Document embed

DECIZIE nr. 723 din 9 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor coloanei întâi cu titlul "luna şi anul naşterii"din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel-Marius Morar	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi d), art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52, art. 53, art. 54, art. 55 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Dorel Sava în Dosarul nr. 5/102/2014 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 968D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Comisia de Contestaţii Pensii a Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul excepţiei prin care solicită conexarea Dosarului Curţii Constituţionale nr. 968D/2014 cu dosarele nr. 846D/2014 şi nr. 940D/2014.

4. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de conexare.

5. Preşedintele, având în vedere că pentru dosarele nr. 846D/2014 şi nr. 940D/2014 nu a fost stabilit termenul de judecată, respinge cererea de conexare.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează doar dispoziţiile anexei nr. 6 la Legea nr. 263/2010, iar nu şi dispoziţiile art. 2 lit. c) şi d). art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52-55 şi art. 95 din aceeaşi lege. De asemenea arată că dispoziţiile anexei nr. 5 din Legea nr. 263/2010 nu sunt aplicabile autorului excepţiei. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. 6 la Legea nr. 263/2010 pune concluzii de respingere ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 24 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5/102/2014, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi d), art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52, art. 53, art. 54, art. 55 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la Legea nr. 263/2010.

8. Excepţia a fost ridicată de Dorel Sava cu prilejul soluţionării unei cauze în care a solicitat anularea Deciziei nr. 168.136 din 30 septembrie 2013 emise de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi obligarea acestei instituţii la stabilirea pensiei cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 21 de ani şi 5 luni pentru numărul de puncte realizat în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, considerând că stagiul de cotizare complet trebuie să fie cel stabilit în funcţie de data ieşirii la pensie, iar nu cel stabilit în funcţie de data naşterii.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin folosirea pentru determinarea punctajului mediu anual a stagiului de cotizare stabilit de lege în funcţie de data naşterii fiecărui asigurat se încalcă principiul egalităţii în drepturi şi dreptul de proprietate pe care îl are asupra pensiei.

10. Totodată, arată că prin folosirea punctajului mediu anual astfel stabilit sunt încălcate dispoziţiile art. 2 lit. c) şi d), art. 3 alin. (1) lit. n) şi v) şi art. 52 - art. 55 din Legea nr. 263/2010, ceea ce contravine art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 124 din Constituţie, în acest sens solicită Curţii să se pronunţe dacă sunt respectate principiile contributivităţii şi egalităţii consacrate de art. 2 alin. (1) lit. c) şi d), întrucât din deciziile Curţii Constituţionale nr. 680 din 26 iunie 2012, nr. 223 din 13 martie 2012, nr. 224 din 13 martie 2012 şi 1.612 din 15 decembrie 2010 reiese că nu poate exista decât o singură vârstă standard de pensionare şi un singur stagiu de cotizare minim sau complet pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică, iar o interpretare contrară ar crea discriminări între pensionari din perspectiva contributivităţii, ca fundamental dreptului la pensie. Consideră că nu exista nicio justificare obiectivă şi rezonabilă ca numărul de puncte realizat în întreaga perioadă de activitate din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să se împartă la stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data împlinirii vârstei standard de pensionare, iar nu la stagiul prevăzut de lege la data pensionării şi că astfel se creează o discriminare pe criteriul vârstei.

11. În continuare arată că nu sunt respectate nici dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010, deoarece acest articol prevede că punctajul mediu anual îl reprezintă numărul de puncte realizate de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzător stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării, iar nu la data împlinirii vârstei de pensionare stabilite în funcţie de data naşterii. De asemenea consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. v) din aceeaşi lege, care definesc vârsta standard de pensionare, şi arată că autorităţile române confundă vârsta standard de pensionare cu vârsta de pensionare.

12. Cât priveşte dispoziţiile art. 52-55 din Legea nr. 263/2010 arată că "în niciun caz legiuitorul nu poate prestabili, în funcţie de data naşterii, data pensionării, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare a unei persoane, atât timp cât acestea sunt diferite în raport cu perioada de timp, iar nu fixe, atât timp cât acestea cresc eşalonat." Mai arată că dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 263/2010 stabilesc care este vârsta din care se fac reducerile prevăzute de lege, aceasta fiind vârsta standard de pensionare, iar nu vârsta de pensionare stabilită în funcţie de data naşterii, pentru fiecare asigurat în parte.

13. Referitor la dispoziţiile anexelor nr. 5 şi 6 la Legea nr. 263/2010 arată că acestea trebuie interpretate în sensul că în perioada indicată în coloana a doua vârsta asiguratului la ieşirea la pensie, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare sunt cele indicate în coloanele 3-5, acestea folosindu-se pentru toate persoanele care se înscriu la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, sau beneficiază de pensie anticipată, anticipată parţială sau pensie de invaliditate. Coloana întâi din anexe, referitoare la luna şi anul naşterii asiguratului, se poate folosi numai pentru asiguraţii care solicită înscrierea la pensie la data împlinirii vârstei standard de pensionare, iar nu şi atunci când asiguraţii beneficiază de pensie anticipată, anticipată parţială, pensie de invaliditate, de reducerea vârstei standard de pensionare sau solicită înscrierea la pensie după împlinirea acestei vârste.

14. Solicită Curţii Constituţionale ca, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituţie, să se pronunţe dacă textele de lege criticate sunt în concordanţă cu cele reţinute prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, referitor la limitele libertăţii de legiferare în materia pensiilor, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, referitor la dreptul persoanei care a contribuit la obţinerea unei pensii în cuantumul rezultat din aplicarea principiului contributivităţii, prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012, în ceea ce priveşte considerentele referitoare la contributivitate, şi Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010, cu referire la vârsta şi stagiul de cotizare.

15. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că prin reglementarea criticată nu se Stabilesc vârste standard de pensionare şi stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în acelaşi interval. Principiul egalităţii în drepturi nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situaţii diferite. În plus, este atribuţia legiuitorului să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor. Nu se pune nici problema încălcării dreptului de proprietate al reclamantului asupra pensiei, întrucât acesta nu este afectat prin dispoziţiile legale criticate. Dimpotrivă, acestea garantează dreptul pensionarului de a i se stabili drepturile de pensie cu respectarea principiului contributivităţii.

16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

17. Guvernul, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 243 din 29 aprilie 2014, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

20. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. c) şi d), art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52, art. 53, art. 54, art. 55 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, precum şi cele ale anexelor nr. 5 "Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare" şi nr. 6 "Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale" la Legea nr. 263/2010. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 2 lit. c) şi d), art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52, art. 53, art. 54, art. 55 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010 nu sunt criticate ca fiind neconstituţionale, ci, dimpotrivă, autorul excepţiei susţine că aceste texte de lege au fost încălcate prin stabilirea punctajului mediu anual cu luare în considerare a stagiului de cotizare corespunzător datei de naştere, iar nu a celui de la data pensionării. Prin urmare, nefiind criticate ca neconstituţionale, aceste texte de lege nu constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, observând situaţia personală a autorului excepţiei, Curtea constată că dispoziţiile anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 nu sunt incidente în cauza în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, acesta încadrându-se în ipoteza dispoziţiilor anexei nr. 6 la legea amintită. În consecinţă, având în vedere cele mai sus reţinute, precum şi motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile coloanei întâi cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

21. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 47 referitor la nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 142 alin. (1) referitor la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, art. 147 alin. (4) referitor la efectul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale şi art. 20 prin raportare la prevederile art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor recunoscute din cartă, ale art. 25 alin. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la nivelul de trai, ale art. 14 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării şi interzicerea abuzului de drept, şi la cele ale art. 1 din Primul Protocol la Convenţia mai sus amintită, referitoare la proprietate.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei este o persoană care a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare, astfel că a solicitat acordarea dreptului de pensie la o dată anterioară faţă de cea pe care legea o prevedea dacă ar nu ar fi beneficiat de această reducere. În concret a obţinut dreptul la pensie în data de 3 noiembrie 2011, deşi, dacă nu beneficia de reducerea vârstei de pensionare, acest drept trebuia să i se acorde în luna octombrie din anul 2023. La stabilirea punctajului mediu anual Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor a luat în calcul stagiul de cotizare aferent datei la care autorul excepţiei trebuia să se pensioneze dacă nu beneficia de reducerea vârstei de pensionare, iar nu pe cel de la data pensionării, ceea ce a avut ca rezultat obţinerea unui punctaj mai mic. Or, autorul excepţiei susţine că acest mod de stabilire a punctajului mediu anual este neconstituţional, iar viciul de neconstituţionalitate este generat de dispoziţiile coloanei întâi din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010, care, pe lângă criteriile vârstei şi stagiului de cotizare, introduc o nouă condiţie în funcţie de care se stabileşte pensia, respectiv data naşterii asiguratului. Prin urmare, consideră că s-a creat o discriminare pe criterii de vârstă.

23. Analizând dispoziţiile coloanelor 3-5 din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010, Curtea constată că acestea stabilesc o creştere etapizată şi corelată a vârstelor şi stagiilor de cotizare. Coloana întâi din anexă prevede, în plus, data naşterii asiguratului în funcţie de care se stabileşte data la care are dreptul să solicite deschiderea dreptului la pensie şi în funcţie de care se stabilesc vârsta şi stagiul de cotizare. Atunci când asiguratul beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, aşa cum este cazul autorului excepţiei, perioada redusă se scade din vârsta de pensionare din coloana a treia, corespunzătoare datei naşterii prevăzute în coloana întâi. Astfel, asiguratul se poate pensiona la o dată anterioară celei prevăzute în coloana a doua, corespunzătoare datei naşterii. De asemenea, stagiul de cotizare este cel corespunzător datei naşterii, iar nu celui de la data pensionării. A considera că vârsta de pensionare se stabileşte în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, iar nu în funcţie de data naşterii, ar însemna ca asiguratul să beneficieze, practic, de o dublă reducere, atât cea obţinută potrivit legii, ca urmare a condiţiilor în care şi-a desfăşurat activitatea profesională, dar şi de una obţinută prin eludarea legii, întrucât scăderea perioadei reduse nu s-ar efectua din vârsta la care ar fi trebuit să se pensioneze potrivit datei naşterii, ci dintr-o vârstă mai mică, corespunzătoare datei de pensionare anticipate. O astfel de soluţie este evident inechitabilă în raport cu ceilalţi asiguraţi. În acelaşi timp a considera că, aşa cum susţine autorul excepţiei, stagiul de cotizare care trebuie să fie luat în calculul punctajului mediu anual este cel de la data pensionării, iar nu cel aferent datei naşterii, ar însemna că, în mod contrar voinţei legiuitorului, asiguratul ar beneficia de reducerea stagiului de cotizare în condiţiile în care asiguratul nu ar fi trebuit să beneficieze decât de reducerea vârstei de pensionare.

24. Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea apreciază că susţinerile autorului excepţiei privind contrarietatea dintre dispoziţiile de lege criticate şi prevederile constituţionale şi internaţionale referitoare la egalitatea cetăţenilor şi interzicerea discriminării sunt lipsite de fundament.

25. Cât priveşte susţinerea referitoare la încălcarea dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, Curtea reţine, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalităţile de calcul şi cuantumul său. Dispoziţiile de lege criticate sunt o expresie a prevederilor constituţionale mai sus amintite şi dau expresie raţiunilor sociale şi bugetare avute de vedere în legiuitor. În acest sens, prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2013, Curtea menţiona că, "având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menţionat, legiuitorul a instituit o grilă de creştere progresivă a vârstei de pensionare, iar data naşterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabileşte vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naţionale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanţării sistemului public de pensii, în condiţiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populaţiei active şi, pe de altă parte, o creştere a speranţei de viaţă a persoanelor aflate la pensie."

26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorel Sava în Dosarul nr. 5/102/2014 al Curţii de Apel Târgu Mureş şi constată că dispoziţiile coloanei întâi cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 decembrie 2014.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 81 din data de 30 ianuarie 2015