HOTĂRÂRE nr. 378 din 6 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
(1)Se aprobă stemele comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.12.
(2)Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1- 2.12.
(3)Anexele nr. 1.1-1.12 şi 2.1-2.12 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
-****-

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

ANEXA nr. 11: STEMA comunei Bârla, judeţul Argeş
ANEXA nr. 12: STEMA comunei Boteni, judeţul Argeş
ANEXA nr. 13: STEMA comunei Cuca, judeţul Argeş
ANEXA nr. 14: STEMA comunei Domneşti, judeţul Argeş
ANEXA nr. 15: STEMA comunei Leordeni, judeţul Argeş
ANEXA nr. 16: STEMA comunei Miceşti, judeţul Argeş
ANEXA nr. 17: STEMA comunei Morăreşti, judeţul Argeş
ANEXA nr. 18: STEMA comunei Moşoaia, judeţul Argeş
ANEXA nr. 19: STEMA comunei Nucşoara, judeţul Argeş
ANEXA nr. 110: STEMA comunei Poiana Lacului, judeţul Argeş
ANEXA nr. 111: STEMA comunei Rociu, judeţul Argeş
ANEXA nr. 112: STEMA comunei Slobozia, judeţul Argeş
ANEXA nr. 21: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bârla, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Bârla, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
În partea dreaptă, în câmp roşu, se află o pasăre răpitoare de argint, aflată în zbor.
În partea stânga, în câmp auriu, se află un călăreţ stând pe un cal aflat în salt, care ţine cu mâna stângă frâul, iar cu dreapta o sabie poziţionată în bară deasupra capului, totul negru.
În vârfului scutului, în câmp albastru, se află 12 spice de grâu de aur, dispuse în evantai.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Pasărea reprezintă uliul păsărar, care face parte din fauna localităţii.
Călăreţul aminteşte de căpitanul lui Mihai Viteazul care, pentru faptele sale de vitejie în armata marelui domnitor, a fost împroprietărit cu o moşie în localitate.
Spicele de grâu simbolizează una din îndeletnicirile de bază ale locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 22: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Boteni, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Boteni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un pal undat de argint.
În dreapta se află 4 ghinde de aur, poziţionate 1:2:1.
În stânga se află un fluier de argint cu 5 găuri, aşezat în pal.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Brâul undat simbolizează râul Argeşel, care străbate localitatea.
Cele 4 ghinde reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar numărul lor indică numărul satelor componente.
Fluierul evocă sărbătoarea folclorică tradiţională "Festivalul
Brâul de la Boteni".
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 23: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cuca, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Cuca, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, cu un şevron de argint încărcat cu 5 prune, fiecare cu codiţă şi cu câte două frunze verzi, însoţit în şef de o oaie la dreapta şi de o vacă la stânga, de argint.
Scutul este timbrat de o coroana murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Oaia, vaca şi prunele simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, creşterea animalelor şi pomicultura.
Şevronul reprezintă cuca, care dă denumirea localităţii, fiind o ridicătură triunghiulară din acoperiş, prin care lumina pătrunde în podul clădirilor, precum şi dealurile, fiind forma de relief predominantă în zonă.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 24: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Domneşti, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Domneşti, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară se află o poartă de zid de aur, tencuită, având o intrare carosabilă centrală, arcuită şi închisă, flancată de două ferestre arcuite acoperite; partea centrală a porţii este surmontată de o cupolă cu cruce, aflată între două turle cu acoperişuri conice.
În vârful scutului se află 3 mere de aur, dispuse 2:1, având fiecare în partea superioară câte o codiţă orientată puţin oblic spre dreapta şi de la a cărei bază porneşte câte o frunză, de înălţimea ei, poziţionată în bară.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Poarta reprezintă poarta bisericii din Domneştii de Sus, monument istoric.
Brâul undat simbolizează râul Doamnei, care străbate zona.
Merele fac referire la ocupaţia de bază a locuitorilor, pomicultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 25: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Leordeni, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Leordeni, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
În partea superioară, în câmp albastru, se află 14 flori de leurdă de argint, dispuse 5:4:3:2.
În dreapta, în câmp auriu, se află două ramuri de stejar verzi, cu câte 7 ghinde, încrucişate în săritoare în partea de jos.
În stânga, în câmp roşu, se află un porumb cu 4 ştiuleţi, flancat de două spice de grâu, toate de aur şi aşezate în pal.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Leurda dă denumirea localităţii, iar numărul florilor indică numărul satelor componente ale comunei.
Ramurile de stejar reprezintă bogăţia silvică a zonei. Porumbul şi spicele de grâu simbolizează principala ocupaţie a locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 26: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Miceşti, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Miceşti, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu format din 3 rânduri de cărămizi de argint, rostuite negru.
În partea superioară se află 4 mere roşii, cu câte două frunze verzi în partea de sus, poziţionate orizontal.
În vârful scutului se află un brâu undat de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Merele simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, pomicultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Brâul, format din 3 rânduri de cărămizi, evocă castrul roman, care se afla pe malul drept al râului Doamnei.
Brâul undat reprezintă râul Doamnei care străbate localitatea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 27: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Morăreşti, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Morăreşti, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată,
În partea superioară, în câmp roşu, se află două ramuri de prun, orientate în jos, încrucişate în săritoare în partea de sus, având fiecare câte 5 frunze şi 3 prune.
În dreapta, în câmp albastru, se află un cap de bovină de aur, privit din faţă.
În stânga, în câmp auriu, se află o ramură de stejar, compusă din 9 frunze şi 7 ghinde, poziţionată în bară.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Ramurile simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, pomicultura, iar numărul fructelor indică numărul satelor componente ale comunei.
Capul de bovină reprezintă o altă ocupaţie de bază a locuitorilor, creşterea animalelor.
Ramurile de stejar evocă bogăţia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 28: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Moşoaia, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Moşoaia, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
În dreapta, în câmp roşu, se află o oaie de aur.
În stânga, în câmp auriu, se află o sondă de extracţie neagră.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află o biserică de argint, văzută din faţă, cu pridvor, având 3 deschideri arcuite în partea superioară, cea din mijloc mai mare, cu două frontoane încărcate cu 4 firide; frontonul de jos are o firidă de formă dreptunghiulară, iar cel de sus are 3 firide arcuite în partea superioară; biserica este înălţată printr-o turlă acoperită dotată cu 3 ferestre şi timbrată de o cruciuliţă.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Oaia dă denumirea localităţii şi conform unei legende, întemeietorii comunei ar fi fost un moş şi o moaşă care, având o oaie, era numită de localnici "moaşa cu oaia".
Sonda simbolizează extracţia de petrol din zonă.
Biserica evocă cele 7 aşezăminte religioase din comună, dintre care 4 sunt declarate monumente istorice.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 29: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Nucşoara, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Nucşoara, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în dreapta, în câmp verde, se află o floare de colţ de aur cu stamine verzi.
În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află o capră neagră în salt.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un brâu undat de argint.
În partea inferioară, în stânga, în câmp verde, se află un măr cu două frunze, orientate în sus şi poziţionate în bară, totul de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Floarea de colţ şi capra neagră, declarate monument al naturii, fac parte din flora, respectiv fauna localităţii.
Brâul undat simbolizează râul Doamnei care străbate localitatea.
Mărul reprezintă principala ocupaţie a locuitorilor, pomicultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 210: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Poiana Lacului, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Poiana Lacului, potrivit anexei nr. 1.10, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
În dreapta, în câmp auriu, se află o ramură de prun cu două fructe şi două frunze verzi, dintre care una orientată în sus, iar cealaltă spre stânga.
În stânga, în câmp argintiu, se află o sondă de foraj neagră.
În vârful scutului se află un brâu undat de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Ramura cu cele două prune evocă bogăţia pomicolă a zonei.
Sonda simbolizează industria petrolieră din localitate.
Brâul undat reprezintă cele două râuri care străbat comuna, respectiv Cotmeana şi Teleorman.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 211: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Rociu, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Rociu, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint şi având o bordură roşie încărcată cu 11 bezanţi de argint.
În partea superioară se află o cruce treflată de aur.
În partea inferioară se află 4 spice de grâu de aur, dispuse în evantai, ale căror tulpini se încrucişează în partea de jos, având o fundă de aur la punctul lor de intersecţie.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Crucea face referire atât la trecutul istoric al localităţii, când teritoriile acesteia făceau parte din domeniile schitului Berislăveşti, cât şi la edificiile de cult din localitate.
Brâul undat reprezintă râul Dâmbovnic, care traversează localitatea.
Spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Bezanţii amintesc de cele 11 monede republicane romane, descoperite pe raza comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 212: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Slobozia, judeţul Argeş
Descrierea stemei
Stema comunei Slobozia, potrivit anexei nr. 1.12, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară şi cea inferioară se află câte un mănunchi compus din 3 spice de grâu şi un porumb, dispuse în evantai, primul fiind un spic de grâu, al doilea porumbul şi următoarele celelalte două spice de grâu, care se unesc la bază, totul de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Mănunchiul de spice de grâu şi porumb simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.
Brâul undat reprezintă râul Dâmbovnic, care traversează localitatea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 382 din data de 23 mai 2014