DECIZIE nr. 271 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 393/122/2013 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 884D/2013.
2. Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din 29 aprilie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin, autorul excepţiei de neconstituţionalitate prezentându-se după închiderea dezbaterilor. Acestea au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 6 mai 2014 şi, ulterior, pentru data de 7 mai 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
3. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 393/122/2013, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Excepţia a fost ridicată de Viorel Vonica într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de modificare a punctajului mediu anual necesar calculării pensiei.
4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creează discriminări între asiguraţii sistemului public care în decursul unui an pot avea stagii de cotizare diferite. Astfel, pentru perioada de activitate cuprinsă între lunile august-decembrie 1960, prin împărţirea la 12 a salariului de încadrare pe cele 5 luni lucrate, se stabileşte un punctaj mediu anual mai mic faţă de cel realizat pentru anul complet de activitate şi, ca atare, acest sistem de calcul aplicat de Casa de Pensii este neconstituţional.
5. Tribunalul Giurgiu-Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens arată că, în ce priveşte atât prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cât şi prevederile art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 263/2010, "textul este uşor confuz şi permite inclusiv interpretarea sa în toate situaţiile, inclusiv atunci când situaţia concretă dovedeşte o contribuţie parţială, numai la nivelul unei fracţii din an raportul pentru stabilirea punctajului anual să se facă obligatoriu cu numitorul 12, ceea ce, din perspectivă logică, apare ca absurd". Dacă textul permite o astfel de interpretare obiectiv dovedită chiar în această cauză, instanţa consideră că o astfel de situaţie este necesar a fi analizată şi cenzurată de Curtea Constituţională, prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
6. De altfel, art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 263/2010 afectează în aceeaşi măsură modul de calcul al punctajului mediu anual. Din analiza dispoziţiilor de lege menţionate rezultă că în modul de calcul al punctajului anual şi punctajului mediu anual nu se ţine seama de faptul dacă asiguratul a lucrat an întreg sau o parte din an, punctajul anual calculându-se prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare, ca şi cum asiguratul a desfăşurat activitatea pe întregul an. În situaţia în care s-a contribuit în acelaşi mod, asiguraţii - indiferent de perioada în care au efectuat aceste stagii - ar trebui să beneficieze de criterii legale identice pentru determinarea punctajului lunar şi anual, ce stă la baza stabilirii pensiei, în raport cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât nu creează discriminare, aplicându-se tuturor persoanelor care intră sub incidenţa lor. Totodată, în conformitate cu art. 47 din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 870/2008.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile depuse la dosar de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, având următoarea redactare:
"(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice."
12. Deşi prevederile de lege criticate au fost abrogate prin Legea nr. 263/2010 [aceasta cuprinzând dispoziţii similare în art. 3 alin. (1) lit. m)], cu toate acestea continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituţionalitatea acestora.
13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că au fost încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceleaşi dispoziţii de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de către Curtea Constituţională, care, prin Decizia nr. 684 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, a statuat că aceste texte de lege nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 16.
15. În acest sens, Curtea a reţinut că interpretarea pretins neconstituţională a textului de lege este generată de premisa greşită de la care pleacă autorul excepţiei, care are în vedere doar calculul punctajului anual, făcând abstracţie de faptul că, în final, punctajul mediu anual se va împărţi la numărul de ani care reprezintă stagiul complet de cotizare potrivit legii, iar nu la numărul de ani înăuntrul cărora s-a contribuit pentru a fi realizat stagiul de cotizare obligatoriu, număr care, în cazul celor care au realizat o contribuţie fracţionată, este mai mare decât numărul de ani care reprezintă stagiul de cotizare legal.
16. Astfel, Curtea a reţinut că punctajul anual rezultat într-un an în care s-a cotizat fracţionat se va completa, în final, cu punctajul anual dintr-un alt an în care s-a cotizat, de asemenea, parţial, pentru a se completa stagiul de cotizare cerut de lege. Din această perspectivă de ansamblu rezultă că modalitatea de calcul instituită de art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 duce, în final, la rezultate identice pentru cei care au avut contribuţii identice şi un stagiu de cotizare egal, chiar dacă unii au contribuit în fracţiuni de an şi alţii fără întrerupere. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 869 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 14 august 2009.
17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
18. În plus, Curtea reţine că, dacă punctajul anual al asiguratului s-ar determina prin împărţirea la numărul de luni efectiv lucrate, iar nu la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, s-ar ajunge ca - în ipoteza în care o persoană a lucrat anul întreg, iar alta doar o lună din anul respectiv - punctajul anual corespunzător să fie identic pentru ambele situaţii, ceea ce ar fi inechitabil.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 393/122/2013 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 455 din data de 23 iunie 2014