Termen | Explicaţie |
Acţiunea auditabilă | Reprezintă operaţiunea elementară din cadrul unei activităţi ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic şi comparate cu realitatea practică. |
Procedura | Atunci când este utilizat în cadrul metodologiei de derulare a misiunilor de audit public intern, termenul se referă la activităţile necesar a fi parcurse în cadrul fiecărei etape, în funcţie de tipul misiunii. Acestea nu se identifică cu procedurile operaţionale de lucru elaborate în baza Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare. |
Cauza | Explicaţia diferenţei între ceea ce ar trebui să existe şi ceea ce există efectiv cu privire la o constatare de audit |
Caria auditului intern | Document oficial care defineşte scopul, obiectivele, organizarea, competenţele, responsabilităţile şi autoritatea structurii de audit în cadrul entităţii publice, sfera de aplicare, natura serviciilor de audit privind asigurarea, consilierea şi evaluarea, metodologia de lucru, regulile de conduită a auditorilor interni şi autorizează accesul la documente, bunuri şi informaţii, care sunt necesare pentru realizarea activităţii de audit intern. |
Controlul intern | Totalitatea politicilor şi procedurilor elaborate şi implementate de managementul entităţii publice pentru a asigura: atingerea obiectivelor entităţii într-un mod economic, eficient şi eficace; respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor şi deciziilor managementului; protejarea bunurilor şi informaţiilor, prevenirea şi depistarea fraudelor şi erorilor; calitatea documentelor contabile, precum şi furnizarea în timp util de informaţii de încredere pentru management |
Compartimentul de audit public intern | Noţiune generică privind tipul de structură funcţională de bază a auditului public intern care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor şi riscurile asociate de la nivelul entităţii publice, poate fi: direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau compartiment cu minimum 2 auditori interni, angajaţi cu normă întreagă |
Circuitul documentelor | Prezentarea schematică a circulaţiei documentelor în cadrul unei activităţi, unui proces sau unei entităţi, între diverse posturi de lucru, indicându-se originea şi destinaţia lor, şi care oferă o viziune completă a traseului informaţiilor şi a suporturilor lor. Constituie un element în abordarea auditului, care ţine cont de riscuri. |
Mediul de control | Atitudinea şi acţiunile conducerii cu privire la importanţa controlului în entitate. Mediul de control reprezintă cadrul şi structura necesară realizării obiectivelor primordiale ale sistemului de control intern. Mediul de control înglobează următoarele elemente: - integritatea şi valorile etice; - concepţia şi stilul conducerii; - structura organizatorică; - atribuţiile de competenţă şi de responsabilităţi; - politicile şi practicile relativ la resursele umane; - competenţa personalului. |
Fişa de identificare şi analiză a problemei | Reprezintă un document de lucru întocmit pe parcursul misiunilor de asigurare pentru fiecare problemă identificată care sprijină auditorii în parcurgerea unui raţionament profesional pentru stabilirea naturii problemei, faptelor, criteriilor, cauzelor, consecinţelor, precum şi recomandărilor pentru remediere şi prevenirea apariţiei pe viitor a deficienţei. |
Iregularitatea | Reprezintă abaterea semnificativă de la regulile procedurale şi metodologice, respectiv de la prevederile legale, aplicabile activităţii/acţiunii auditate, rezultată dintr-o acţiune sau omisiune care are sau ar putea avea efectul prejudicierii bugetului entităţii sau posibilele indicii de fraudă. O abatere de la prevederile normative şi procedurale aplicabile activităţii/acţiunii auditate are caracter de iregularitate dacă auditorii consideră că poate avea un impact major imediat asupra obiectivelor, patrimoniului sau imaginii entităţii, impunându-se, în funcţie de circumstanţe, luarea de măsuri imediate de investigare sau corectare de către persoanele în drept, fără a se mai aştepta parcurgerea normală a etapelor unei misiuni de audit public intern. |
Probele | Informaţiile pe baza cărora se fundamentează concluziile, opiniile auditorului. Ele trebuie să fie: - suficiente (informaţii cantitative suficiente pentru ca auditorul să poată să îndeplinească bine munca şi calitativ imparţiale, astfel încât pot fi considerate fiabile); - pertinente (informaţiile corespund cu exactitate obiectivelor auditului); - au un cost de obţinere rezonabil (informaţiile au un cost de obţinere proporţional cu rezultatul pe care auditorul urmăreşte să îl obţină). |
Obiectivele | Enunţuri generale elaborate de către auditorii interni care definesc rezultatele urmărite prin misiunea respectivă. |
Obiectivitate | O atitudine mentală imparţială, care permite auditorilor interni să realizeze misiuni astfel încât să creadă în produsul muncii lor şi să nu fie nevoiţi să facă niciun compromis cu privire la calitate. Obiectivitatea presupune ca auditorii interni să nu se lase influenţaţi de alte persoane în ceea ce priveşte raţionamentul lor profesional în legătură cu aspectele de audit. |
Ordinul de serviciu | Mandat general acordat de către o autoritate calificată unui auditor în vederea începerii unei misiuni. |
Circuitul auditului (Pista de audit) | Stabileşte fluxurile informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea, precum şi modul de arhivare a documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită, totodată, reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers. |
Planificarea activităţii de audit | Definirea obiectivelor, stabilirea politicilor, natura acestora, calendarul de proceduri şi testări destinate să îndeplinească obiectivele controalelor sau ale misiunilor de audit. |
Programul misiunii de audit public intern | Un document care prezintă activităţile de urmat în vederea realizării misiunii de audit. |
Raportul de audit | Opiniile scrise ale auditorului şi constatările formulate ca urmare a testărilor efectuate în timpul misiunii de audit public intern şi/sau analizele şi concluziile auditorului ca urmare a realizării misiunii. |
Proces | Ansamblul de activităţi/acţiuni corelate sau interactive care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire. |
Recomandare | Propunerea formulată pentru a corecta/a elimina deficienţele constatate şi pentru a preveni materializarea riscului. |
Coordonator/Şeful compartimentului de audit public intern | Postul de nivel cel mai înalt în cadrul unei entităţi, responsabil de activitatea de audit intern. |
Rezultate, impact | Efectele unui program sau ale unui proiect, măsurate la nivelul cel mai semnificativ, ţinând cont de realizarea programului sau a proiectului. |
Riscul | Posibilitatea de a se produce un eveniment susceptibil, de a avea un impact asupra realizării obiectivelor. Riscul se măsoară în termeni de consecinţe şi de probabilitate. |
Supervizarea | Supervizarea este mai întâi de toate un semn de unitate, funcţia de regularitate constând în urmărirea activităţilor/acţiunilor şi validarea operaţiilor agenţilor prin încadrare; ele se integrează sistemului de control intern. Este, de asemenea, elementul indispensabil procesului de audit. Supervizorul încadrează, orientează şi monitorizează auditorii în toate etapele de natură să ajusteze cu maximum de eficacitate operaţiile, procedurile şi testele obiectivelor urmărite. |