HOTĂRÂRE nr. 115 din 14 decembrie 2015 privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului privind integrarea şomerilor de lungă durată pe piaţa forţei de muncă COM (2015) 462
În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/932 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 8 decembrie 2015, Camera Deputaţilor:
1.Reaminteşte că, în domeniul ocupării forţei de muncă, Uniunea Europeană are doar competenţe de sprijin al acţiunilor statelor membre. Uniunea Europeană poate contribui cu elaborarea unei strategii de ocupare a forţei de muncă, cu crearea unui cadru de cooperare, cu măsuri de organizare şi coordonare, cu valorificarea schimbului de bune practici.
Astfel, obiectivul acestei iniţiative este de a oferi statelor membre, serviciilor de ocupare a forţei de muncă sau altor organizaţii responsabile orientări cu privire la instituirea unui sistem de sprijin personalizat pentru a creşte rata reîncadrării în muncă a şomerilor de lungă durată.
2.Ia act cu interes de rezultatele consultării publice organizate de Comisia Europeană, în perioada 19 februarie 2015-15 mai 2015, privind furnizarea de servicii şomerilor de lungă durată în statele membre şi la nivelul UE, care au evidenţiat introducerea unei oferte individuale de sprijin activ, a unui punct de contact unic, precum şi responsabilităţi reciproce şi creşterea participării la măsurile active de sprijin şi a sprijinului acordat angajatorilor, ca principale măsuri susţinute de participanţi.
3.Observă că fenomenul şomajului de lungă durată afectează în mod inegal statele membre, iar diversitatea şomerilor de lungă durată impune o abordare individualizată a sprijinului activ şi nevoia de a acorda statelor membre flexibilitate pentru a-şi adapta politicile în consecinţă.
4.Regretă persistenţa statisticilor negative privind şomajul de lungă durată, în pofida redresării economice, şi semnalează că, în perspectiva unei creşteri economice lente, de lungă durată, în Uniunea Europeană şi în absenţa unor acţiuni directe şi ferme pentru schimbarea ciclului actual al ocupării, se va reproduce repetitiv cel mai rău scenariu tipic perioadei crizei economice în care pierderea locului de muncă este adesea urmată de pierderea speranţei privind perspectivele reale de reangajare.
5.Semnalează că ocuparea unui număr semnificativ de persoane pe locuri de muncă de tip clasic, de bună calitate, este, în cele mai multe cazuri, un obiectiv greu de realizat.
În acest context, salută accentul iniţiatorilor pe dezvoltarea spiritului antreprenorial şi recomandă ca documentele Uniunii Europene destinate sprijinirii şomerilor să evidenţieze tendinţa actuală de modificare a paradigmei locului de muncă, să prezinte noua paradigmă a acelor locuri de muncă care utilizează tehnologii înalte şi care au o componentă antreprenorială accentuată şi să ofere exemple de asemenea locuri de muncă, precum şi metode de acces la astfel de locuri de muncă.
6.Salută abordarea Consiliului conform căreia combaterea şomajului de lungă durată necesită reforme structurale, în mai multe domenii de politică, o strategie multidimensională care vizează să asigure un mediu macroeconomic favorabil, să consolideze coeziunea socială, să sprijine dezvoltarea competenţelor necesare pe piaţa muncii.
7.Salută promovarea ghişeelor unice destinate să facă legătura între ocuparea unui loc de muncă şi protecţia socială, să elimine neclarităţile privind diviziunea responsabilităţilor între agenţii, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forţei de muncă, serviciile sociale şi autorităţile locale şi regionale, şi să asigure coordonarea în gestionarea profilului fiecărui şomer.
8.Salută atenţia acordată sprijinirii angajatorilor, în special cerinţa adaptării programelor pentru şomerii de lungă durată nevoilor angajatorilor, măsurile fiscale de reducere a impozitării muncii, redirecţionarea alocărilor financiare existente către schemele care sprijină în mod direct integrarea pe piaţa forţei de muncă, cum ar fi subvenţiile pentru recrutare.
9.Apreciază, în mod deosebit, măsura propusă de a fi informaţi şomerii de lungă durată cu privire la ofertele de locuri de muncă şi cu privire la sprijinul disponibil în diferitele sectoare ale economiei, în diferitele regiuni şi în alte state membre, în special prin intermediul serviciilor europene pentru ocuparea forţei de muncă EURES. Semnalează însă că sprijinul pentru încurajarea mobilităţii ar trebui să fie substanţial, proporţional cu dificultatea de angajare a subiectului.
Semnalează, de asemenea, că recrudescenţa mişcărilor populiste, naţionaliste, antieuropene din unele state membre nu încurajează mobilitatea în interiorul Uniunii Europene.
10.Admite că reîncadrarea în muncă depinde nu numai de calitatea serviciilor oferite, ci şi de situaţia macroeconomică, de structura economică şi de funcţionarea pieţei forţei de muncă din fiecare stat membru, dar subliniază că pot fi şi alte cauze de blocaj, care pot determina pierderea interesului investitorilor sau imposibilitatea întreprinderii de a realiza profit.
11.Reaminteşte că Uniunea Europeană a lansat încă din anul 2006 ideea unor aranjamente contractuale flexibile şi fiabile, sub umbrela conceptului de "flexicuritate", şi subliniază că, actualmente, se operează cu acest concept în contextul semestrului european, finalizat cu recomandările specifice de ţară, care consemnează necesitatea unei aplicări echilibrate a flexibilităţii şi securităţii.
Observă că printre efectele crizei economice se înscriu creşterea numerică a contractelor fără timp de lucru ("zero-hour/low-hour contracts"), precum şi acordurile dintre salariaţi şi patronat pentru salvarea întreprinderii prin reducerea temporară a drepturilor salariaţilor.
Consideră că recomandarea Consiliului ar fi trebuit să analizeze aceste realităţi de pe piaţa muncii şi să stabilească dacă contractele fără timp de lucru şi acordurile dintre salariaţi şi patronal se circumscriu conceptului de flexicuritate, dacă sunt aranjamente acceptabile sau ce formă ar trebui să capete pentru a fi aliniate principiilor Uniunii Europene în materie de ocupare.
12.Propune analiza oportunităţii unei strategii de comunicare, prin care să se cultive, în scopul mobilizării celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, imaginea "persoanei curtate de angajatori", adică persoana care are calificarea cerută de piaţa muncii şi calităţi profesionale şi personale peste medie.
13.Observă că propunerea de recomandare indică servicii de sprijin, cum ar fi consilierea financiară în materie de datorii, reabilitarea, asistenţa socială, serviciile de îngrijire, integrarea migranţilor, sprijin în ceea ce priveşte locuinţa şi transportul, şi se referă printre altele şi la necesitatea combinării măsurilor preventive şi curative, dar nu oferă exemple de măsuri curative şi nici nu precizează principalele categorii de servicii sociale şi/sau medicale necesare pentru asistenţa persoanelor în dificultate de a-şi găsi un loc de muncă.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 decembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 934 din data de 17 decembrie 2015