DECIZIE nr. 248 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Irina-Loredana Gulie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 5.971/303/2013 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 913D/2013.
2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, personal. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Având cuvântul, autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că prevederile art. 7 din Legea nr. 230/2007 contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, deoarece creează o discriminare între fondatorii asociaţiei de proprietari, pe de o parte, şi persoanele care solicită ulterior înscrierea în asociaţie. Din acest punct de vedere, prevederile art. 7 din Legea nr. 230/2007 sunt incomplete, fiind în contradicţie cu cele cuprinse în art. 6 din acelaşi act normativ, care prevăd condiţii mai restrictive pentru asociere. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea prevederilor art. 8 din Legea nr. 230/2007, se arată că, în practică, instanţele de judecată procedează la modificarea sau completarea statutului ori a acordului de asociere, în lipsa existenţei unui proces-verbal al adunării generale a asociaţiei de locatari, dat fiind faptul că legiuitorul nu a precizat verificarea legalităţii acestor modificări, survenite ulterior constituirii asociaţiei.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens, arată că prevederile art. 6-8 din Legea nr. 230/2007 se referă la situaţii juridice diferite, astfel încât şi reglementarea acestora nu poate fi decât diferită. Astfel, arată că înscrierea ulterioară a membrilor unei asociaţii de proprietari, fără alte formalităţi, nu are semnificaţia nedovedirii calităţii de proprietar, ci se referă la lipsa obligativităţii exprimării consimţământului tuturor proprietarilor, aspect greu de realizat data fiind circulaţia juridică a bunurilor imobile integrate condominiului respectiv. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din acelaşi act normativ, arată că susţinerile autorului excepţiei vizează aspecte ce ţin de fondul cauzei, deduse soluţionării instanţelor judecătoreşti.
5. Având cuvântul în replică, autorul excepţiei de neconstituţionalitate arată că textele de lege criticate nu prevăd condiţii clare de înscriere ulterioară în cadrul unei asociaţii de proprietari, neexistând niciun veritabil control judiciar asupra acestei operaţiuni.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Sentinţa civilă nr. 8.347 din 10 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 5.971/303/2013, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unui act adiţional la acordul de asociere la o asociaţie de proprietari.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dobândirea calităţii de membru al Asociaţiei de proprietari, în temeiul textelor de lege criticate, în lipsa semnării acordului de asociere, precum şi fără proba calităţii de proprietar şi a faptului că locuieşte în imobilul respectiv, constituie o discriminare faţă de proprietarii care au constituit iniţial Asociaţia de proprietari, contribuind la dobândirea personalităţii juridice a acesteia, în condiţiile art. 6 din acelaşi act normativ.
7. Judecătoria Sectorului 6 din Bucureşti îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că modul în care au fost aplicate aceste prevederi de către asociaţie, respectiv dacă aceasta a acceptat înscrierea în asociaţie a unor persoane ce nu fac dovada calităţii de proprietar, reprezintă o chestiune ce ţine de fondul cauzei, ce poate fi analizată doar de către instanţă învestită cu soluţionarea acţiunii formulate de reclamant. Pe de altă parte, arată că încălcarea principiului egalităţii nu se realizează decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. Or, în situaţia reglementată de art. 7 şi art. 8 alin. (2) din Legea nr. 230/2007, persoanele ce se înscriu ulterior în asociaţie se află într-o situaţie diferită, respectiv în situaţia în care nu au participat la şedinţa de constituire a asociaţiei, şi prin urmare nu mai au posibilitatea de a semna acordul de asociere ce a fost depus la instanţă în vederea acordării personalităţii juridice. Aşa fiind, reglementările legale menţionate nu instituie nici discriminări sau privilegii, ci se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, pentru protecţia dreptului de asociere al proprietarilor care nu s-au înscris în asociaţie în momentul constituirii acesteia.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
9. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că acestea se aplică de la data intrării în vigoare a legii tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale, fără criterii arbitrare, singura condiţie impusă fiind calitatea de proprietar. De asemenea, se arată că oricare dintre proprietari, indiferent că este sau nu membru al asociaţiei, are dreptul, potrivit art. 26 din Legea nr. 230/2007, cu modificările ulterioare, de a ataca în justiţie hotărârile care sunt de natură să îi prejudicieze interesele. Mai mult, asociaţiile de proprietari au fost create de legiuitor în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seamă totodată şi interesele locatarilor, legate de realizarea unei bune convieţuiri. Se mai apreciază că susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate au, mai degrabă, caracterul unor nemulţumiri faţă de posibilitatea pe care o are un nou proprietar de a deveni membru într-o asociaţie de proprietari, ceea ce implică, în fapt, interpretarea şi aplicarea legii.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, potrivit cărora:
- Art. 7:
"Înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea generală de constituire se face la cererea scrisă a acestora, fără alte formalităţi."
- Art. 8:
"(1) Pentru modificarea sau completarea statutului ori a acordului de asociere este necesar acordul a cel puţin 2/3 din numărul proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari.
(2) Orice modificare sau completare se înregistrează la judecătoria care a emis încheierea judecătorească de înfiinţare, fără alte formalităţi."
13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 - Universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate sunt cuprinse în cap. II - înfiinţarea şi înregistrarea asociaţiei de proprietari, şi dispun asupra modalităţii de înscriere în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea generală de constituire, şi, respectiv, asupra modificării sau completării statutului ori a acordului de asociere. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 7 şi 8 din Legea nr. 230/2007, cu modificările ulterioare, înscrierea ulterioară a noilor proprietari în cadrul asociaţiei se face la cererea scrisă a acestora, fără alte formalităţi, iar orice modificare sau completare a statutului asociaţiei sau a acordului de asociere se înregistrează la judecătoria care a emis încheierea judecătorească de înfiinţare, fără alte formalităţi.
15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică aceste soluţii legislative, arătând că ele contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi, deoarece, în opinia acestuia, dobândirea calităţii de membru al asociaţiei de proprietari, în lipsa semnării acordului de asociere, precum şi fără proba calităţii de proprietar şi a faptului că locuieşte în imobilul respectiv, constituie o discriminare faţă de proprietarii care au constituit iniţial asociaţia.
16. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că proprietarii care solicită înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari se află într-o situaţie ce diferă în mod obiectiv de situaţia proprietarilor care au înfiinţat asociaţia, dat fiind faptul că, dobândind ulterior calitatea de proprietar asupra locuinţei, nu au fost prezenţi la adunarea generală de constituire şi, prin urmare, nu au avut posibilitatea de a-şi manifesta acordul scris la înfiinţarea asociaţiei de proprietari, prin semnarea acordului de asociere. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, principiul constituţional al egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. (A se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 1.059 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 540 din 4 august 2009, sau Decizia nr. 1.633 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 25 ianuarie 2012.)
17. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la o eventuală lipsă a dovezii calităţii de proprietar, la momentul înregistrării de către asociaţie a cererii de dobândire a calităţii de membru, Curtea reţine că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci privesc interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea unei contestaţii împotriva hotărârii adunării generale a proprietarilor.
18. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate mai invocă şi încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 - Universalitatea, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 53 alin. (1) restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, fără a arăta în ce constă pretinsa contrarietate între textul de lege criticat şi dispoziţiile invocate. Din această perspectivă, având în vedere că instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui autorilor excepţiei în indicarea unor motive de neconstituţionalitate, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, criticile formulate nu pot fi analizate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 5.971/303/2013 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 456 din data de 23 iunie 2014