât pe de o parte, preţul pentru consumatorii finali poate fi menţinut la un nivel rezonabil, veniturile producătorilor pot fi predictibile, iar cererea produselor astfel subvenţionate poate rămâne relativ constantă, iar producătorii pot fi încredinţaţi că pentru anumite categorii de produse sunt încurajaţi să menţină sau să dezvolte capacităţile de producţie.

Sintetic, se remarcă cu uşurinţă faptul că în anii 2010 şi 2011 grupa instrumentelor financiare de tip A1 a deţinut în solidar o pondere de 100% faţă de anul 2009 când grupele A2 şi C2 deţineau valori nesemnificative ce însumate depăşeau cu puţin peste 1 procent.

Ajutoarele de stat din grupa A2, în care se regăsesc facilităţi precum scutiri sau reduceri la plata obligaţiilor fiscale, se observă că închid o pantă descrescătoare în anul 2009 când deţin o pondere de 0,27% după scăderea faţă de anul precedent când deţineau o pondere de 0,45%.

Ponderea grupei instrumentelor financiare de tip C2, constând în ajutoare de stat sub formă de scutiri sau reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente, marchează o singură deţinere de 0,76 procente la nivelul anului 2009.

Ajutoarele pentru această grupă, aşa cum s-a menţionat şi cu alte prilejuri, au fost acordate în principal prin Ministerul Finanţelor Publice şi Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale, în baza Legii nr. 190/2004 privind stimularea privatizării şi dezvoltării societăţilor comerciale din domeniul agriculturii conform prevederilor contractelor de privatizare ale unor întreprinderi, precum S.C. Ostrovit S.A. care a primit în anul 2009 un ajutor de 8,7 milioane lei din totalul de 19,23 milioane lei, având ca furnizor Ministerul Finanţelor Publice şi 8,3 milioane lei din partea Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale.

În concluzie, datele din tabelul de mai sus pun în evidenţă faptul că, ajutoarele de stat acordate predominant pentru agricultură sunt cheltuielile bugetare (A1+B1) de forma subvenţiilor, alocaţiilor, primelor, granturilor etc.

În ceea ce priveşte grupa renunţărilor la venituri (A2+C1+C2+D1) sub formă de scutiri sau reduceri de la plata obligaţiilor fiscale, scutiri de dobândă la creditele bugetare, scutiri sau reduceri de la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente şi acordarea de garanţii de stat, în anul 2011 nu au fost acordate ajutoare de stat pentru agricultură, cauza principală fiind faptul că acestea au un regim netransparent, iar actele normative care prevedeau astfel de ajutoare s-au aflat sub incidenţa unei perioade tranzitorii ce s-a încheiat la 31 decembrie 2009.

4.2.5.Concluzii şi perspective

Pe parcursul capitolului privind ajutorul de stat acordat pentru agricultură desprindem concluzia că România a gestionat mai bine resursele financiare reduse faţă de anul 2008 când economia nu cunoscuse repercursiunile directe ale crizei financiare internaţionale şi a acordat o atenţie mărită acestui sector economic, a promovat scheme noi de ajutor de stat ("Ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate") şi a realizat o mai bună comunicare în domeniul de interes, fapt ce reiese din creşterea numărului de beneficiari ai ajutoarelor de stat acordate.

Cheia dezvoltării agriculturii din România rămâne în continuare manifestarea unei politici pro-active în cadrul Uniunii Europene pe direcţia obţinerii unei finanţări sporite pentru plăţile directe din partea bugetului FADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Urmare a creşterii cererii pe piaţa Uniunii Europene de nuci, plante medicinale, plante cu potenţial energetic sporit (biocombustibil), pe lângă elaborarea unor scheme de ajutor dedicate acestor culturi, nu lipsit de interes ar putea fi şi crearea unei scheme de ajutor de minimis pentru consultanţă dedicată zonei mai puţin tradiţionale cu care agricultorii români sunt obişnuiţi în ceea ce priveşte introducerea în asolamente a unor culturi mai dificile, dar cu potenţial economic superior.

Deşi sunt puncte de vedere care susţin că agricultura românească nu trebuie să reprezinte un pilon de bază al Produsului Intern Brut, limitându-se la un aport de cca. 10%, fără a se mai întoarce la valorile din anii '80 când atingea valori de cca. 20%, totuşi atenţia susţinerii agriculturii prin intervenţiile statului nu trebuie abătută întrucât, datorită faptului că România are cel mai fragmentat teren din Europa, având în vedere ca 53% din terenul arabil este lucrat în cadrul fermelor mai mici de zece hectare (din datele Eurostat), pericolul realizării de producţii fluctuante şi cu consumuri mari de energie se poate menţine cauzând o lipsă a predictibilităţii siguranţei alimentare interne.

În ceea ce priveşte piscicultura, tradiţia privind pescuitul (capturile la nivelul anilor '80 în Marea Neagră atingeau 16 mii tone), existenţa resurselor pescăreşti şi cererea pe piaţă a produselor din peşte, pot constitui o motivaţie puternică pentru o susţinere activă a producţiei în acest domeniu, fără a mai considera aici şi balanţa comercială deficitară care, spre exemplu, în anul 2011 arată că s-au importat 94,93 mii tone produse de pescărie (în valoare de 94,9 mil. Euro) şi s-au exportat 5,64 mii tone (în valoare de 13,1 mil Euro).

4.3.AJUTOARE DE STAT ACORDATE ÎN SECTORUL TRANSPORTURI, ÎN PERIOADA 2009 - 2011

4.3.1.Volum şi tendinţe înregistrate

Transportul reprezintă un domeniu vital al activităţii social-economice.

Competitivitatea unei economii depinde nu numai de calitatea tehnică sau de productivitate, ci şi de calitatea transporturilor.

În România se urmăreşte în continuare o îmbunătăţire a infrastructurii în conformitate cu standardele europene, modernizarea sectorului transporturi fiind necesară în vederea dezvoltării economice şi interoperabilităţii europene.

Uniunea Europeană recomandă statelor membre să modernizeze infrastructura feroviară prin alocarea de fonduri publice sprijinind financiar trecerea traficului de mărfuri de la transportul rutier la transportul feroviar.

Volumul ajutoarelor de stat acordate în România în sectorul transporturi, în perioada 2009-2011 şi principalii indicatori care reflectă evoluţia înregistrată de aceste ajutoare, sunt prezentaţi în Tabelul 4.14.

Tabel 4.14. - Volumul ajutoarelor de stat acordate în transporturi în perioada 2009 - 2011

Total ajutor de stat pentru transporturi	UM	2008	2009	2010	2011
	Mii lei	2.085.832,95	2.376.400,14	2.478.906,47	2.789.798,05
	Mii euro	566.386,88	560.828,86	588.827,87	658.297,28
	Mii lei preţuri 2008	2.085.832,95	2.280.614,34	2.243.354,27	2.336.514,28
Dinamica (an 2008 = 100)	(%)	100,00	109,34	107,55	112,02
Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din transporturi	lei/ salariat	7.327,35	8.422,86	9.619,13	7.172,45
	euro/ salariat	1.989,67	1.987,79	2.284,88	1.692,45
Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi în:
Ajutorul de stat naţional (exclusiv ajutoarele de stat acordate SIEG- rilor şi a ajutoarelor de minimis)	(%)	39,70	42,04	67,32	54,74

În ultimii ani, ajutorul de stat alocat sectorului transporturi a înregistrat o creştere, acest fapt observându-se cel mai bine la o analiză în preţuri constante. În valoare absolută, aceste alocaţii au crescut faţă de anul de bază, doar în anul 2010 a fost o uşoară scădere faţă de anul 2009. Astfel, de la 2.085.832,95 mii lei în 2008, în 2009 valoarea ajutorului creşte la 2.280.614,34 mii lei, fiind urmată de o uşoară descreştere în 2010, la 2.243.354,27 mii lei, pentru ca apoi în 2011 sa înregistreze un nou salt la 2.336.514,28 mii lei.

La o analiză în dinamică se observă o uşoară oscilaţie a cuantumului ajutoarelor de stat acordate în perioada analizată. Dacă în anul 2009 se înregistra o creştere de peste 9 puncte procentuale faţă de anul 2008, în 2010 se constată o uşoară scădere cu 2 procente, urmând ca, în anul 2011, valorile ajutorului de stat să crească la 112,02% faţă de valorile din anul de referinţă 2008.

Ca pondere în ajutorul de stat naţional, ajutorul acordat pentru sectorul transporturi a crescut de la 42,04% în anul 2009 la 54,74%, în 2011 cu un vârf în anul 2010 de 67,32%.

4.3.2.Subdomeniile beneficiare de ajutor de stat în sectorul transporturi

Ponderea ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii în sectorul transporturi are o evoluţie diferită, însă transporturile feroviare deţin locul principal în cadrul acestei ierarhii şi se prezintă astfel (Tabelul 4.15):

Tabel 4.15. - Nivelul ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii ale transporturilor în perioada 2009 - 2011

- Mii lei preţuri curente -

	2008	2009	2010	2011
Total transporturi, din care:	2.085.832,95	2.376.400,14	2.478.906,47	2.789.798,05
Transport feroviar	1.217.485,00	1.230.770,00	1.344.420,00	1.648.602,13
Transport aerian	117.383,65	63.964,29	14.234,70	13.598,90
Transport auto combinat	120.353,00	646.889,65	645.277,64	640.802,21
Alte subdomenii ale transporturilor	630.611,30	434.776,20	475.974,13	486.794,81

În perioada analizată, în sectorul transporturi, distribuţia pe subramuri a ajutoarelor de stat acordate, exprimate în preţuri curente, se menţine relativ constantă. Astfel, după cum se poate observa în Tabelul 4.15, ajutorul de stat acordat "transportului feroviar" beneficiază de o alocare anuală importantă în perioada analizată. Subsectorul "transporturi aeriene" a înregistrat o descreştere importantă, iar "transportul auto combinat" un trend relativ constant.

Procentual, structura ajutorului de stat acordat sectorului transporturi pe subdomenii beneficiare este prezentată în Tabelul 4.16.

Tabel 4.16. - Structura ajutorului de stat pentru transporturi pe subdomenii beneficiare

- în procente -

	2008	2009	2010	2011
Total ajutor de stat acordat pentru transporturi, din care pentru:	100,00	100,00	100,00	100,00
- transport feroviar	58,37	51,79	54,22	59,09
- transport aerian	5,63	2,69	0,56	0,49
- transport auto combinat	5,77	27,22	26,02	22,97
- alte subdomenii ale transporturilor	30,23	18,30	19,20	17,45

Analizând evoluţia structurii ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii ale transporturilor în principal, se desprind următoarele:

- în întreaga perioadă studiată, ponderea principală în sectorul transporturi, a fost deţinută de ajutoarele de stat acordate în transportul feroviar, ponderea acestora crescând de la 51,79% în anul 2009, la 59,09% în 2011;

- de asemenea, se remarcă o scădere pronunţată a ajutoarelor de stat acordate transportului aerian, de la 2,69 % în 2009, la 0,56 procente în 2010, ajungând în 2011 la numai 0,49%, în total ajutoarelor de stat acordate sectorului transporturi;

- categoria alte subdomenii ale transporturilor cuprinde ajutoarele de stat acordate pentru susţinerea şi reabilitarea metroului din municipiul Bucureşti, ponderea acestor ajutoare având o evoluţie oscilantă în perioada 2009-2011. Astfel, în anul 2009 ponderea lor a fost de circa 18,3%, în anul 2010 au avut o evoluţie uşor crescătoare, fiind de 19,2% în total ajutor de stat acordat în transporturi. Iar în anul 2011, acestea au înregistrat o scădere chiar sub nivelul anului 2009, de 17,45%.

Graficul 4.8. - Structura ajutoarelor de stat acordate transporturilor, în perioada 2009 - 2011

4.3.1.1.Ajutorul de stat acordat transporturilor feroviare

În perioada analizată, beneficiar al ajutorului de stat pentru transporturi feroviare a fost Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători (CFR Călători S.A.). În conformitate cu Strategia Naţională de Dezvoltare a Transporturilor Feroviare, CFR Călători S.A. a fost supusă unui proces complex de restructurare şi modernizare, desfăşurat în perioada 2001-2011. În cadrul acestui proces complex, a avut de realizat o serie de măsuri menite să asigure îndeplinirea obiectivului de creştere a competitivităţii transportului feroviar de călători din România.

Pentru asigurarea resurselor financiare necesare, subsectorul analizat a fost sprijinit de către stat, printr-o finanţare suplimentară sub formă de compensări destinate acoperirii costurilor legate de realizarea unui serviciu de interes economic general (SIEG).

Caracterizarea generală a măsurilor de ajutor acordate transportului feroviar, respectiv volumul, dinamica, precum şi ponderea în total ajutor de stat pentru transporturi sunt prezentate în Tabelul 4.17.:

Tabel 4.17. - Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor feroviare în perioada 2009 - 2011

	UM	2008	2009	2010	2011
Total ajutor de stat pentru transporturi feroviare	Mii lei	1.217.485,00	1.230.770,00	1.344.420,00	1.648.602,13
	Mii euro	330.595,76	290.460,91	319.347,25	389.013,93
	Mii lei preţuri constante 2008	1.217.485,00	1.181.161,23	1.216.669,68	1.380.738,80
Dinamica (2008 = 100)	(%)	100,00	97,02	99,93	113,41
Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi feroviare în:
Ajutorul de stat naţional	(%)	23,17	21,77	36,51	32,35
Ajutorul de stat acordat transporturilor	(%)	58,37	51,79	54,23	59,09

Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi feroviare de călători în ajutorul de stat naţional a înregistrat o evoluţie ascendentă în preţuri constante, de la 1.230.770,00 mii lei în 2009, la 1.648.602,13 mii lei în 2011.

Privind evoluţia acestora ca pondere în ajutorul de stat naţional, se constată o creştere de la 21,77% în 2009, la 36,51% în anul 2010 şi o scădere în 2011 la 32,35%, datorită creşterii mai mari a ajutorului de stat naţional faţă de ajutorul acordat pentru transporturile feroviare.

Instrumentele financiare utilizate de furnizorii de ajutor de stat pentru transportul feroviar sunt:

- subvenţii directe pentru transportul de călători pe calea ferată;

- cheltuielile de capital pentru modernizarea şi revitalizarea activităţilor din transportul feroviar.

4.3.1.2.Ajutorul de stat acordat transporturilor aeriene

Ajutoarele de stat acordate transportului aerian au fost necesare pentru realizarea de investiţii de către S.C. Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A., precum şi în vederea modernizării aeroporturilor din România, însă în ultimii ani acestea s-au diminuat considerabil, fapt ce este evidenţiat în Tabelul 4.18.:

Tabel 4.18. - Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor aeriene, în perioada 2009 - 2011

	UM	2008	2009	2010	2011
Total ajutor de stat pentru transporturi aeriene	Mii lei	117.383,65	63.964,29	18.752,00	18.752,00
	Mii euro	31.874,34	15.095,53	4.454,26	4.424,83
	Mii lei preţuri constante 2008	117.383,65	61.386,07	16.970,14	15.705,19
Dinamica (an 2008=100)	(%)	100,00	52,30	14,46	13,38
Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi aeriene în:
Ajutorul de stat naţional	(%)	2,23	1,13	0,51	0,37
Ajutorul de stat acordat transporturilor	(%)	5,63	2,69	0,76	0,67

Din datele prezentate rezultă că ponderea ajutoarelor de stat acordate transportului aerian în totalul ajutorului de stat acordat sectorului de transporturi a avut o evoluţie descendentă în perioada analizată, astfel, dacă în anul 2009 aceasta reprezenta 2,69%, în anul 2010 era de 0,76%, iar în anul 2011, s-a înregistrează tot o scădere, la 0,67%. Analizând în dinamică, se poate observă mai bine scăderea puternică, înregistrată în anul 2009, de doar 52,30% faţă de anul de bază 2008 până la 13,38% în anul 2011.

4.3.1.3.Ajutorul de stat pentru transportul auto combinat

În acest subdomeniu al sectorului transporturi sunt cuprinse ajutoare de stat acordate pentru:

- transportul auto de pasageri, urban şi interurban;

Transportul auto de călători efectuat în zonele urbane, este o activitate care îndeplineşte caracteristicile unui serviciu de interes public şi presupune alocarea unor fonduri necesare desfăşurării în condiţii optime a acestuia.

Volumul, dinamica şi ponderea acestor ajutoare în total ajutor de stat sunt redate în Tabelul 4.19.

Tabel 4.19. - Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate transportului auto combinat, în perioada 2009 - 2011

	UM	2008	2009	2010	2011
Total ajutor de stat pentru transportul auto combinat	Mii lei	120.353,00	646.889,65	645.277,64	640.802,21
	Mii euro	32.680,64	152.665,53	153.276,24	151.207,49
	Mii lei preţuri constante 2008	120.353,00	620.815,40	583.961,67	536.685,27
Dinamica (an 2008=100)	(%)	100,00	515,83	485,21	445,93
Ponderea ajutorului de stat pentru transportul auto combinat în:
Ajutorul de stat naţional	(%)	2,29	11,44	17,52	12,57
Ajutorul de stat acordat transporturilor	(%)	5,77	27,22	26,03	22,97

Ponderea ajutorului de stat pentru transportul auto combinat în ajutorul de stat acordat transporturilor a avut un trend descrescător în perioada analizată. Astfel, în 2009 acesta a fost de 27,22%, în 2010 s-a înregistrat 26,03%, urmată de o nouă scădere în 2011, la 22,97%.

Şi în preţuri constante, ajutoarele acordate subsectorului "auto combinat" au scăzut, de la 620.815,40 în 2009, la 583.961,67 în 2010 şi la 536.685,27 în 2011. Dar în dinamică, faţă de anul 2008, acestea au crescut de 4,5-5 ori.

Instrumentul financiar folosit în principal, a fost cel de natura compensărilor pentru realizarea unui serviciu public de interes economic general (în special pentru transportul urban de călători din Bucureşti şi marile oraşe din ţară).

4.3.1.4.Ajutorul de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor - S.C. Metrorex S.A.

În această grupă vom analiza ajutoarele de stat acordate Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" S.A., societate ce desfăşoară un serviciu public de transport în comun de călători, activitate aflată în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Evoluţia acestor ajutoare de stat este prezentată în Tabelul 4.20.

Tabel 4.20. - Volumul şi dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru alte subdomenii ale transporturilor, în perioada 2009 - 2011

	UM	2008	2009	2010	2011
Total ajutor de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor	Mii lei	630.611,30	434.776,20	475.974,13	475.974,13
	Mii euro	171.236,13	102.606,90	113.060,67	112.313,68
	Mii lei preţuri constante 2008	630.611,30	417.251,63	430.745,82	398.638,30
Dinamica (an 2008 = 100)	(%)	100,00	66,17	68,31		63,21
Ponderea ajutorului de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor în:
Ajutorul de stat naţional	(%)	12,00	7,69	12,93		9,34
Ajutorul de stat acordat transporturilor	(%)	30,23	18,30	19,20		17,06

În perioada analizată, se observă o evoluţie relativ constantă, în preţuri constante 2008: 417.251 mii lei în 2009, 430.745 mii lei în anul 2010 şi 398.638 mii lei în 2011.

Acest subsector beneficiază de ajutoare de stat pentru susţinerea activităţii de transport în comun cu metroul, acestea fiind acordate, în special, sub formă de subvenţii şi garanţii la împrumuturi pentru investiţii, în favoarea S.C. "Metrorex" S.A.

4.3.3.Concluzii şi perspective

- Volumul ajutoarelor de stat acordate sectorului transporturi, în perioada 2009-2011, a avut o pondere însemnată în totalul ajutorului de stat acordat la nivel naţional, iar subsectorul transporturilor feroviare a deţinut peste 50% din ajutorul acordat transporturilor în România;

- Dată fiind importanţa activităţii de transport pentru dezvoltarea economico-socială a României este necesară extinderea şi modernizarea infrastructurii aferente, ceea ce impune îmbunătăţirea managementului, la nivelul societăţilor naţionale care activează în acest sector, în privinţa gestionării ajutoarelor acordate de la bugetul de stat, astfel încât fondurile disponibile să fie direcţionate preponderent spre realizarea acestui obiectiv.

CAPITOLUL 5: ALTE AJUTOARE DE STAT ACORDATE ÎN ROMÂNIA

5.1.AJUTOARELE DE MINIMIS ACORDATE ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2009 - 2011

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în calitatea lor de furnizori de ajutor de stat, pot promova măsuri de ajutor a căror valoare se situează sub pragul de minimis prevăzut de legislaţia europeană în vigoare; aceste măsuri sunt tratate distinct în cadrul prezentului raport întrucât, aşa cum consideră şi Comisia Europeană²⁶, sunt ajutoare care nu afectează comerţul dintre statele membre şi/sau nu denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 107 alin. (1) din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene.

___

²⁶ Regulamentul Comisiei nr. 1998/2006 din 15 decembrie 2006, privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat ajutoarelor de minimis (în prezent articolele 107 şi 108 din TFUE)

Prin regulamentul Comisiei, s-a stabilit că valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi trebuie să nu depăşească pragul de 200.000 Euro pe durata a trei exerciţii financiare, iar valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier nu trebuie să depăşească pragul de 100.000 Euro pe durata a trei exerciţii financiare.

Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit la acordarea ajutorului şi indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanţat în totalitate sau parţial din resurse de origine comunitară.

În baza Regulamentului Comisiei Europene se pot acorda ajutoare de minimis, cu excepţia:

- ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului²⁷;

²⁷ Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000 din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor produselor piscicole şi de acvacultură

- ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în producţia primară de produse agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Tratatul UE;

- ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în transformarea şi comercializarea produselor agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Tratatul UE, în următoarele cazuri:

-- atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii produselor în cauză, achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile în cauză;

-- atunci când ajutorul este condiţionat de transferarea lui parţială sau integrală către producătorii primari;

- ajutoarelor destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

- ajutoarelor subordonate folosirii mărfurilor naţionale în locul celor exportate;

- ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul cărbunelui, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1407/2002²⁸;

²⁸ Regulamentul Consiliului nr. 1407/2002 din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui

- ajutoarelor pentru achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri, acordate întreprinderilor care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor;

- ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Evoluţia nivelului şi a dinamicii ajutorului de minimis în România, în perioada 2009-2011, este redată în Tabelul 5.1.

Tabel 5.1. - Ajutorul de minimis acordat în România, din fonduri de la bugetul de stat, în perioada 2009 - 2011

	2008	2009	2010	2011
Ajutorul de minimis exprimat în:
- Mii lei preţuri curente	149.888,20	122.417,93	348.955,58	412.105,55
- Mii euro preţuri curente^*	40.700,63	28.890,55	82.889,28	97.242,87
- Mii lei preţuri constante 2008^**	149.888,20	117.483,62	315.796,90	345.147,03
Dinamica %	100,00	78,38	210,69	230,27

^* calculat pe baza cursului mediu anual al leului în raport cu euro, sursa INSSE;

^** s-a utilizat deflatorul PIB pentru transformarea în preţuri constante 2008, sursa INSSE (deflator PIB anul 2008=100%; 2009=104,2%; 2010=110,5%; 2011=119,4%);

Din datele prezentate mai sus, rezultă că, în perioada analizată, valoarea ajutoarelor de minimis a crescut, de la o valoare minimă înregistrată în anul 2009 de numai 28,89 mil. euro, la un maxim înregistrat în anul 2011, respectiv 97,24 mil. euro.

Graficul 5.1. - Structura ajutoarelor de minimis, în perioada 2009 - 2011

Creşterea ajutoarelor de minimis înregistrată în anul 2011 se explică prin numărul ridicat al schemelor de minimis promovate de furnizorii de la nivel central şi local, faţă de perioada trecută. Autorităţile publice au înţeles importanţa acestui tip de ajutor şi au realizat impactul major pe care îl au aceste ajutoare asupra microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii indiferent de sectorul de activitate.

Dintre cele mai importante scheme de minimis amintim schemele promovate de către Ministerul Finanţelor Publice prin H.G. nr. 1164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural, în cadrul căreia pe lângă fondurile provenite de la bugetul de stat, în anul 2011 au fost trase sub forma co-finanţărilor peste 363,2 mil. lei din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.).

Schema de minimis promovată de către M.F.P. prin H.G. nr. 1164/2007, modificată şi completată în anul 2009 prin H.G. 631/2009, a avut un impact major asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, în perioada 2009-2011 fiind acordate ajutoare în valoare de 369,4 mil. lei, unui număr de 816 întreprinderi.

Obiectivele stabilite prin Procedura din 26 septembrie 2007 de acordare a alocărilor specifice individuale în cadrul schemei de ajutor de minimis privind dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor, erau următoarele:

sprijinirea întreprinderilor care au nevoie de sume mici în dezvoltarea sau modernizarea activităţii lor;

atragerea de forţă de muncă din zonele limitrofe, utilizarea resurselor locale;

susţinerea meseriaşilor din zonele rurale şi din micile localităţi;

sprijinirea întreprinderilor care au ca obiect de activitate domeniul serviciilor, dezvoltarea sau modernizarea activităţii întreprinderilor prestatoare de servicii pentru a se ridica la nivelul standardelor europene.

Domeniile de activitate ale beneficiarilor de ajutoare de minimis în cadrul schemei sunt foarte variate de la activităţi în cadrul industriei prelucrătoare, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, hoteluri şi restaurante, până la activităţi de servicii prestate întreprinderilor, învăţământ şi alte activităţi de servicii colective.

În ceea ce priveşte schema de minimis promovată de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Ordinul 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural", în perioada 2009-2011 au fost alocate granturi în valoare de 142,6 mil. lei de la bugetul de stat şi 570,0 mil. lei din fonduri comunitare (F.E.A.D.R.) unui număr de 482 întreprinderi.

Ordinul prevede trei măsuri principale de acţiune în vederea realizarea obiectivelor stabilite, respectiv:

1.dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor nonagricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale (conform fişei tehnice a măsurii 312);

2.dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale, care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural (conform fişei tehnice a măsurii 313);

3.îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile (conform fişei tehnice a măsurii 322 - componenta "c").

Totodată, prin promovarea schemei de minimis, s-a avut în vedere crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural, creşterea valorii adăugate în activităţi non - agricole, crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de microîntreprinderi, crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei, creşterea valorii adăugate în activităţi de turism prin crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice, creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor, precum şi creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite din fonduri comunitare.

Schemele de ajutor de minimis au fost implementate şi pentru:

a.crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii de către Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii;

b.protejarea mediului înconjurător de către Administraţia Fondului pentru Mediu (spre exemplu "Proiectul privind gestionarea deşeurilor lemnoase şi a rumeguşului provenite de la exploatările forestiere, pomicole şi din industria de prelucrare a lemnului", "Proiectul privind epurarea apelor uzate orăşeneşti", "Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional");

c.producţia de film de către Centrul Naţional al Cinematografiei;

d.sprijinirea microîntreprinderilor de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - schemă de ajutor de minimis pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, finanţare 100% din Fondul European de Dezvoltare Regională;

e.ocuparea forţei de muncă şi formare profesională de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin două scheme de minimis privind "Ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor pentru dezvoltarea comunităţilor locale" şi "Acordarea de credite cu dobândă avantajoasă din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru IMM-uri, unităţilor cooperatiste, asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice autorizate să desfăşoare în mod independent activităţi economice";

f.sănătatea şi siguranţa salariaţilor de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (A.M.P.O.S.D.R.U.) prin schema de minimis pentru ocuparea forţei de muncă "Bani pentru sănătatea şi siguranţa salariaţilor", aferentă Programului Operaţional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", axa prioritară 3 "Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor", domeniul major de intervenţie 3.2 "Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii".

g.participarea întreprinderilor la târguri şi expoziţii de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri prin implementarea de programe având ca obiectiv creşterea competitivităţii produselor industriale şi pentru sprijinirea exportului prin participarea la târguri şi expoziţii internaţionale;

h.contragarantarea garanţiilor aferente finanţărilor contractate de microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (start-up) de la bănci şi instituţii financiare nebancare prin S.C. Fondul Român de Contragarantare S.A. (F.R.C. este o societate comercială pe acţiuni, deţinută în proporţie de 68% de statul roman, reprezentat de Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi în proporţie de 32% de Fundaţia Post Privatizare, al cărei unic obiect de activitate constă în preluarea unei părţi din riscul asumat de fondurile de garantare, prin garantarea unei părţi din garanţiile acordate de acestea băncilor sau altor finanţatori pentru creditele ori alte instrumente de finanţare obţinute de întreprinderile mici şi mijlocii).

Grafic 5.2. - Evoluţia ajutorului de minimis, în funcţie de natura măsurilor de sprijin, în perioada 2009-2011

Ajutoarele de minimis acordate în perioada 2009 - 2011 au fost alocate sub diverse forme dintre care amintim ajutoare de minimis sub forma unor granturi, sume nerambursabile, credite cu dobândă subvenţionată, scutiri de taxe şi impozite locale, garanţii, investiţii de capital etc.

În anul 2011, se constată că cele mai mari valori le înregistrează ajutoarele acordate sub forma granturilor, subvenţiilor, alocaţiilor şi primelor, instrumente agreate şi de Comisia Europeană (Grafic 5.2.).

Trebuie menţionat faptul că, în cadrul schemelor de minimis au fost atrase şi sume importante din fonduri comunitare, sub forma cofinanţărilor (Tabel 5.2.). În anul 2011 sumele provenite din fondurile europene au depăşit sumele provenite din fonduri de la bugetul de stat, respectiv 551,5 mil lei din fonduri comunitare, faţă de 412,1 mil. lei de la bugetul de stat.

Tabel 5.2. - Ajutorul de minimis, acordat în România, din fonduri comunitare în perioada 2009-2011

	2009	%	2010	%	2011	%
Ajutorul de minimis, provenit din fonduri comunitare, exprimat în:
* Mii lei preţuri curente	32.201,30	100	206.804,50	100	551.488,87	100
* Mii euro preţuri curente*	7.599,49		49.123,38		130.132,58
din care:
Ajutoare provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - mii lei	11.267,94	34,99	153.184,90	74,07	406.142,33	73,64
Ajutoare provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională - mii lei	20.933,36	65,01	48.781,85	23,59	128.568,74	23,31
Ajutoare provenite din Fondul Social European - mii lei	0,00	0,00	4.837,75	2,34	16.777,80	3,05

^* calculat pe baza cursului mediu anual al leului în raport cu euro, sursa INSSE;

Ajutorul de minimis nu se cumulează cu ajutorul de stat acordat în legătură cu aceleaşi costuri eligibile în cazul în care o astfel de măsură ar avea drept rezultat o intensitate a ajutorului care depăşeşte intensitatea ajutorului stabilită, în fiecare caz.

Prin intermediul acestor categorii de ajutoare, Comisia Europeană permite statelor membre să economisească timp şi resurse, în sensul că schemele de ajutor de minimis pot fi implementate fără a fi necesară notificarea/informarea lor către Comisie, evitând birocraţia şi prevenindu-se totodată, distorsionarea concurenţei.

5.2.AJUTOARELE DE STAT ACORDATE ÎN BAZA CADRULUI TEMPORAR

Încă din toamna anului 2008 economia mondială a început să se confrunte cu una dintre cele mai aspre crize economico-financiare, care s-a propagat cu maximă rapiditate pe plan mondial, economiile tuturor statelor întâmpinând serioase dificultăţi atât în cadrul sistemului bancar, cât şi în economia reală.

Impactul global al crizei asupra economiei s-a resimţit puternic, economia în ansamblul său fiind afectată de o încetinire a dezvoltării în ceea ce priveşte întreprinderile şi locurile de muncă.

Nici Uniunea Europeană nu a scăpat de acest fenomen, criza financiară mondială lovind puternic şi sectorul bancar din Uniune. Acest sector s-a confruntat cu o erodare generală a încrederii. Lipsa generală de siguranţă cu privire la riscul de credit al diferitelor instituţii financiare a secătuit piaţa împrumuturilor interbancare şi a făcut ca accesul la lichidităţi al instituţiilor financiare să devină tot mai dificil.

În noiembrie 2008 Comisia Europeană a adoptat comunicarea "Un plan european de redresare economică" cu scopul ieşirii Europei din criză. "Toate statele membre vor fi nevoite să acţioneze pentru a face faţă crizei" se menţionează în acest plan.

Planul de redresare cuprinde o serie de iniţiative de aplicare a normelor privind ajutoarele de stat astfel încât să existe o flexibilitate maximă în soluţionarea crizei, menţinându-se în acelaşi timp condiţii de egalitate pe piaţă.

În acest context, ca răspuns la criza financiară din ce în ce mai acută cu care începea să se confrunte Uniunea Europeană, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri pe termen limitat pentru a veni în sprijinul sectoarelor/activităţilor vulnerabile, având ca bază legală articolul 107 (3) litera b) din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene care permite acordarea de ajutor de stat în scopul remedierii unei perturbări grave în economia statelor membre. Această prevedere din Tratat se aplică atâta vreme cât situaţia de criză o justifică.

Ca urmare, aşa cum se menţionează şi în una din comunicările Comisiei²⁹, în conformitate cu principiile generale care stau la baza normelor privind ajutorul de stat, care stabilesc ca ajutoarele acordate să nu depăşească ceea ce este strict necesar pentru atingerea scopului lor legitim şi ca denaturările concurenţei să fie evitate sau reduse pe cât posibil, şi ţinând seama în mod adecvat de situaţia existentă, toate măsurile de sprijin ce vor fi iniţiate trebuie:

___

²⁹ Comunicarea Comisiei-Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituţiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale, publicată în Official Journal C 270/ 25.10.2008

- să stabilească cu grijă beneficiarii, pentru a putea realiza în mod eficient obiectivul de remediere a unei perturbări grave a economiei;

- să fie proporţionale cu dificultatea cu care se confruntă, neadoptând alte măsuri decât cele necesare pentru atingerea obiectivului, şi

- să fie concepute în aşa fel încât să reducă la minimum efectele colaterale negative asupra concurenţilor, asupra altor sectoare sau altor state membre.

Pachetul de măsuri adoptat de Comisia Europeană a fost iniţiat pentru a ajuta statele membre să ia măsuri concrete în vederea restaurării încrederii în pieţele financiare precum şi măsuri care se adresează stării de dificultate deosebită în care se află companiile în această perioadă pentru a obţine finanţare.

Practic, Comisia a oferit iniţial o comunicare referitoare la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate pentru instituţiile financiare³⁰. Ulterior, Comisia şi-a completat şi îmbunătăţit reglementările prin publicarea unei noi comunicări privind modul în care statele membre pot recapitaliza băncile în condiţiile actualei crize financiare³¹, în scopul asigurării unui nivel adecvat al creditării către restul economiei şi stabilizării pieţelor financiare. În plus, Comisia a adoptat un cadru temporar³² care oferă statelor membre posibilităţi suplimentare de contracarare a efectelor limitării creditelor asupra economiei reale.

³⁰ Comunicarea Comisiei - Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituţiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale, publicată în Official Journal C 270/ 25.10.2008

³¹ Comunicare a Comisiei - Recapitalizarea instituţiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului la minimul necesar şi garanţii împotriva denaturărilor nejustificate ale concurenţei, publicată în Official Journal C 10/15.01.2009

³² Comunicare a Comisiei - Cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare în contextul actualei crize financiare şi economice, publicată în Official Journal C 83/7.04.2009

Iniţial, toate măsurile au avut ca termen limită sfârşitul anului 2010, dar Comisia a evaluat pe baza rapoartelor statelor membre, oportunitatea menţinerii acestora şi după această dată în funcţie de evoluţia crizei, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2011³³.

³³ Comunicarea Comisiei - Cadrul temporar al Uniunii pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare în contextul actualei crize financiare şi economice, publicată în Official Journal C 6/5 11.01.2011

Măsurile temporare prevăzute în cadrul comunitar de sprijinire a accesului la finanţare urmăresc două obiective. În primul rând deblocarea activităţii de creditare bancară către societăţi şi prin aceasta, garantarea continuităţii accesului acestora la finanţare. Al doilea obiectiv este încurajarea societăţilor să continue să investească în viitor, într-o economie cu o creştere durabilă.

Această ultimă comunicare a Comisiei reaminteşte, în primul rând, posibilităţile multiple de sprijin public care sunt deja la dispoziţia statelor membre în cadrul normelor existente privind ajutoarele de stat, înainte de a stabili măsuri suplimentare de ajutor de stat pe care statele membre le pot acorda temporar pentru a remedia dificultăţile cu care se confruntă în prezent anumite societăţi în ceea ce priveşte accesul la finanţare.

România a beneficiat de autorizarea din partea Comisiei Europene a 4 scheme de ajutor de stat, iniţiate în baza cadrului comunitar temporar, din care una a fost destinată sectorului agricol. Sectorul bancar din România nu a beneficiat de ajutoare de stat.

După numărul dat de Comisia Europeană, ajutoarele autorizate sunt:

- N 286/2009, modificată prin N 173/2010, prelungită prin S.A. 32551, schemă de ajutor de stat destinată facilitării accesului la finanţare în actuala perioadă de criză economică şi financiară, constând în garanţii de stat acordate IMM-urilor şi întreprinderilor mari;

- N 478/2009, modificată prin N 680/2009, constând în garanţie de stat pentru împrumutul acordat în favoarea Ford România de Banca Europeană de Investiţii;

- N 547/2009, schemă de ajutor de stat în baza cadrului temporar pentru sprijinirea societăţilor afectate de actuala criză economică şi financiară (ajutor de până la 500.000 Euro);

- N 372/2010, schemă de ajutor de stat temporar destinat să asigure accesul la finanţare în agricultură.

Pentru anul 2010, s-au acordat ajutoare de stat în baza schemei N 286/2009, sub formă de garanţii la credite pentru investiţii de către EximBank S.A., a căror valoare a fost de 104,40 mii lei (de acest ajutor de stat beneficiază operatorii economici care nu se aflau în dificultate la data de 1 iulie 2008, dar care au început să se confrunte cu greutăţi ulterior, aflându-se în dificultate în momentul solicitării ajutorului, urmare crizei economico - financiare), precum şi ajutorul de stat individual acordat pentru S.C. Ford România S.A. în baza N 478/2009 modificat prin N 680/2009, constând într-o garanţie de stat în valoare de 134,8 mil. lei. În anul 2011, furnizorii de ajutor de stat nu au acordat ajutoare de stat în baza cadrului temporar de criză.

5.3.CONCLUZII ŞI PERSPECTIVE:

- ajutoarele de minimis au crescut foarte mult în anul 2011, furnizorii au înţeles importanţa acestor ajutoare asupra întreprinderilor şi asupra mediului economic în ansamblul;

- ajutoarele de minimis provenite din fonduri comunitare au depăşit ca valoare ajutoarele provenite din fonduri de la bugetul de stat;

- pe viitor, autorităţile publice locale trebuie să se implice mai mult în acordarea acestor ajutoare, să găsească resursele şi să informeze agenţii economici de la nivel local de existenţa şi condiţiile de accesare a acestor fonduri;

- în ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate în baza Cadrului Temporar, în perioada analizată furnizorii de ajutor de stat nu au acordat ajutoare pe toate schemele autorizate.

-****-

ANEXA nr. I: ANEXA TEHNICĂ

- Anexa tehnică oferă informaţii cu caracter general privind sfera de cuprindere a Raportului, modul de încadrare a ajutoarelor de stat pe obiective, categorii şi forme, metodele de evaluare a ajutoarelor de stat, precum şi sursele de obţinere a datelor care au fost utilizate.

Informaţiile menţionate mai sus au fost grupate pe următoarele capitole:

I. Sfera ajutoarelor de stat analizate în Raport;

II. Categorii şi obiective ale ajutorului de stat;

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor.

I.Sfera ajutoarelor de stat analizate în Raport

Raportul ajutoarelor de stat a fost elaborat pe baza "Inventarului ajutoarelor de stat" întocmit conform raportărilor transmise de furnizorii de ajutor de stat, potrivit Regulamentului Consiliului Concurenţei privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat³⁴, pus în aplicare prin Ordin al Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/28.06.2007, în vigoare la data raportării.

___

³⁴ Publicat în Monitorul Oficial nr. 436 din 28.06.2007

Totodată, în vederea realizării compatibilităţii informaţiilor, s-a ţinut seama de Scoreboard-urile ulterioare ale ajutoarelor de stat date publicităţii de Comisia Europeană.

Ajutoarele de stat acordate în România în perioada 2009-2011 care fac obiectul prezentului Raport, intră sub incidenţa:

- Tratatului de funcţionare a Uniunii Europene;

- Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană;

- Ordonanţei de Urgentă nr. 117 din 21 decembrie 2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată prin Legea nr. 137 din 17 mai 2007³⁵.

___

³⁵ Publicată în Monitorul Oficial nr. 354 din 27 mai 2007.

De asemenea, în Raport sunt cuprinse date privind ajutoarele de stat acordate pentru sectoarele agricultură şi piscicultură, în conformitate cu dispoziţiile art. 32 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

II.Categorii şi obiective ale ajutorului de stat

(1)Categorii ale ajutorului de stat

Acordarea de ajutoare de stat reprezintă pentru bugetul public, un cost sau o renunţare la venituri, iar pentru beneficiar, un avantaj. Totuşi, "elementul de ajutor", respectiv avantajul financiar final asigurat de suma nominală transferată, precum şi eficienţa şi impactul concurenţial al acordării acestuia depind într-o mare măsură de natura ajutorului acordat.

Conform metodologiei comunitare de elaborare a Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Uniunea Europeană, s-au identificat patru categorii de ajutor (grupe).

Fiecare grupă este reprezentată printr-o literă (A, B, C sau D), urmată de cifra 1, în cazul ajutorului de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor bugetare la care statul renunţă, altele decât cele de natură fiscală, sau de cifra 2, în cazul ajutoarelor de natura renunţării la venituri bugetare acordate prin intermediul sistemului fiscal sau a sistemului asigurărilor sociale.

În grupa A (A1 + A2) este inclus ajutorul care este transferat în întregime la beneficiar. În acest caz, elementul de ajutor este egal cu valoarea nominală a ajutorului.

În categoria A1 - acordarea cu titlu gratuit a unor sume - sunt cuprinse:

- subvenţii, alocaţii, prime (inclusiv prime pentru export) precum şi orice alte sume nerambursabile;

- vânzări sub preţul pieţei de terenuri, clădiri şi alte active, aparţinând domeniului privat al statului;

- reduceri de preţ la bunurile furnizate şi la serviciile prestate de către autorităţile publice sau alte organisme care administrează resurse ale statului;

- subvenţionarea dobânzii în situaţia în care subvenţia este primită direct de către beneficiar.

În categoria A2 - anularea şi reducerea de datorii fiscale - sunt cuprinse:

- exceptări, reduceri şi/sau scutiri la plata taxelor vamale;

- reduceri şi/sau scutiri la plata impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii bugetare, inclusiv ale contribuţiilor la asigurările sociale.

În grupa B (B1) sunt incluse participările cu capital ale statului sau ale altor organisme care administrează fonduri în numele statului atunci când statul nu se comportă ca un investitor privat prudent.

Pentru includerea în categoria B1 este necesar să se determine dacă transferul financiar realizat de către o autoritate publică sub forma participării la capital reprezintă un ajutor pentru beneficiar sau acţiunea respectivă reprezintă o angajare a sectorului public într-o activitate comercială, operând asemeni unui investitor privat în condiţii normale de piaţă. În consecinţă, deşi participările cu capital ale statului sau ale altor organisme care administrează fonduri în numele statului, sub diverse forme, ar putea fi incluse în grupa A, ele au fost grupate într-o categorie separată (B1).

În categoria B1 se regăsesc şi ajutoarele de natura conversiei datoriilor agenţilor economici către stat, prin transformarea acestor datorii în acţiuni la valoarea nominală, de regulă sensibil mai mare decât valoarea de piaţă a acestor acţiuni.

Grupa C (C1 + C2) include transferurile în care elementul de ajutor este reprezentat de dobânda economisită de către beneficiar de-a lungul perioadei pentru care capitalul transferat, respectiv sumele datorate statului şi devenite scadente (creditul bugetar) sunt la dispoziţia sa. De regulă, elementul de ajutor inclus în această categorie este mult mai mic decât valoarea capitalului transferat.

În categoria C1 transferul financiar ia forma creditului bugetar, iar ajutorul de stat constă în profitul obţinut de beneficiar în timpul perioadei în care capitalul transferat este la dispoziţia sa.

În categoria C2 sunt incluse scutirile, reducerile, reeşalonările la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente, atât ca urmare a amânărilor şi/sau reeşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale, cât şi a majorărilor de întârziere propriu-zise acumulate de agentul economic şi datorate autorităţii publice.

În grupa D sunt incluse garanţiile acordate de către stat, ajutorul de stat fiind evaluat în perioada 2008-2011 în conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene privind aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul C.E. ajutorului de stat sub forma de garanţii³⁶.

³⁶ Publicat în Jurnalul Oficial nr. C71/2000

(2)Obiectivele ajutorului de stat

Încadrarea pe obiective a ajutoarelor de stat (atât a alocărilor specifice în cadrul schemelor de ajutor, cât şi a ajutoarelor individuale acordate în afara unei scheme) s-a făcut ţinând seama de obiectivul principal al acordării acestora, în conformitate cu modalităţile de clasificare şi grupare comunitare, astfel:

Codul obiectivului	Clasificarea obiectivelor
1.1.	- Agricultura
1.2.	- Pescuit
2.	- Obiective orizontale
2.1.	-- Cercetare-dezvoltare
2.2.	-- Inovare
2.3.	-- Mediul înconjurător
2.4.	-- Întreprinderi mici şi mijlocii
2.5.	-- Comerţ, export
2.6.	-- Economisirea energiei
2.7.	-- Salvarea firmelor aflate în dificultate
2.8.	-- Restructurarea firmelor aflate în dificultate
2.9.	-- Închidere
2.10.	-- Ocuparea forţei de muncă
2.11.	-- Formare profesională
2.12.	-- Capital de risc
2.13.	-- Alte obiective
3.	- Obiective sectoriale (sectoare sensibile)
3.1.	-- Oţel
3.2.	-- Construcţii navale
3.3.	-- Fire şi fibre sintetice
3.4.	-- Autovehicule
3.5.	-- Alte sectoare din industria prelucrătoare
3.6.	-- Cărbune: ajutoare pt. producţia curentă
3.7.	-- Cărbune: alte ajutoare
3.8.	-- Transporturi, din care:
3.8.1.	--- Transport feroviar
3.8.2.	--- Transport aerian
3.9.	-- Turism
3.10.	-- Servicii financiare
3.11.	-- Alte obiective
4.	- Obiective regionale
4.1.	-- Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate
4.2.	-- Zone defavorizate
5.	- Cultura şi conservarea patrimoniului
6.	- Ajutoare de stat cu caracter social
7.	- Ajutoare de stat pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastre naturale
8.	- Ajutoare de minimis
9.	- Ajutoare de stat acordate pentru servicii de interes economic general
10.	- Ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar

Menţionăm faptul că în clasificările comunitare, ajutorul regional este grupat astfel:

- codul 4.1.

Ajutorul pentru proiecte de dezvoltare a anumitor activităţi sau a anumitor zone economice, cu condiţia să nu fie afectate în mod nefavorabil condiţiile de comerţ, contrar interesului comunitar, respectiv ajutoare de stat care se încadrează în prevederile articolului 87 (3) (c) din Tratatul comunitar;

- codul 4.2.

Ajutorul pentru zonele prevăzute la art. 87 (3) (a), respectiv acele zone ale Uniunii Europene în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau şomajul este mare.

Ajutorul de stat acordat pentru dezvoltare regională în România poate fi încadrat în totalitate ca ajutor acordat în regiuni care se încadrează în prevederile art. 87 (3) (a), dar pentru o analiză mai detaliată a acestuia au fost reflectate distinct zonele defavorizate.

III.Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor

(1)Sursele obţinerii datelor

Cifrele din Raport sunt exprimate în termenii cheltuielilor efective sau ale veniturilor efective la care statul renunţă.

Cifrele sunt exprimate în preţuri curente şi preţuri constante 2008 pentru moneda naţională şi în preţuri curente pentru euro.

Evaluarea în mii lei, preţuri constante 2008, s-a realizat pe baza deflatorului P.I.B. (medie anuală faţă de media anului precedent) comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Cursului mediu anual de schimb leu/euro utilizat a fost publicat în cadrul Raportului anual al Băncii Naţionale a României.

Datele efectiv utilizate pentru prelucrarea informaţiilor privind ajutorul de stat sunt următoarele:

	UM	2008	2009	2010	2011
Deflator PIB^* anul 2008 = 100	%	100,00	104,2	110,5	119,4
Curs de schimb - valoare medie anuală^* -	leu/euro	3,6827	4,2373	4,2099	4,2379

^* Surse: Site-ul Băncii Naţionale a României, comunicarea Institutului Naţional de Statistică

Astfel, pentru determinarea ajutorului de stat în euro - preţuri curente, s-a raportat ajutorul de stat în lei preţuri curente la cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu euro.

Pentru realizarea "Inventarului ajutoarelor de stat'' acordate în perioada analizată au fost utilizate actele normative care conţin scheme de ajutor de stat şi/sau ajutoare individuale, raportate de furnizorii de ajutor de stat.

Raportările au fost solicitate în configuraţie standard, conform reglementărilor în vigoare la data redactării raportului³⁷, respectiv prin completarea Anexelor la regulament (Anexa nr. 1 - Fişă generală pentru ajutoarele de stat acordate, Anexa nr. 2 - Fişă privind ajutoarele de stat din categoriile exceptate de la obligaţia notificării, Anexa nr. 3 - Fişă privind ajutoarele de minimis, Anexa nr. 4 - Fişă privind ajutoarele de stat acordate pentru sectorul agricultură şi Anexa nr. 5 - Fişă privind ajutoarele de stat acordate pentru piscicultură) şi au cuprins următoarele elemente:

___

⁵⁷ respectiv ale Regulamentului Consiliului Concurenţei privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, publicat în Monitorul Oficial nr. 436 din 28.06.2007

- titlul schemei;

- baza legală;

- numărul ajutorului;

- categoria ajutorului;

- data la care a încetat acordarea ajutorului;

- cofinanţare;

- obiectivele acordării ajutorului de stat;

- regiunea;

- originea ajutorului de stat;

- modalitatea de acordare a ajutorului de stat;

- descrierea instrumentelor de acordare a ajutorului de stat;

- tipul ajutorului de stat;

- condiţiile de acordare a ajutorului;

- beneficiarii ajutorului de stat;

- sectorul de activitate în care operează beneficiarii de ajutor de stat;

- cuantumul sumelor acordate ca ajutor anual, în perioada analizată, pe beneficiar, precum şi cumulat pe ultimii trei ani;

- date privind modul de determinare a ajutorului de stat;

- observaţii.

Informaţiile statistice primite de la Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice conţin:

- produsul intern brut;

- deflatorul PIB, având ca an de bază anul 2008;

- populaţie, din care salariaţi - total şi pe ramuri ale economiei naţionale;

- cursul mediu anual de schimb leu/euro.

Totodată, s-a urmărit actualizarea informaţiilor din Raportul 2008-2010 cu noile informaţii din prezentul Raport.

(2)Metode de evaluare a elementului de ajutor de stat

Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat sau s-a acordat un ajutor individual, precum şi ţinându-se cont de legislaţia secundară, respectiv Regulamentele comunitare specifice fiecărui tip de ajutor de stat.

ANEXA nr. II: LISTA ACTELOR NORMATIVE care conţin scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale care au generat efecte în perioada 2009-2011

1.LEGEA nr. 84 din 21 iulie 1992 privind regimul zonelor libere, modificată prin Legea nr. 244 din 9 iunie 2004, dispoziţiile referitoare la impozitul pe profit prevăzute la art. 14 au fost abrogate prin Legea nr. 414 din 26 iunie 2002;

2.HOTĂRÂREA nr. 510 din 5 august 1994 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 191/1992 privind aprobarea condiţiilor de realizare şi finanţare a obiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni";

3.ORDONANŢA nr. 37/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut - Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale, etapa a II-a, dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 august 1997;

4.HOTĂRÂREA nr. 398 din 4 august 1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea consiliilor judeţene, modificată prin Hotărârea nr. 594 din 27 iulie 1999 privind salarizarea personalului din regiile autonome aeroportuare cu specific deosebit care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea consiliilor judeţene, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 398/1997 şi prin Hotărârea nr. 1004 din 26 octombrie 2000;

5.HOTĂRÂREA nr. 668 din 24 octombrie 1997 privind acordarea garanţiei statului în favoarea Societăţii Comerciale "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM" - S.A.;

6.HOTĂRÂREA nr. 557 din 3 septembrie 1998 privind acordarea garanţiei statului pentru creditele externe contractate de Societatea Comercială "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A.;

7.ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 privind regimul zonelor defavorizate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20 din 15 ianuarie 1999 (actualizată până la data de 11 iunie 2004), modificată de Ordonanţa nr. 94 din 26 august 2004, republicată;

8.HOTĂRÂREA nr. 445 din 3 iunie 1999 privind acordarea de facilităţi şi condiţiile de realizare a investiţiei la Societatea Comercială "Automobile Dacia" - S.A. cu modificările ulterioare în temeiul prevederilor art. 3 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activităţii economice, modificată de art. 161 din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003;

9.ORDONANŢA nr. 60 din 24 august 1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. (fosta Regie Autonomă de Exploatare a Metroului Bucureşti - Metrorex) privind finanţarea Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti, semnat la Luxembourg şi Bucureşti la 8 şi respectiv 9 iunie 1999, aprobată prin Legea nr. 15 din 6 martie 2000;

10.ORDONANŢA nr. 97 din 30 august 1999 privind garantarea furnizării de servicii publice în transporturile rutiere şi pe căile navigabile interioare, republicată în anul 2002;

11.ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 73 din 24 mai 1999 pentru aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni" şi pentru aprobarea garantării unui credit în favoarea Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Bucureşti - Otopeni" - S.A. aprobată prin Legea nr. 21 din 27 martie 2000, abrogată de art. 298, pct. 31 din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003;

12.LEGEA nr. 96 din 2 iunie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export - Import a României EXIMBANK - S.A. şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior, republicată în anul 2005;

13.HOTĂRÂREA nr. 205 din 23 martie 2000 privind garantarea de către Ministerul Finanţelor a unui credit extern pentru Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A.;

14.ORDONANŢA nr. 7 din 21 ianuarie 2000 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A. pentru finanţarea Proiectului de reînnoire a flotei TAROM, semnat la Bucureşti la 24 decembrie 1999 şi la Luxemburg la 27 decembrie 1999, aprobată prin Legea nr. 140 din 24 iulie 2000;

15.ORDONANŢA nr. 65 din 30 august 2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, aprobată de Legea nr. 490 din 11 iulie 2002, literele b) şi c) ale articolului 7 abrogate de Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003;

16.LEGEA nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată prin Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004, Legea nr. 580 din 14 decembrie 2004 şi Ordonanţa de urgenţă nr. 144 din 18 octombrie 2005, modificată şi de Ordonanţa de Urgenţă nr. 91 din 26 septembrie 2007;

17.LEGEA nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării cu modificările şi completările ulterioare, art. 18 şi 18¹ din lege şi art. II din Legea nr. 191/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002 sunt abrogate de Ordonanţa de urgenţă nr. 26 din 31 martie 2005;

18.LEGEA nr. 290 din 15 mai 2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", cu modificările şi completările ulterioare, art. 16 abrogat de Legea nr. 241 din 12 iulie 2007;

19.LEGEA nr. 630 din 2002 privind cinematografia şi LEGEA nr. 577 din 14 decembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii cinematografiei nr. 630/2002;

20.HOTĂRÂREA nr. 607 din 13 iunie 2002 privind acordarea garanţiei statului pentru creditele contractate de Societatea Comercială "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A.;

21.ORDONANŢA nr. 72 din 29 august 2002 privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale "Şantierul Naval" - S.A. Constanţa, aprobată prin Legea nr. 33 din 13 ianuarie 2003, completată de art. 52 din Ordonanţa de urgenţă nr. 26 din 29 aprilie 2004;

22.ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 120 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat - republicată;

23.LEGEA nr. 318 din 8 iulie 2003 a energiei electrice, abrogată de Legea nr. 13 din 9 ianuarie 2007;

24.LEGEA nr. 324 din 8 iulie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 88 din 20 noiembrie 2006;

25.LEGEA nr. 371 din 19 septembrie 2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-Vest, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003;

26.LEGEA nr. 434 din 27 octombrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2002 (2002/000-586.01-2002/000-586.06), semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002;

27.LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, modificată prin Legea nr. 343 din 17 iulie 2006;

28.HOTĂRÂRE A nr. 1305 din 13 noiembrie 2003 privind contractarea de către Societatea Comercială "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A. a unor credite externe, garantate de către Ministerul Finanţelor Publice, necesare pentru achiziţionarea a patru aeronave tip Airbus A 318, modificată şi completată de Hotărârea nr. 599 din 21 aprilie 2004 şi de Hotărârea nr. 1331 din 31 octombrie 2007;

29.ORDONANŢA nr. 92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

30.LEGEA nr. 190 din 24 mai 2004 privind stimularea privatizării şi dezvoltării societăţilor comerciale din domeniul agriculturii, modificată şi completată de Ordonanţa nr. 94 din 26 august 2004, art. 1, 2, art. 4 - 10 şi art. 12 - 14 sunt abrogate de Ordonanţa de urgenţă nr. 26 din 31 martie 2005;

31.LEGEA nr. 230 din 1 iunie 2004 privind aprobarea Ordonanţei nr. 38/2004 pentru modificarea Ordonanţei nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, completată şi modificată de Ordonanţa nr. 94 din 26 august 2004, art. II abrogat de Ordonanţa de urgenţă nr. 26 din 31 martie 2005;

32.HOTĂRÂREA nr. 307 din 4 martie 2004 privind acordarea judeţului Prahova a unui împrumut din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, pentru finalizarea lucrărilor de infrastructură prevăzute în etapa I de pe platforma Societăţii Comerciale "Ploieşti Industrial Parc" - S.A.;

33.HOTĂRÂREA nr. 1461 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru impozitul pe profitul reinvestit;

34.HOTĂRÂREA nr. 1469 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii cuprins în programul ISPA "Reabilitarea staţiei de epurare, a reţelei de canalizare şi a sistemului de alimentare cu apă din municipiul Piteşti şi zonele arondate", judeţul Argeş;

35.HOTĂRÂREA nr. 1900 din 4 noiembrie 2004 privind compatibilizarea ajutoarelor de stat existente, acordate în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere;

36.HOTĂRÂREA nr. 2089 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea Listei unităţilor de cercetare-dezvoltare care beneficiază de înlesnirile la plata obligaţiilor fiscale restante prevăzute de art. II din Legea nr. 230/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, precum şi a plafoanelor până la care se acordă scutiri la plată;

37.ORDONANŢA DE URGENŢA nr. 37 din 19 mai 2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, aprobată de Legea nr. 358 din 8 septembrie 2004, modificată şi completată de Ordonanţa nr. 94 din 26 august 2004 şi Legea nr. 507 din 17 noiembrie 2004;

38.LEGEA nr. 56 din 17 martie 2005 privind aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii pentru Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a II-a, semnat la Bucureşti la 15 martie 2004 şi la Luxemburg la 19 martie 2004 - Republicare^*);

39.HOTĂRÂREA nr. 368 din 28 aprilie 2005 privind aprobarea Programului Cercetare de Excelenţă - CEEX, modificată prin Hotărârea nr. 1077 din 15 septembrie 2005;

40.HOTĂRÂREA nr. 1862 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea proiectului "Incinerarea deşeurilor periculoase şi sterilizarea deşeurilor provenite din activităţi medicale";

41.ORDONANŢA nr. 39 din 14 iulie 2005 privind cinematografia, aprobată prin Legea nr. 328 din 14 iulie 2006, modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 97 din 6 decembrie 2006, aprobată de Legea nr. 145 din 21 mai 2007;

42.ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 15 iunie 2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populaţiei, pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică;

43.ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 198 din 22 decembrie 2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

44.LEGEA nr. 241 din 22 iunie 2006 pentru realizarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

45.ORDONANŢA nr. 36 din 2 august 2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate;

46.ORDINUL nr. 52 din 14 februarie 2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2006-2009 de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea exportului;

47.ORDINUL nr. 53 din 14 februarie 2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2006-2009 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, modificat de Ordinul nr. 169 din 15 mai 2006;

48.ORDINUL nr. 64 din 22 februarie 2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit modificat prin Ordinul nr. 101 şi 172 din 17 mai 2006;

49.ORDINUL nr. 101 din 22 martie 2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie privind modificarea Procedurii de implementare a Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie nr. 64/2006, modificat de Ordinul nr. 172 din 17 mai 2006;

50.ORDINUL nr. 173 din 17 mai 2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie privind modificarea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea şi educarea comercianţilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie nr. 56/2006;

51.ORDINUL nr. 2335 din 14 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind concursul de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producţie şi distribuire de filme;

52.HOTĂRÂREA Comitetului de Avizare al Agenţiei Fondului pentru Mediu nr. 4.2 din 9 iunie 2006 privind aprobarea "Proiectului privind procesarea deşeurilor de sticlă în vederea reciclării";

53.DECIZIA Consiliului Uniunii Europene nr. 722/2007 privind acordarea unui ajutor de stat de urgenţă de către autorităţile din România pentru atenuarea efectelor secetei din 2006/2007 în sectorul agricol;

54.LEGEA nr. 388 din 31 decembrie 2007 - legea bugetului de stat pe anul 2008;

55.HOTĂRÂREA colegiului director al AVAS nr. 39 din 29 august 2007 privind schema de ajutor de minimis acordat agenţilor economici din portofoliul AVAS în vederea maximizării recuperării creanţelor preluate de AVAS;

56.HOTĂRÂREA nr. 112 din 7 februarie 2007 pentru aprobarea subvenţiilor pe produse, a subvenţiilor privind protecţia socială acordate companiilor, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale din sectorul minier, precum şi a cheltuielilor de procesare pentru obţinerea a 1 kg de octoxid de uraniu prin reprocesarea concentratelor tehnice neconforme, modificată prin Hotărârea nr. 1203 din 4 octombrie 2007;

57.HOTĂRÂREA nr. 296 din 21 martie 2007 privind aprobarea Mecanismelor de derulare a acţiunilor din Programul de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului;

58.HOTĂRÂREA nr. 339 din 11 aprilie 2007 pentru aprobarea subvenţiei unitare acordate pentru acţiuni de ecologizare Societăţii Comerciale "Romplumb" - S.A. Baia Mare;

59.HOTĂRÂREA nr. 475 din 23 mai 2007 privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013, modificată parţial prin Hotărârea nr. 705 din 2 iulie 2008;

60.HOTĂRÂREA nr. 1164 din 26 septembrie 2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor;

61.HOTĂRÂREA nr. 1165 din 26 septembrie 2007 pentru stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de investiţii;

62.ORDINUL nr. 48 din 21 martie 2007 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie privind aprobarea procedurii de implementare a "Programului naţional multianual pe perioada 2006-2009 pentru susţinerea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă";

63.ORDINUL nr. 51 din 21 martie 2007 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie pentru aprobarea procedurii de implementare a "Programului naţional multianual pe perioada 2006-2009 de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea exportului";

64.ORDINUL nr. 52 din 21 martie 2007 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie pentru aprobarea procedurii de implementare a "Programului de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă";

65.ORDINUL nr. 53 din 21 martie 2007 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie pentru aprobarea procedurii de implementare a "Programului pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin implementarea şi certificarea sistemelor calităţii";

66.ORDINUL nr. 54 din 21 martie 2007 pentru aprobarea procedurii de implementare a "Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit";

67.ORDINUL nr. 125 din 19 ianuarie 2007 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate ca urmare a prestării serviciilor de interes economic general de către societăţile care produc, transportă, distribuie şi furnizează energie termică, conţinută de Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate;

68.ORDINUL nr. 296 din 18 septembrie 2007 privind aprobarea schemei de ajutor de stat regional acordat pentru investiţiile realizate în parcurile industriale;

69.ORDINUL nr. 452 bis din 28 septembrie 2007 privind acordarea de credite cu dobândă avantajoasă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate care să desfăşoare în mod independent activităţi economice;

70.ORDINUL nr. 586 din 5 iulie 2007 pentru aprobarea procedurii de implementare a "Programului naţional multianual pe perioada 2002-2009 de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderi nou-înfiinţate şi microîntreprinderi, precum şi a investiţiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii;

71.ORDINUL nr. 1560 din 13 februarie 2007 privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2007 pentru companiile, societăţile naţionale şi societăţile comerciale, aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului, modificată parţial prin Ordinul nr. 2440 din 19 decembrie 2007;

72.ORDINUL nr. 1609 din 27 martie 2007 pentru aprobarea instituirii schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile de promovare a exportului privind participarea la târguri şi expoziţii internaţionale în străinătate, organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate şi realizarea de studii de piaţă şi pe produse, inclusiv pentru obiective complexe;

73.HOTĂRÂREA Comitetului de Avizare al AFM nr. 4 bis din 4 mai 2007 privind aprobarea "Proiectului pentru efectuarea investiţiilor necesare realizării de instalaţii noi de epurare a apelor uzate urbane şi industriale";

74.HOTĂRÂREA Comitetului de Avizare al AFM nr. 5 din 4 mai 2007 privind aprobarea "Proiectului privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării";

75.HOTĂRÂREA Comitetului de Avizare al AFM nr. 7 din 4 mai 2007 privind aprobarea "Proiectului privind gestionarea deşeurilor lemnoase provenite de la exploatări forestiere şi pomicole şi din industria lemnului";

76.HOTĂRÂREA Comitetului de Avizare al AFM nr. 8/2007 proiect privind reciclarea deşeurilor de ambalaje din mase plastice;

77.HOTĂRÂREA Comitetului de Avizare al AFM nr. 12/2007 proiect privind reducerea emisiilor în aer a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, particulelor şi pulberilor în suspensie, plumb, monoxid de carbon, benzen şi COV;

78.HOTĂRÂREA Comitetului de Avizare al AFM nr. 15/2007 proiect privind promovarea tehnologiilor curate şi a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

79.DISPOZIŢIA preşedintelui AFM nr. 69/2007 pentru aprobare proiect privind modernizarea, retehnologizarea şi achiziţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate şi industriale;

80.HOTĂRÂREA nr. 121 din 6 februarie 2008 pentru aprobarea subvenţiilor pe produse şi a subvenţiilor privind protecţia socială, acordate companiilor, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale din sectorul minier;

81.ORDINUL nr. 155 din 8 februarie 2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013;

82.ORDINUL nr. 211 din 25 martie 2008 privind aprobarea schemelor de ajutor de stat "Stimularea IMM-urilor care procesează produse agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare, altele decât cele prevăzute în anexa 1 la Tratatul CE, precum şi a celor care desfăşoară activităţi de procesare a produselor agricole în vederea obţinerii şi utilizării surselor de energie regenerabilă şi a biocombustibililor" şi "Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrării primare a produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase";

83.ORDIN nr. 261 din 3 martie 2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin sprijinirea investiţiilor în turism din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013;

84.ORDINUL nr. 308 din 2 iulie 2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor pentru dezvoltarea comunităţilor locale";

85.HOTĂRÂREA nr. 451 din 21 aprilie 2008 privind aprobarea subvenţiei unitare acordate pentru acţiuni de ecologizare Societăţii Comerciale "Romplumb" - S.A. Baia Mare;

86.HOTĂRÂREA nr. 1431 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli rectificate pe anul 2008 ale Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia - S.A. şi Companiei Naţionale a Uraniului - S.A., aflate sub autoritatea Ministerului Economiei şi Finanţelor;

87.HOTĂRÂREA nr. 1680 din 10 decembrie 2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile; HOTĂRÂRE nr. 776 din 8 iulie 2009 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile;

88.ORDINUL nr. 387 din 11 februarie 2008 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis denumite "Ajutor de minimis pentru sprijinirea START-UP-urilor şi SPIN-OFF- urilor inovative", aferentă Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice", axa prioritară 2 "Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare", domeniul major de intervenţie 2.3 "Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare", operaţiunea 2.3.1 "Sprijin pentru START-UP-urile şi SPIN- OFF-urile inovative";

89.ORDINUL nr. 477 din 20 februarie 2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii realizate de întreprinderile mici şi mijlocii", aferentă operaţiunii a) "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile", domeniul major de intervenţie 1.1 "Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM", axa prioritară 1 "Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient", din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice";

90.ORDINUL nr. 478 din 20 februarie 2008 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis "Sprijin pentru consultanţă specifică şi instruire specializată acordată întreprinderilor mici şi mijlocii pentru elaborarea şi implementarea proiectelor de investiţii", aferentă operaţiunii a) "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile", domeniul major de intervenţie 1.1 "Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM", axa prioritară 1 "Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient", din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice";

91.ORDINUL nr. 567 din 2 septembrie 2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural";

92.ORDINUL nr. 632 din 4 martie 2008 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea accesului la broadband şi la serviciile conexe", aferentă operaţiunii 3.1.1 "Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile conexe", domeniul major de intervenţie 3.1 "Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei", axa prioritară 3 "Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public", din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice";

93.ORDINUL nr. 724 din 30 mai 2008 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;

94.ORDINUL nr. 725 din 30 mai 2008 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit;

95.ORDINUL nr. 793 din 12 iunie 2008 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START;

96.ORDINUL nr. 1239 din 2 octombrie 2008 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2002-2011 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri;

97.ORDINUL nr. 1293 din 23 aprilie 2008 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat regional "Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare", aferentă operaţiunilor 2.3.2 "Dezvoltarea infrastructurii C-D în întreprinderi şi crearea de noi locuri de muncă în cercetare" şi 2.3.3 "Promovarea inovării în cadrul firmelor" din cadrul domeniului major de intervenţie 2.3 "Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare - dezvoltare şi inovare (CDI)", axa prioritară 2 "Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare", din Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice";

98.ORDINUL nr. 1862 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis "Sprijin acordat IMM pentru implementarea standardelor internaţionale şi pentru creşterea competitivităţii prin accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare", aferentă operaţiunilor b) "Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale" şi c) "Sprijin pentru accesul IMM pe noi pieţe şi internaţionalizare", domeniului major de intervenţie 1.1 "Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM", axa prioritară 1 "Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient" din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice";

99.LEGEA nr. 18 din 26 februarie 2009 a bugetului de stat pe anul 2009;

100.HOTĂRÂREA nr. 202 din 26 noiembrie 2009 pentru aprobarea Normei privind finanţarea cu dobândă subvenţionată a operatorilor economici, în numele şi în contul statului.

101.HOTĂRÂREA nr. 622 din 20 mai 2009 pentru aprobarea subvenţiilor pe produse şi a subvenţiilor privind protecţia socială, acordate companiilor, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale din sectorul minier în anul 2009.

102.HOTĂRÂREA nr. 722 din 17 iunie 2009 privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2009 pentru unii operatori economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei.

103.HOTĂRÂRE nr. 1215 din 7 octombrie 2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă;

104.HOTĂRÂREA nr. 718 din 2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat orizontal pentru dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor;

105.ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 2008 privind acordarea de ajutor de stat individual având ca obiectiv dezvoltarea regională.

106.HOTĂRÂREA nr. 1667 din 10 decembrie 2008 privind aprobarea Contractului de activitate a Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. pentru perioada 2008-2011

107.HOTĂRÂREA nr. 1668 din 10 decembrie 2008 privind aprobarea de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2008-2011.

108.ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 110 din 12 octombrie 2009 privind acordarea unor ajutoare de stat operatorilor economici care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat către populaţie.

109.ORDINUL nr. 252 din 16 octombrie 2009 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie.

110.ORDINUL nr. 3388 din 2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDS) prin Programul operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice (POS-CCE)", aferentă operaţiunilor 2.1.1 "Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/instituţii de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi", 2.1.2 "Proiecte CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate" şi 2.3.3 "Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor".

111.ORDINUL nr. 308 din 26 martie 2009 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forţei de muncă "Bani pentru completarea echipei".

112.ORDINUL nr. 309 din 26 martie 2009 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru formare profesională generală şi specifică "Bani pentru formare profesională".

113.LEGEA nr. 11 din 2010 privind bugetul de stat pe anul 2010.

114.HOTĂRÂRE nr. 756 din 21 iulie 2010 pentru aprobarea normelor metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare;

115.ORDIN nr. 1587 din 1 iunie 2010 privind modificarea Schemei de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin sprijinirea investiţiilor în turism din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 261/2008;

116.DECIZIA nr. 122 din 27.12.2010 a directorului general al Centrului Naţional al Cinematografiei - "Normă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat destinată să sprijine cinematografia românească".

117.NORMA nr. 1 din 2010 privind contragarantarea garanţiilor aferente finanţărilor contractate de întreprinderile mici şi mijlocii de la bănci şi instituţii financiare nebancare.

118.NORMA nr. 2 din 2010 privind contragarantarea garanţiilor acordate pentru sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii (start-up).

119.LEGEA nr. 58 din 2010 pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 21 ianuarie 2010, privind garantarea în proporţie de 80% a obligaţiilor aferente Contractului de finanţare dintre Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Comercială "Ford România" - S.A. în valoare de 400.000.000 euro pentru modernizarea fabricii de automobile de la Craiova.

120.HOTĂRÂRE nr. 207 din 9 martie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale;

121.HOTĂRÂRE nr. 400 din 13 aprilie 2011 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile;

122.ORDONANŢA DE URGENŢA nr. 60 din 29 iunie 2011 privind aprobarea Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii;

123.ORDONANŢA DE URGENŢA nr. 61 din 29 iunie 2011 pentru reglementarea unor măsuri privind finanţarea regiilor autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes local;

124.ORDONANŢA DE URGENŢA nr. 88 din 12 octombrie 2011 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

125.ORDIN nr. 156 din 25 ianuarie 2011 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor naturale;

126.ORDIN nr. 1932 din 1 august 2011 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 310/2009 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Bani pentru sănătatea şi siguranţa salariaţilor";

127.ORDIN nr. 1995 din 28 iulie 2011 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate;

128.ORDIN nr. 2106 din 15 septembrie 2011 pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru formare profesională generală şi specifică "Bani pentru formare profesională", aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 309/2009;

129.ORDIN nr. 2252 din 3 octombrie 2011 pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forţei de muncă "Bani pentru completarea echipei", aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 308/2009;

130.ORDIN nr. 3188 din 12 decembrie 2011 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea şi implementarea operaţiunii "Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de Interes naţional şi internaţional - Poli de competitivitate" din cadrul domeniului major de intervenţie 1.3 "Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului" al Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice";

131.DECIZIE nr. 70 din 30 martie 2011 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START;

132.DECIZIE nr. 102 din 27 mai 2011 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2002-2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului;

133.DECIZIE nr. 259 din 10 noiembrie 2011 privind modificarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2002-2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, aprobată prin Decizia preşedintelui Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii nr. 102/2011;

134.DISPOZIŢIA nr. 179 din 24 februarie 2011 pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis privind finanţarea Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional;

135.Dispoziţia nr. 437 din 14 iulie 2011 pentru aprobarea ajutoarelor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate;

136.Hotărârea C.I.F.G.A. nr. 165 din 24 noiembrie 2011 pentru aprobarea Normei privind compensarea parţială a dobânzii plătite de operatorii economici la creditele în lei;

ANEXA nr. III: ANEXA STATISTICĂ

1.Ajutorul de stat acordat în România în anul 2011 - mii Lei

Sectoare/ Obiective		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total		Fonduri Structurale		Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total				Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		A1	A2	B1	C1	C2	D1	TOTAL	%	TOTAL	%	TOTAL	%
1.1.	Agricultura	1.095.620,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.095.620,00	21,50	0,00	0,00	0,00	0,00
1.2.	Pescuit	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.	Obiective orizontale	652.958,31	3.580,58	0,00	0,00	0,00	0,00	656.538,89	54,23	106.389,91	8,08	21.973,21	8,05
2.1.1.	Cercetare-dezvoltare, inovare	18.909,74	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	18.909,74	1,56	14.675,66	1,11	0,00	0,00
2.1.2.	Mediul înconjurător	579.943,25	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	579.943,25	47,90	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.3.	Întreprinderi mici şi mijlocii	17.818,09	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	17.818,09	1,47	71.272,38	5,41	17.818,09	6,53
2.1.4.	Comerţ	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.5.	Economisirea energiei	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.6.	Salvare - restructurare	0,00	3.580,58	0,00	0,00	0,00	0,00	3.580,58	0,30	0,00	0,00	3.580,58	1,31
2.1.7.	Crearea de noi locuri de munca	219,85	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	219,85	0,02	2.193,63	0,17	43,90	0,02
2.1.8	Pregătire profesionala	2.295,86	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	2.295,86	0,00	18.248,24	1,39	530,64	0,00
2.1.9.	Alte obiective	33.771,52	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	33.771,52	2,79	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.	Obiective sectoriale (sectoare sensibile)	0,00	0,00	0,00	3.895,49	0,00	0,00	3.895,49	0,32	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.1.	Otel	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.2.	Construcţii navale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.3.	Alte sectoare prelucrătoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.1.	Cărbune: ajutoare pt. producţia curentă	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.2.	Cărbune: alte ajutoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.6.	Turism	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.7.	Servicii financiare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.8.	Media şi cultura	0,00	0,00	0,00	3.895,49	0,00	0,00	3.895,49	0,32	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.9	Alte obiective sectoriale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
3.	Ajutoare regionale	541.467,60	8.780,36	0,00	0,00	0,00	0,00	550.247,96	45,45	658.948,59	50,04	251.050,90	91,95
3.1.	Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate	541.467,60	8.780,36	0,00	0,00	0,00	0,00	550.247,96	45,45	658.948,59	50,04	251.050,90	91,95
3.2.	Zone defavorizate	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
4.1.	Servicii de interes economic general	1.440.411,87	14.991,55	1.318,00	0,00	0,00	270,05	1.456.991,47	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
5.1.	Ajutoare de minimis	379.848,93	26.443,10	49,99	0,00	223,72	5.539,81	412.105,55	0,00	551.488,87	41,88	0,00	0,00
6.	Transporturi, din care:	2.658.407,17	0,00	117.474,00	318,00	0,00	13.598,88	2.789.798,05	54,74	0,00	0,00	0,00	0,00
6.1.	- Transport feroviar	1.648.602,13	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.648.602,13	32,35	0,00	0,00	0,00	0,00
6.2.	- Transport aerian	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	13.598,88	13.598,88	0,27	0,00	0,00	0,00	0,00
7.	Industria prelucrătoare	268.200,39	4.823,72	0,00	0,00	0,00	0,00	273.024,11	22,55	0,00	0,00	273.024,11	100,00
7.	în %	98,23	1,77	0,00	0,00	0,00	0,00			0,00	0,00	100,00
8.	Ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
TOTAL (exceptând agricultura, pescuit, transport, servicii de interes economic general, ajutoare de minimis şi ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar)		1.194.425,91	12.360,94	0,00	3.895,49	0,00	0,00	1.210.682,34	100,00
în %		98,66	1,02	0,00	0,32	0,00	0,00	100,00
Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB(%)								PIB%	0,21
TOTAL (FONDURI STRUCTURALE)		1.316.827,37	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00			1.316.827,37	100,00

2.Ajutorul de stat acordat în România în anul 2011 - mii Euro

Sectoare/ Obiective		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total		Fonduri Structurale		Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total				Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		A1	A2	B1	C1	C2	D1	TOTAL	%	TOTAL	%	TOTAL	%
1.1.	Agricultura	258.528,99	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	258.528,99	21,50	0,00	0,00	0,00	0,00
1.2.	Pescuit	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.	Obiective orizontale	154.075,91	844,89	0,00	0,00	0,00	0,00	154.920,81	54,23	25.104,39	8,08	5.184,93	8,05
2.1.1.	Cercetare-dezvoltare, inovare	4.462,05	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	4.462,05	1,56	3.462,96	1,11	0,00	0,00
2.1.2.	Mediul înconjurător	136.846,85	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	136.846,85	47,90	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.3.	Întreprinderi mici şi mijlocii	4.204,46	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	4.204,46	1,47	16.817,85	5,41	4.204,46	6,53
2.1.4.	Comerţ	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.5.	Economisirea energiei	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.6.	Salvare - restructurare	0,00	844,89	0,00	0,00	0,00	0,00	844,89	0,30	0,00	0,00	844,89	1,31
2.1.7.	Crearea de noi locuri de muncă	51,88	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	51,88	0,02	517,62	0,17	10,36	0,02
2.1.8.	Pregătire profesională	541,74	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	541,74	0,00	4.305,96	1,39	125,21	0,00
2.1.9.	Alte obiective	7.968,93	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	7.968,93	2,79	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.	Obiective sectoriale (sectoare sensibile)	0,00	0,00	0,00	919,20	0,00	0,00	919,20	0,32	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.1.	Oţel	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.2.	Construcţii navale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.3.	Alte sectoare prelucrătoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.1.	Cărbune: ajutoare pt. producţia curenta	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.2.	Cărbune: alte ajutoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.6.	Turism	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.7.	Servicii financiare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.8.	Media şi cultura	0,00	0,00	0,00	919,20	0,00	0,00	919,20	0,32	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.9	Alte obiective sectoriale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
3.	Ajutoare regionale	127.767,90	2.071,86	0,00	0,00	0,00	0,00	129.839,77	45,45	155.489,41	50,04	59.239,46	91,95
3.1.	Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regionala, altele decât zonele defavorizate	127.767,90	2.071,86	0,00	0,00	0,00	0,00	129.839,77	45,45	155.489,41	50,04	59.239,46	91,95
3.2.	Zone defavorizate	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
4.	Servicii de interes economic general	339.888,12	3.537,49	311,00	0,00	0,00	63,72	343.800,34	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
5.	Ajutor de minimis	89.631,40	6.239,67	11,80	0,00	52,79	1.307,21	97.242,87	0,00	130.132,58	41,88	0,00	0,00
6.	Transporturi, din care:	627.293,51	0,00	27.719,86	75,04	0,00	3.208,87	658.297,28	54,74	0,00	0,00	0,00	0,00
6.1.	- Transport feroviar	389.013,93	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	389.013,93	32,35	0,00	0,00	0,00	0,00
6.2.	- Transport aerian	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	3.208,87	3.208,87	0,27	0,00	0,00	0,00	0,00
7.	Industria prelucrătoare	63.286,15	755,63	0,00	0,00	0,00	10,82	64.052,61	22,42			64.424,39	100,00
7.	în %	98,80	1,18	0,00	0,00	0,00	0,02					100,00
8.	Ajutoare de stat acordate în baza	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,000			0,00	0,00
TOTAL		281.843,82	2.916,76	0,00	919,20	0,00	0,00	285.679,78	100,00
în %		98,66	1,02	0,00	0,32	0,00	0,00	100,00
Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB(%)								PIB%	0,21
TOTAL (FONDURI STRUCTURALE)		310.726,39	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00			310.726,39	100,00

3.Ajutorul de stat acordat în România în anul 2010 - mii Lei

Sectoare/ Obiective		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total		Fonduri Structurale		Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total				Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		A1	A2	B1	C1	C2	D1	TOTAL	%	TOTAL	%	TOTAL	%
1.1.	Agricultura	386.473,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	386.473,00	10,50	0,00	0,00	0,00	0,00
1.2.	Pescuit	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.	Obiective orizontale	181.031,50	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	181.031,50	22,16	111.186,27	21,07	19.156,49	7,11
2.1.1.	Cercetare-dezvoltare, inovare	134.476,87	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	134.476,87	16,46	3.634,13	0,69	0,00	0,00
2.1.2.	Mediul înconjurător	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.3.	Întreprinderi mici şi mijlocii	25.073,29	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	25.073,29	3,07	100.293,14	19,01	19.156,49	7,11
2.1.4.	Comerţ	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00		0,00	0,00
2.1.5.	Economisirea energiei	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.6.	Salvare - restructurare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.7.	Crearea de noi locuri de muncă	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	76,00	0,01	0,00	0,00
2.1.8	Pregătire profesionala	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	7.183,00	1,36	0,00	0,00
2.1.9.	Alte obiective	21.481,34	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	21.481,34	2,63	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.	Obiective sectoriale (sectoare sensibile)	249.784,00	0,00	0,00	1.217,60	0,00	0,00	251.001,60	30,72	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.1.	Oţel	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.2.	Construcţii navale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.3.	Alte sectoare prelucrătoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.1.	Cărbune: ajutoare pt. producţia curenta	249.784,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	249.784,00	30,57	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.2.	Cărbune: alte ajutoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.6.	Turism	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.7.	Servicii financiare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.8.	Media şi cultura	0,00	0,00	0,00	1.217,60	0,00	0,00	1.217,60	0,15	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.9	Alte obiective sectoriale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
3.	Ajutoare regionale	375.960,25	8.972,74	0,00	0,00	0,00	0,00	384.932,99	47,12	209.674,28	39,74	250.347,86	92,88
3.1.	Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regionala, altele decât zonele defavorizate	375.960,25	8.972,74	0,00	0,00	0,00	0,00	384.932,99	47,12	209.674,28	39,74	250.347,86	92,88
3.2.	Zone defavorizate	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
4.1.	Servicii de interes economic general	1.305.836,47	10.337,21	14.678,40	0,00	0,00	291,71	1.331.143,79	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
5.1.	Ajutoare de minimis	326.964,06	18.652,67	1.221,71	260,54	122,25	1.734,35	348.955,58	0,00	206.804,50	39,19	0,00	0,00
6.	Transporturi, din care:	2.386.525,64	0,00	74.750,00	3.396,13	0,00	14.234,70	2.478.906,47	67,32	0,00	0,00	0,00	0,00
6.1.	- Transport feroviar	1.344.420,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.344.420,00	36,51	0,00	0,00	0,00	0,00
6.2.	- Transport aerian	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	14.234,70	14.234,70	0,39	0,00	0,00	0,00	0,00
7.	Industria prelucrătoare	266.323,22	3.181,13	0,00	0,00	0,00	45,57	269.549,92	32,99	0,00	0,00	269.549,92	99,98
7.	în %	98,80	1,18	0,00	0,00	0,00	0,02			0,00	0,00	100,00
8.	Ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	134.804,40	134.804,40	0,00	0,00	0,00	45,57	0,00
TOTAL (exceptând agricultura, pescuit, transport, servicii de interes economic general, ajutoare de minimis şi ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar)		806.775,75	8.972,74	0,00	1.217,60	0,00	0,00	816.966,09	100,00
în %		98,75	1,10	0,00	0,15	0,00	0,000	100,00
Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB(%)								PIB%	0,16
TOTAL(FONDURI STRUCTURALE)		527.665,06	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00			527.665,06	100,00

4.Ajutorul de stat acordat în România în anul 2010 - mii Euro

Sectoare/ Obiective		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total		Fonduri Structurale		Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total				Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		A1	A2	B1	C1	C2	D1	TOTAL	%	TOTAL	%	TOTAL	%
1.1.	Agricultura	91.800,99	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	91.800,99	10,50	0,00	0,00	0,00	0,00
1.2.	Pescuit	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.	Obiective orizontale	43.001,38	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	43.001,38	22,16	26.410,67	21,07	4.550,34	7,11
2.1.1.	Cercetare-dezvoltare, inovare	31.943,01	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	31.943,01	16,46	863,23	0,69	0,00	0,00
2.1.2.	Mediul înconjurător	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.3.	Întreprinderi mici şi mijlocii	5.955,79	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	5.955,79	3,07	23.823,17	19,01	4.550,34	7,11
2.1.4.	Comerţ	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.5.	Economisirea energiei	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.6.	Salvare - restructurare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.7.	Crearea de noi locuri de munca	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	18,05	0,01	0,00	0,00
2.1.8.	Pregătire profesionala	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.706,22	1,36	0,00	0,00
2.1.9.	Alte obiective	5.102,58	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	5.102,58	2,63	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.	Obiective sectoriale (sectoare sensibile)	59.332,53	0,00	0,00	289,22	0,00	0,00	59.621,75	30,72	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.1.	Oţel	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.2.	Construcţii navale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.3.	Alte sectoare prelucrătoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.1.	Cărbune: ajutoare pt. producţia curentă	59.332,53	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	59.332,53	30,57	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.2.	Cărbune: alte ajutoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.6.	Turism	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.7.	Servicii financiare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.8.	Media şi cultură	0,00	0,00	0,00	289,22	0,00	0,00	289,22	0,15	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.9	Alte obiective sectoriale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
3.	Ajutoare regionale	89.303,84	2.131,34	0,00	0,00	0,00	0,00	91.435,19	47,12	49.805,05	39,74	59.466,46	92,88
3.1.	Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate	89.303,84	2.131,34	0,00	0,00	0,00	0,00	91.435,19	47,12	49.805,05	39,74	59.466,46	92,88
3.2.	Zone defavorizate	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
4.	Servicii de interes economic general	310.182,30	2.455,45	3.486,64	0,00	0,00	69,29	316.193,68	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
5.	Ajutor de minimis	77.665,52	4.430,67	290,20	61,89	29,04	411,97	82.889,28	0,00	49.123,38	39,19	0,00	0,00
6.	Transporturi, din care:	566.884,16	0,00	17.755,77	806,70	0,00	3.381,24	588.827,87	67,32	0,00	0,00	0,00	0,00
6.1.	- Transport feroviar	319.347,25	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	319.347,25	36,51	0,00	0,00	0,00	0,00
6.2.	- Transport aerian	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	3.381,24	3.381,24	0,39	0,00	0,00	0,00	0,00
7.	Industria prelucrătoare	63.261,17	755,63	0,00	0,00	0,00	10,82	64.027,63	32,99			64.027,63	100,01
7.	în %	98,80	1,18	0,00	0,00	0,00	0,02					100,00
8.	Ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	32.020,81	32.020,81	16,501			10,82	0,03
TOTAL		191.637,75	2.131,34	0,00	289,22	0,00	32.020,81	194.058,31	100,00
în %		98,75	1,10	0,00	0,15	0,00	16,501	116,50
Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB(%)								PIB%	0,16
TOTAL (FONDURI STRUCTURALE)		125.339,09	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00			125.339,09	100,00

5.Ajutorul de stat acordat în România în anul 2009 - mii LEI

Sectoare/ Obiective		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total		Fonduri Structurale		Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total				Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		A1	A2	B1	C1	C2	D1	TOTAL	%	TOTAL	%	TOTAL	%
1.1.	Agricultura	2.492.162,00	6.845,24	0,00	0,00	19.238,99	0,00	2.518.246,23	44,55	0,00	0,00	0,00	0,00
1.2.	Pescuit	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.	Obiective orizontale	186.482,54	1.296,92	0,00	0,00	0,00	0,00	187.680,24	24,77	58.380,31	60,65	12.143,86	9,68
2.1.1.	Cercetare-dezvoltare, inovare	112.215,09	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	112.215,09	14,81	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.2.	Mediul înconjurător	19.144,70	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	19.144,70	2,53	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.3.	Întreprinderi mici şi mijlocii	14.595,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	14.595,00	1,93	58.380,31	60,65	10.785,16	8,59
2.1.4.	Comerţ	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00		0,00	0,00
2.1.5.	Economisirea energiei	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.6.	Salvare - restructurare	11.000,00	1.296,92	0,00	0,00	0,00	0,00	12.296,92	1,62	0,00	0,00	1.296,92	1,03
2.1.7.	Crearea de noi locuri de muncă	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.8	Pregătire profesională	99,22	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	99,22	0,01	0,00	0,00	61,78	0,00
2.1.9.	Alte obiective	29.428,53	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	29.428,53	3,88	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.	Obiective sectoriale (sectoare sensibile)	347.613,11	0,00	43.577,40	0,00	0,00	0,00	391.190,51	51,62	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.1.	Oţel	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.2.	Construcţii navale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.3.	Alte sectoare prelucrătoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.1.	Cărbune: ajutoare pt. producţia curentă	284.944,45	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	284.944,45	37,60	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.2.	Cărbune: alte ajutoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.6.	Turism	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.7.	Servicii financiare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.8.	Media şi cultura	26.803,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	26.803,00	3,54	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.9	Alte obiective sectoriale	35.865,66	0,00	43.577,40	0,00	0,00	0,00	79.443,06	10,48	0,00	0,00
3.	Ajutoare regionale	166.853,93	12.104,09	0,00	0,00	0,00	0,00	178.958,02	23,61	5.670,64	5,89	113.361,16	90,32
3.1.	Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât	166.853,93	6.836,88	0,00	0,00	0,00	0,00	173.690,81	22,92	5.670,64	5,89	109.706,86	87,41
3.2.	Zone defavorizate	0,00	5.267,21	0,00	0,00	0,00	0,00	5.267,21	0,70	0,00	0,00	3.654,30	2,91
4.	Servicii de interes economic general	1.410.481,61	10.296,27	13.995,56	0,00	0,00	296,53	1.435.069,97	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
5.	Ajutoare de minimis	102.216,01	18.275,26	888,00	773,41	265,25	0,00	122.417,93	0,00	32.201,30	33,46	0,00	0,00
6.	Transporturi, din care:	2.239.342,84	0,00	79.311,00	26.678,20	0,00	31.068,10	2.376.400,14	42,04	0,00	0,00	0,00	0,00
6.1.	- Transport feroviar	1.230.770,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.230.770,00	21,77	0,00	0,00	0,00	0,00
6.2.	- Transport aerian	32.896,19	0,00	0,00	0,00	0,00	31.068,10	63.964,29	1,13	0,00	0,00	0,00	0,00
7.	industria prelucrătoare	118.795,95	6.709,07	0,00	0,00	0,00	0,00	125.505,02	16,56	0,00	0,00	125.505,02	100,00
7.	în %	94,65	5,35	0,00	0,00	0,00	0,00			0,00	0,00	100,00
8.	Ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	10,64	10,64	0,001	0,00	0,00	0,00	0,00
TOTAL (exceptând agricultura, pescuit, transport, servicii de interes economic general, ajutoare de minimis şi ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar)		700.949,58	13.401,01	43.577,40	0,00	0,00	0,00	757.828,77	100,00
în %		92,49	1,77	5,75	0,00	0,00	0,000	100,01
Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB(%)								PIB%	0,15
TOTAL (FONDURI STRUCTURALE)		96.252,25	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00			96.252,25	100,00

6.Ajutorul de stat acordat în România în anul 2009-mii Euro

Sectoare/ Obiective		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total		Fonduri Structurale		Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total				Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
		A1	A2	B1	C1	C2	D1	TOTAL	%	TOTAL	%	TOTAL	%
1.1.	Agricultura	588.148,59	1.615,47	0,00	0,00	4.540,39	0,00	594.304,45	44,55	0,00	0,00	0,00	0,00
1.2.	Pescuit	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.	Obiective orizontale	44.009,76	306,07	0,00	0,00	0,00	0,00	44.292,41	24,77	13.777,71	60,65	2.865,94	9,68
2.1.1.	Cercetare-dezvoltare, inovare	26.482,69	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	26.482,69	14,81	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.2.	Mediul înconjurător	4.518,14	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	4.518,14	2,53	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.3.	Întreprinderi mici şi mijlocii	3.444,41	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	3.444,41	1,93	13.777,71	60,65	2.545,29	8,59
2.1.4.	Comerţ	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.5.	Economisirea energiei	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.6.	Salvare - restructurare	2.595,99	306,07	0,00	0,00	0,00	0,00	2.902,06	1,62	0,00	0,00	306,07	1,03
2.1.7.	Crearea de noi locuri de muncă	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.8.	Pregătire profesionala	23,42	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	14,58	0,00
2.1.9.	Alte obiective	6.945,11	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	6.945,11	3,88	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.	Obiective sectoriale (sectoare sensibile)	82.036,46	0,00	10.284,24	0,00	0,00	0,00	92.320,70	51,62	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.1.	Oţel	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.2.	Construcţii navale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.3.	Alte sectoare prelucrătoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.1.	Cărbune: ajutoare pt. producţia curentă	67.246,70	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	67.246,70	37,60	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.2.	Cărbune: alte ajutoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.6.	Turism	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.7.	Servicii financiare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.8.	Media şi cultură	6.325,49	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	6.325,49	3,54	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.9	Alte obiective sectoriale	8.464,27	0,00	10.284,24	0,00	0,00	0,00	18.748,51	10,48	0,00	0,00	0,00
3.	Ajutoare regionale	39.377,42	2.856,56	0,00	0,00	0,00	0,00	42.233,97	23,61	1.338,27	5,89	26.753,16	90,32
3.1.	Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate	39.377,42	1.613,50	0,00	0,00	0,00	0,00	40.990,92	22,92	1.338,27	5,89	25.890,75	87,41
3.2.	Zone defavorizate	0,00	1.243,06	0,00	0,00	0,00	0,00	1.243,06	0,70	0,00	0,00	862,41	2,91
4.	Servicii de interes economic general	332.872,73	2.429,91	3.302,94	0,00	0,00	69,98	338.675,56	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
5.	Ajutor de minimis	24.122,91	4.312,95	209,57	182,52	62,60	0,00	28.890,55	0,00	7.599,49	33,46	0,00	0,00
6.	Transporturi, din care:	528.483,43	0,00	18.717,34	6.296,04	0,00	7.332,05	560.828,86	42,04	0,00	0,00	0,00	0,00
6.1.	- Transport feroviar	290.460,91	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	290.460,91	21,77	0,00	0,00	0,00	0,00
6.2.	- Transport aerian	7.763,48	0,00	0,00	0,00	0,00	7.332,05	15.095,53	1,13	0,00	0,00	0,00	0,00
7.	Industria prelucrătoare	28.035,77	1.583,34	0,00	0,00	0,00	0,00	29.619,10	16,56			29.619,10	100,00
7.	în %	94,65	5,35	0,00	0,00	0,00	0,00					100,00
8.	Ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	2,51	2,51	0,001
TOTAL		165.423,64	3.162,63	10.284,24	0,00	0,00	0,00	178.847,09	100,00
în %		92,49	1,77	5,75	0,00	0,00	0,000	100,01
Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB(%)								PIB%	0,15
TOTAL (FONDURI STRUCTURALE)		22.715,47	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00			22.715,47	100,00

7.Ajutorul de stat acordat în România în anul 2008-mii Lei

Sectoare/ Obiective		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total		Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
1.1.	Agricultura	2.184.023,00	9.828,00	0,00	0,00	44,00	0,00	2.193.895,00	41,76	0,00	0,00
1.2.	Pescuit	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.	Obiective orizontale	334.752,68	4.526,49	8.000,00	0,00	24.030,93	0,00	370.618,40	38,06	37.500,02	23,19
2.1.1.	Cercetare-dezvoltare, inovare	238.331,80	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	238.331,80	24,47	0,00	0,00
2.1.2.	Mediul înconjurător	55.756,03	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	55.756,03	5,73	17.500,00	10,82
2.1.3.	Întreprinderi mici şi mijlocii	44,63	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	44,63	0,00	18,92	0,01
2.1.4.	Comerţ	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.5.	Economisirea energiei	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.6.	Salvare - restructurare	18.250,00	4.526,49	8.000,00	0,00	24.030,93	0,00	54.807,42	5,63	19.156,72	11,85
2.1.7.	Crearea de noi locuri de muncă	1.029,62	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.029,62	0,11	266,87	0,17
2.1.8	Pregătire profesională	691,70	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	691,70	0,07	557,51	0,00
2.1.9.	Alte obiective	20.648,90	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	20.648,90	2,12	0,00	0,00
2.2.	Obiective sectoriale (sectoare sensibile)	397.803,90	0,40	54.529,00	0,00	0,00	0,00	452.333,30	46,45	0,00	0,00
2.2.1.	Oţel	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.2.	Construcţii navale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.3.	Alte sectoare prelucrătoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.1.	Cărbune: ajutoare pt. producţia curentă	338.917,90	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	338.917,90	34,80	0,00	0,00
2.2.4.2.	Cărbune: alte ajutoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.6.	Turism	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.7.	Servicii financiare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.8.	Media şi cultura	29.686,00	0,40	0,00	0,00	0,00	0,00	29.686,40	3,05	0,00	0,00
2.2.9.	Alte obiective sectoriale	29.200,00	0,00	54.529,00	0,00	0,00	0,00	83.729,00	8,60	0,00	0,00
3.	Ajutoare regionale	123.872,87	27.066,39	0,00	0,00	0,00	0,00	150.939,26	15,50	124.203,81	76,81
3.1.	Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate	123.872,87	6.676,39	0,00	0,00	0,00	0,00	130.549,26	13,40	106.379,86	65,79
3.2.	Zone defavorizate	0,00	20.390,00	0,00	0,00	0,00	0,00	20.390,00	2,09	17.823,95	11,02
4.	Servicii de interes economic general	1.294.778,31	9.459,44	1.575,00	0,00	0,00	13.803,10	1.319.615,85	0,00	0,00	0,00
5.	Ajutoare de minimis	120.808,13	9.704,69	17.418,07	1.485,12	472,19	0,00	149.888,20	0,00	0,00	0,00
6.	Transporturi, din care:	1.732.001,91	0,00	166.514,00	156.456,63	0,00	30.860,41	2.085.832,95	39,70	0,00	0,00
6.1.	- Transport feroviar	1.217.485,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	1.217.485,00	23,17	0,00	0,00
6.2.	- Transport aerian	58.871,61	0,00	0,00	27.651,63	0,00	30.860,41	117.383,65	2,23	0,00	0,00
7.	Industria prelucrătoare	123.670,59	23.403,00	0,00	0,00	14.630,23	0,00	161.703,83	16,60	161.703,83	100,00
7.	în %	76,48	14,47	0,00	0,00	9,05	0,00			100,00
TOTAL (exceptând agricultura, pescuit, transport, servicii de interes economic general şi ajutoare de minimis)		856.429,45	31.593,28	62.529,00	0,00	24.030,93	0,00	973.890,96	100,00
în %		87,94	3,24	6,42	0,00	2,47	0,00	100,07
Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB(%)								PIB%	0,19

8.Ajutorul de stat acordat în România în anul 2008-mii Euro

Sectoare/ Obiective		Ajutorul de stat în funcţie de natura acestuia						Ajutor de stat naţional total		Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
Sectoare/ Obiective		A1	A2	B1	C1	C2	D1	TOTAL	%	TOTAL	%
1.1.	Agricultura	593.049,39	2.668,69	0,00	0,00	11,95	0,00	595.730,04	41,76	0,00	0,00
1.2.	Pescuit	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.	Obiective orizontale	90.898,71	1.229,12	2.172,32	0,00	6.525,36	0,00	100.637,68	38,06	10.182,75	23,19
2.1.1.	Cercetare-dezvoltare, inovare	64.716,59	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	64.716,59	24,47	0,00	0,00
2.1.2.	Mediul înconjurător	15.139,99	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	15.139,99	5,73	4.751,95	10,82
2.1.3.	Întreprinderi mici şi mijlocii	12,12	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	12,12	0,00	5,14	0,01
2.1.4.	Comerţ	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.5.	Economisirea energiei	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.1.6.	Salvare - restructurare	4.955,60	1.229,12	2.172,32	0,00	6.525,36	0,00	14.882,40	5,63	5.201,81	11,85
2.1.7.	Crearea de noi locuri de muncă	279,58	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	279,58	0,11	72,47	0,17
2.1.8.	Pregătire profesionala	187,82	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	187,82	0,00	151,39	0,00
2.1.9.	Alte obiective	5.607,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	5.607,00	2,12	0,00	0,00
2.2.	Obiective sectoriale (sectoare sensibile)	108.019,63	0,11	14.806,80	0,00	0,00	0,00	122.826,54	46,45	0,00	0,00
2.2.1.	Oţel	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.2.	Construcţii navale	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.3.	Alte sectoare prelucrătoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.4.1.	Cărbune: ajutoare pt. producţia curentă	92.029,73	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	92.029,73	34,80	0,00	0,00
2.2.4.2.	Cărbune: alte ajutoare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.6.	Turism	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.7.	Servicii financiare	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
2.2.8.	Media şi cultură	8.060,93	0,11	0,00	0,00	0,00	0,00	8.061,04	3,05	0,00	0,00
2.2.9.	Alte obiective sectoriale	7.928,97	0,00	14.806,80	0,00	0,00	0,00	22.735,76	8,60
3.	Ajutoare regionale	33.636,43	7.349,60	0,00	0,00	0,00	0,00	40.986,03	15,50	33.726,29	76,81
3.1.	Zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate	33.636,43	1.812,91	0,00	0,00	0,00	0,00	35.449,33	13,40	28.886,38	65,79
3.2.	Zone defavorizate	0,00	5.536,70	0,00	0,00	0,00	0,00	5.536,70	2,09	4.839,91	11,02
4.	Servicii de interes economic general	351.583,98	2.568,62	427,68	0,00	0,00	3.748,09	358.328,36	0,00	0,00	0,00
5.	Ajutor de minimis	32.804,23	2.635,21	4.729,70	403,27	128,22	0,00	40.700,63	0,00	0,00	0,00
6.	Transporturi, din care:	470.307,63	0,00	45.215,20	42.484,22	0,00	8.379,83	566.386,88	39,70	0,00	0,00
6.1.	- Transport feroviar	330.595,76	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	330.595,76	23,17	0,00	0,00
6.2.	- Transport aerian	15.985,99	0,00	0,00	7.508,52	0,00	8.379,83	31.874,34	2,23	0,00	0,00
7.	Industria prelucrătoare	33.581,50	6.354,85	0,00	0,00	3.972,69	0,00	43.909,04	16,60	43.909,04	100,00
7.	în %	76,48	14,47	0,00	0,00	9,05	0,00			100,00
TOTAL		232.554,77	8.578,84	16.979,12	0,00	6.525,36	0,00	264.450,26	100,00
în %		87,94	3,24	6,42	0,00	2,47	0,00	100,07
Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB(%)								PIB%	0,19

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 321 bis din data de 4 iunie 2013