DECIZIE nr. 1003 din 27 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Valentina Bărbăţeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Petre Dinei în Dosarul nr. 3.594/116/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 848D/2012 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că situaţia parlamentarilor nu este similară celei a aleşilor locali, astfel că nu se justifică instituirea unui tratament juridic similar pentru cele două categorii de persoane.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 2 aprilie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.594/116/2011, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Petre Dinei într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui ordin al prefectului judeţului Călăraşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă principiul egalităţii, întrucât instituie o discriminare a primarilor în raport cu parlamentarii, având în vedere că o astfel de cauză de încetare a calităţii de parlamentar nu se regăseşte în art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor. În acest sens, arată că strânsa legătură între un parlamentar şi circumscripţia electorală în care a fost ales nu este cu nimic diferită de relaţiile statornicite dintre primar şi membrii entităţii administrativ-teritoriale pe care o conduce.
Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere faptul că discriminarea poate fi invocată doar în cazul în care persoane aflate în aceeaşi situaţie beneficiază de un tratament diferit. Or, autorul excepţiei se raportează la o altă categorie, cea a parlamentarilor. De aceea, atâta vreme cât textul de lege criticat se aplică tuturor celor ce ocupă funcţia de primar, egalitatea la care face referire art. 16 din Constituţie este asigurată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că diferenţa cu privire la modalitatea de încetare a mandatului înainte de termen rezultă din faptul că cele două categorii de aleşi la care face referire autorul excepţiei sunt supuse unui statut diferit, respectiv Legea nr. 393/2004 şi Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 în cazul primarilor, ca autoritate a administraţiei publice "prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe" potrivit art. 121 din Constituţie, şi art. 70 din Constituţie pentru deputaţi şi senatori ca membri ai "organului reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării" - Parlamentul României (art. 61 din Constituţie). Arată că principiul egalităţii nu presupune uniformitate, astfel că, aşa cum sa statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, la situaţii diferite se aplică soluţii diferite.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, acestea aplicându-se tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Reaminteşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia violarea principiului egalităţii şi nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi, respectiv, al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate şi completate prin pct. 2 al articolului unic al Legii nr. 58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: (...) c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială."
În opinia autorului excepţiei sunt încălcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie care statuează principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică pretinsa încălcare a principiului egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, comparând situaţia primarilor cu cea a parlamentarilor şi apreciind că, faţă de aceştia din urmă, primarilor li se aplică un tratament discriminatoriu ca urmare a faptului că textul de lege criticat instituie un caz de încetare de drept a calităţii de primar înainte de expirarea duratei normale a mandatului în cazul schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, pe când Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor nu prevede o sancţiune similară pentru parlamentari.
În jurisprudenţa sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 215 din 17 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 10 aprilie 2009, Curtea a observat că stabilirea unei diferenţe de tratament juridic care să conducă la concluzia existenţei unei inegalităţi nu poate fi analizată prin compararea unor situaţii fundamental diferite, în speţa de faţă a unor categorii de aleşi care au statute distincte şi roluri diferite în structura instituţională a statului, aşa cum sunt cele la care face referire autorul prezentei excepţii.
Ca atare, textul de lege criticat nu contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, consacrat prin art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece, aşa cum a stabilit în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situaţii egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Petre Dinei în Dosarul nr. 3.594/116/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2012.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 33 din data de 15 ianuarie 2013