METODOLOGIE din 4 noiembrie 2015 pentru evaluarea investiţiilor în proiecte de interes comun în infrastructura de gaze, inclusiv a riscurilor aferente acestora
CAPITOLUL I: Scop
Art. 1
Metodologia pentru evaluarea investiţiilor în proiecte de interes comun în infrastructura de gaze, inclusiv a riscurilor aferente acestora, se aplică proiectelor de interes comun, aşa cum acestea sunt definite la art. 2 pct. 4 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1.364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 şi (CE) nr. 715/2009, pentru care un iniţiator de proiect îşi asumă riscuri mai ridicate în ceea ce priveşte elaborarea, construcţia, exploatarea sau întreţinerea proiectului faţă de riscurile suportate în mod obişnuit de un proiect de infrastructură comparabil.
Art. 2
(1)Metodologia prevăzută la art. 1 se aplică proiectelor de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la pct. 2 din anexa II din Regulamentul (UE) nr. 347/2013.
(2)Metodologia prevăzută la art. 1 nu se aplică proiectelor de interes comun care beneficiază:
a)de derogare de la art. 32, 33, 34 şi de la art. 41 alin. (6), (8) şi (10) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE;
b)de derogare în temeiul art. 22 din Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 98/30/CE.
CAPITOLUL II: Definiţii şi abrevieri
Art. 3
Termenii utilizaţi în prezenta metodologie au semnificaţia prevăzută în următoarele acte normative:
a)Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
b)Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.775/2005;
c)Regulamentul (UE) nr. 347/2013;
d)Recomandarea Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) nr. 3 din 27 iunie 2014 privind stimulentele pentru proiectele de interes comun şi metodologia de evaluare a riscului.
Art. 4
În înţelesul prezentei metodologii, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)metodologia de transport - Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2014, cu modificările ulterioare;
b)metodologia de înmagazinare - Metodologia pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 22/2012, cu modificările ulterioare, pentru activitatea de înmagazinare a gazelor naturale;
c)Regulament - Regulamentul (UE) nr. 347/2013;
d)risc specific - risc aferent realizării unui PCI, care depăşeşte riscul sistematic acoperit prin tariful reglementat şi pentru care se pot acorda stimulente.
Art. 5
În cuprinsul prezentei metodologii se utilizează următoarele abrevieri:
a)ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
b)OTS - operator de transport şi de sistem;
c)OÎ - operator de înmagazinare;
d)PCI - proiect de interes comun, conform prevederilor art. 2 pct. 4 din Regulament;
e)RAB - baza de active reglementate;
f)ROR - rata reglementată a rentabilităţii capitalului.
CAPITOLUL III: Cadrul de reglementare actual
Art. 6
(1)ANRE stabileşte cadrul de reglementare pentru elaborarea şi aprobarea tarifelor reglementate pentru transportul şi înmagazinarea gazelor naturale, cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi europene.
(2)Obiectivul cadrului de reglementare stabilit la alin. (1) îl reprezintă apropierea de valoarea de piaţă a combustibililor alternativi, promovarea competiţiei pe piaţa gazelor naturale, diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale şi mărirea siguranţei furnizării de gaze naturale.
Art. 7
Metodologiile de transport şi înmagazinare au următoarele caracteristici:
a)sunt metodologii care reflectă caracteristicile specifice activităţii reglementate;
b)sunt metodologii de tip venit plafon (revenue-cap);
c)asigură stabilitate şi siguranţă investitorilor prin transparenţa metodelor de stabilire a costurilor justificate incluse în tarif şi a modului de calcul al tarifelor reglementate;
d)prevăd revizuirea tarifelor reglementate anual, în timpul unei perioade de reglementare, precum şi la trecerea de la o perioadă la alta, ceea ce reduce riscul de reglementare, având efecte pozitive asupra costului de capital şi asupra deciziei investiţionale a OTS/OÎ.
Art. 8
Metodologiile de transport şi înmagazinare prevăd următoarele:
a)Perioada de reglementare este de cinci ani.
b)Tarifele reglementate se stabilesc pe baza costurilor şi veniturilor fundamentate, pentru fiecare an al perioadei de reglementare, şi se aprobă de către ANRE.
c)Metoda de reglementare asigură o alocare, la sfârşitul fiecărei perioade de reglementare, a câştigurilor rezultate prin creşterea eficienţei în activitatea de transport/înmagazinare al/a gazelor naturale peste ţintele stabilite de ANRE, între OTS/OÎ şi clienţii serviciului de transport/înmagazinare.
d)Revizuirea tarifelor de transport/înmagazinare al/a gazelor naturale include aplicarea de corecţii ale veniturilor şi ale costurilor prognozate/estimate ale anului de reglementare anterior.
e)RAB reflectă costurile de capital aferente imobilizărilor corporale şi necorporale prudent efectuate, necesare desfăşurării activităţii de transport/înmagazinare al/a gazelor naturale.
f)OTS are obligaţia de a elabora planuri de investiţii şi de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani.
g)OÎ are obligaţia de a elabora planuri de investiţii pe 5 ani ale sistemelor pe care le operează.
h)ROR se determină pentru o perioadă de reglementare şi reprezintă estimarea ANRE privind profitul ce urmează a fi generat de costurile de capital realizate de titularul de licenţă pentru activitatea de transport/înmagazinare al/a gazelor naturale.
i)ROR se stabileşte pe baza costului mediu ponderat al capitalului (WACC) după modelul CAPM (Capital Asset Pricing Model) la începutul fiecărei perioade de reglementare şi reflectă deopotrivă riscul sistematic al activităţii şi riscul mediului economic şi financiar.
j)Riscul sistematic, normal, aferent proiectelor de infrastructură este acoperit prin ROR.
Art. 9
Având în vedere că determinarea ROR se bazează pe riscul de sistem al întregii activităţi de transport/înmagazinare al/a gazelor naturale şi nu este avut în vedere riscul specific fiecărui proiect, la elaborarea prezentei metodologii de evaluare a riscului ANRE are în vedere prevederile art. 13 alin. (2) din Regulament şi Recomandarea ACER nr. 3 din 27 iunie 2014.
CAPITOLUL IV: Modul de evaluare a unui PCI, inclusiv a riscurilor aferente
Art. 10
Pentru realizarea analizei unui PCI în vederea acoperirii riscurilor specifice, prin acordarea de stimulente, se parcurg etapele prevăzute la art. 11-17.
SECŢIUNEA 1: Etapa 1 de analiză a unui PCI - Informaţii privitoare la proiect
Art. 11
(1)OTS/OÎ poate depune la ANRE o cerere pentru acordarea de stimulente în situaţia în care consideră că PCI pe care îl iniţiază prezintă riscuri mai ridicate în ceea ce priveşte elaborarea, construcţia, exploatarea sau întreţinerea proiectului faţă de cele sistematice, suportate în mod obişnuit de un proiect de infrastructură comparabil.
(2)OTS/OÎ trebuie să demonstreze cum şi până la ce nivel riscurile ar putea să aibă un impact negativ asupra PCI.
(3)Cererea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoţită de următoarele informaţii necesare astfel încât să permită evaluarea riscurilor reale la care este expus PCI faţă de un proiect comparabil şi a modului în care aceste riscuri influenţează realizarea proiectului, incluzând:
a)planul de afaceri;
b)analiza cost-beneficiu a PCI şi analizele de sensibilitate;
c)identificarea şi evaluarea riscurilor specifice la care este expus PCI;
d)măsurile luate de OTS/OÎ pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor;
e)informaţii privind sursele de finanţare a PCI.
(4)Evaluarea riscurilor PCI, prezentată de OTS/OÎ în vederea acordării de stimulente, se bazează pe aceleaşi ipoteze şi date utilizate la analiza cost-beneficiu, respectiv la evaluarea sustenabilităţii financiare şi a beneficiului socio-economic al proiectului, în procesul de selecţie a proiectului în conformitate cu prevederile Regulamentului.
(5)În cazul în care rezultatele analizei cost-beneficiu indică diferenţe semnificative între costurile şi veniturile estimate ale proiectului, reflectate în valoarea indicatorilor financiari, OTS/OÎ trebuie să furnizeze justificări detaliate ale acestor diferenţe.
(6)ANRE poate solicita OTS/OÎ informaţii şi date suplimentare necesare evaluării riscurilor specifice PCI.
SECŢIUNEA 2: Etapa a 2-a de analiză a unui PCI - Identificarea tipurilor de risc specific aferent PCI
Art. 12
(1)OTS/OÎ prezintă riscurile specifice la care este expus PCI, având în vedere prevederile cadrului de reglementare prevăzut la cap. III, în vigoare pe teritoriul naţional, precum şi, în cazul proiectelor transfrontaliere, ale cadrului de reglementare al celorlalte state pe teritoriul cărora se dezvoltă proiectele.
(2)OTS/OÎ încadrează riscurile specifice identificate ale PCI în una dintre următoarele categorii:
a)riscul de depăşire a costurilor estimate ale PCI comparativ cu costurile realizate ale acestuia, pe parcursul dezvoltării, construcţiei, operării şi mentenanţei proiectului;
b)riscul de depăşire a termenelor de realizare a PCI comparativ cu programarea iniţială a proiectului;
c)riscul de utilizare a activelor rezultate în urma realizării PCI la un nivel mai mic decât cel prognozat din motive independente de voinţa OTS/OÎ;
d)riscul de identificare a costurilor eficiente legate de realizarea PCI;
e)riscul de lichiditate, rezultat din suportarea temporară de către OTS/OÎ a unor costuri mai mari decât veniturile încasate.
SECŢIUNEA 3: Etapa a 3-a de analiză a unui PCI - Cuantificarea economică a efectelor riscurilor specifice PCI
Art. 13
(1)OTS/OÎ asigură cuantificarea riscurilor specifice PCI în termeni economici, respectiv a costurilor mai ridicate sau a veniturilor prea mici, precizând valoarea şi probabilitatea apariţiei acestor riscuri.
(2)În cazul în care cuantificarea stabilită la alin. (1) nu este posibilă, OTS/OÎ prezintă o comparaţie calitativă a nivelului riscurilor cu riscurile aferente unui proiect comparabil.
SECŢIUNEA 4: Etapa a 4-a de analiză a unui PCI - Comparaţia cu soluţii alternative
Art. 14
(1)OTS/OÎ transmit ANRE informaţii detaliate şi complete pentru explicarea motivelor rezonabile ale alegerii PCI cu riscuri mai ridicate faţă de o soluţie alternativă cu caracteristici comparabile, care ar avea riscuri mai scăzute.
(2)Comparaţia riscurilor în situaţia precizată la alin. (1) se realizează în raport cu impactul net pozitiv al PCI, rezultat din analiza cost-beneficiu, şi are în vedere şi facilităţile acordate PCI faţă de un proiect non-PCI.
SECŢIUNEA 5: Etapa a 5-a de analiză a unui PCI - Comparaţia cu nivelul de acoperire a riscului prevăzut în cadrul de reglementare
Art. 15
OTS/OÎ trebuie să demonstreze, prin intermediul unei descrieri calitative şi a unei estimări cantitative, că metodologiile de stabilire a tarifelor reglementate, prevăzute la cap. III, nu asigură un nivel de remunerare corespunzător acoperirii riscurilor specifice unui PCI.
SECŢIUNEA 6: Etapa a 6-a de analiză a unui PCI - Măsuri luate de OTS/OÎ pentru diminuarea riscurilor specifice unui PCI
Art. 16
(1)OTS/OÎ trebuie să prezinte pentru fiecare din riscurile identificate măsurile, disponibile în mod rezonabil, considerate a fi necesare pentru diminuarea sau eliminarea riscurilor specifice PCI.
(2)OTS/OÎ furnizează ANRE informaţii privitoare la măsurile luate sau pe care intenţionează să le aplice pentru diminuarea riscurilor PCI, astfel încât costurile proiectului să fie menţinute la valoarea minimă posibilă.
SECŢIUNEA 7: Etapa a 7-a de analiză a unui PCI - Informaţii privind subvenţii, granturi sau contribuţii prin alocarea transfrontalieră de costuri
Art. 17
OTS/OÎ trebuie să furnizeze toate informaţiile relevante privitoare la subvenţii, granturi sau contribuţii obţinute prin alocarea transfrontalieră de costuri de care a beneficiat, beneficiază sau va beneficia PCI.
SECŢIUNEA 8: Criterii de evaluare a riscurilor de către ANRE
Art. 18
Fiecare cerere transmisă de către OTS/OÎ este analizată de ANRE după cum urmează:
a)se verifică rezultatul analizei cost-beneficiu efectuate în concordanţă cu prevederile art. 11 din Regulament şi cuantificarea beneficiului socio-economic net al PCI;
b)se analizează conformitatea informaţiilor şi datelor transmise pentru evaluarea riscurilor specifice PCI cu datele utilizate la efectuarea analizei cost-beneficiu, precum şi cu cele utilizate la evaluarea sustenabilităţii financiare şi la cuantificarea beneficiului socio-economic net al PCI;
c)se evaluează adecvarea măsurilor de diminuare a riscurilor PCI adoptate de OTS/OÎ;
d)se analizează comparaţia PCI cu soluţiile alternative care ar avea riscuri mai scăzute, în corelare cu impactul net pozitiv al PCI şi cu rezultatele analizei cost-beneficiu;
e)se compară riscurile specifice PCI cu cele aferente unui proiect comparabil;
f)se analizează natura şi mărimea riscurilor specifice PCI şi se evaluează, pe baza cuantificării economice transmise de OTS/OÎ, impactul economic asupra costurilor şi veniturilor aferente PCI;
g)se stabileşte dacă şi în ce măsură riscurile specifice PCI sunt riscuri sistematice, acoperite prin ROR, respectiv prin tariful reglementat;
h)se stabileşte dacă măsurile de diminuare totală sau parţială a riscurilor specifice sunt asigurate prin reglementările în vigoare;
i)se stabileşte dacă şi în ce măsură PCI care beneficiază deja de subvenţii, granturi sau de contribuţii din alocarea transfrontalieră de costuri mai poate beneficia de stimulente în condiţiile prezentei metodologii, în vederea evitării supracompensării;
j)se evaluează dacă şi în ce măsură riscurile specifice la care este expus PCI pot fi evitate de OTS/OÎ, prin măsuri adecvate cum ar fi: clauze contractuale privind aplicarea de penalităţi, încheierea de asigurări şi acoperiri ale riscului şi altele.
SECŢIUNEA 9: Situaţii de respingere a cererii de acordare a stimulentelor
Art. 19
(1)ANRE nu aprobă acordarea de stimulente PCI, conform prevederilor art. 11, în următoarele situaţii:
a)OTS/OÎ nu prezintă informaţiile necesare în vederea acordării stimulentelor;
b)OTS/OÎ nu fundamentează existenţa unor riscuri specifice PCI şi nu prezintă rezultatele analizei cost-beneficiu şi impactul net pozitiv ale proiectului;
c)riscurile specifice PCI sunt acoperite prin rentabilitatea capitalului sau sunt diminuate prin măsuri adecvate;
d)OTS/OÎ nu adoptă măsurile identificate, măsuri care se încadrează în limitele sale de competenţă, ca fiind rezonabile pentru diminuarea riscurilor;
e)PCI beneficiază de subvenţii, granturi sau contribuţii din alocarea transfrontalieră de costuri, prin care este deja compensat total riscul specific.
(2)Prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 23/2012 privind stabilirea unui stimulent peste rata reglementată a rentabilităţii capitalului, pentru categoriile de imobilizări corporale şi necorporale, în a treia perioadă de reglementare, aferente activităţilor de transport şi înmagazinare subterană a gazelor naturale, nu se aplică PCI.
SECŢIUNEA 10: Principii care stau la baza stabilirii stimulentelor
Art. 20
(1)Stimulentele aprobate de ANRE pentru acoperirea riscurilor specifice PCI în conformitate cu prevederile prezentei metodologii respectă următoarele principii:
a)stimulentele se acordă doar pentru PCI eligibile în conformitate cu art. 13 din Regulament;
b)stimulentele sunt proporţionale cu nivelul riscurilor specifice PCI;
c)valoarea stimulentelor nu depăşeşte valoarea beneficiilor nete ale PCI;
d)valoarea stimulentelor se stabileşte prin mecanismul de împărţire a câştigului asociat implementării PCI între OTS/OÎ şi utilizatorii reţelei.
(2)Acoperirea riscurilor specifice PCI determinate în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, prin acordarea de stimulente, se realizează în conformitate cu prevederile metodologiilor de transport şi înmagazinare.
(3)OTS/OÎ este obligat să întocmească şi să transmită ANRE o analiză ex-post pe o perioadă de cel mult trei ani de la realizarea PCI care a primit stimulente prin aplicarea prevederilor prezentei metodologii.
(4)În cazul în care rezultatele analizei prevăzute la alin. (3) evidenţiază că în perioada de elaborare, construcţie, exploatare sau întreţinere riscurile specifice pentru care au fost acordate stimulente nu s-au produs sau au avut un impact redus faţă de cel estimat, ANRE decide asupra cuantumului justificat al stimulentului şi aplică corecţiile de venit reglementat corespunzătoare.
CAPITOLUL V: Dispoziţii finale
Art. 21
Acordarea de stimulente unui PCI conform prevederilor art. 13 din Regulament şi ale prezentei metodologii se aprobă prin decizie ANRE.
Art. 22
Decizia prevăzută la alin. (1) stabileşte cuantumul stimulentelor, măsurile de reglementare şi/sau schemele monetare pentru recompensare sau penalizare aferente acordării stimulentelor.
Art. 23
În cazul în care OTS/OÎ obţine stimulente pentru PCI, acesta este obligat să transmită informaţiile privind realizarea proiectului la termenele şi în formatul solicitat de ANRE.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 828 din data de 5 noiembrie 2015