HOTĂRÂRE nr. 17 din 8 aprilie 2014 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un cadru pentru politica privind clima şi energia în perioada 2020-2030 - COM (2014) 15
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/162, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 26 martie 2014,
1.Camera Deputaţilor apreciază accentul pus pe necesitatea de a intensifica semnificativ eforturile actuale pentru a valorifica potenţialul considerabil de creştere a eficienţei energetice al unor sectoare, cum ar fi locuinţele, şi aminteşte în acest context de capacitatea arhitecturii tradiţionale şi a celei numite "verde" de a contribui la atingerea obiectivelor. România ar putea susţine în mod semnificativ un astfel de obiectiv prin potenţialul său legat de tehnicile şi soluţiile constructive tradiţionale. În acelaşi context, recomandăm Comisiei Europene să revitalizeze preocuparea pentru proiectarea "verde" a locuinţelor şi spaţiilor publice şi în acelaşi timp să se asigure că suprafeţele betonate sunt minimizate, în aplicarea obiectivelor la nivelul Uniunii Europene privind conservarea biodiversităţii solului.
2.Camera Deputaţilor salută abordarea Comisiei Europene de a stimula pieţele de comercializare cu amănuntul, atât a energiei electrice, cât şi a gazului, pentru a deveni mai dinamice şi mai competitive, pentru a le permite consumatorilor să beneficieze pe deplin de dereglementarea pieţei energetice. În special, susţine cu putere punerea la dispoziţia consumatorilor a instrumentelor legale şi tehnice pentru a cunoaşte şi controla consumul propriu şi pentru a avea libertatea de a-şi alege furnizorii de servicii energetice sau de a produce singuri energie durabilă. De asemenea, consideră că producerea de energie în regim propriu are un potenţial insuficient exploatat. În România, dispersia în teritoriu a centrelor locuite este ridicată, ceea ce ar face fezabile astfel de soluţii. De aceea ar trebui evaluate progresele în acest domeniu în Uniunea Europeană şi, eventual, Comisia Europeană să propună o acţiune de sprijinire la nivel european.
3.Camera Deputaţilor susţine elaborarea unor planuri naţionale în domeniu, dar consideră că orizontul de timp prevăzut, anume de a fi finalizate cu mult înainte de anul 2020, este excesiv de optimist, având în vedere cel puţin perioada necesară de cel puţin 2 ani pentru a obţine informaţiile necesare.
4.Camera Deputaţilor propune Comisiei Europene să includă parteneriatele estice în viziunea sa strategică pe termen lung în domeniul propunerii, ca scenarii analizate. O astfel de abordare ar însemna un semnal concret şi puternic al dorinţei de a primi noi membri în familia europeană.
5.Faţă de propunerea Comisiei Europene de a analiza şi de a formula recomandări pe marginea planurilor statelor membre în ceea ce priveşte aspectele comune, Camera Deputaţilor îşi exprimă rezervele, deoarece o asemenea analiză ar prelungi procesul administrativ cu cel puţin un an, fără însă a fi clar în ce ar consta avantajele identificării unor aspecte comune. Conform intenţiei propunerii, statele membre elaborează şi implementează asemenea planuri sub autoritatea proprie, tocmai ca răspuns la specificul fiecărui stat membru în parte. De aceea, recomandăm ca planurile să fie doar notificate Comisiei Europene, spre a servi drept bază comună de cunoaştere.
6.Camera Deputaţilor îşi exprimă îngrijorarea cu privire la intenţia Comisiei Europene de a elimina treptat, în perioada 2020-2030, subvenţiile pentru tehnologiile energetice care au ajuns deja în faza de maturitate, inclusiv cele pentru energia din surse regenerabile. Îngrijorarea porneşte de la faptul că încă nu există date suficiente şi este posibil să nu existe nici în orizontul de timp menţionat, în ceea ce priveşte rentabilitatea investiţiilor de acest tip, ţinând seama de ciclul de viaţă îndelungat. Acest lucru este în mod special important pentru România unde aceste investiţii au ajuns mai târziu la o mărime importantă din punct de vedere economic şi al puterii instalate, comparativ cu alte state membre.
7.Camera Deputaţilor este conştientă de faptul că există un moment la care se ating limitele teoretice ale eficienţei energetice şi că emisiile tehnologice sunt inevitabile în unele sectoare, dar atrage atenţia că nu există motive pentru a statua că tehnologia de stocare a carbonului (CSC) ar putea fi singura opţiune disponibilă pentru reducerea emisiilor directe provenite din procesele industriale cu amploarea necesară pe termen lung.
Chiar dacă, aşa cum întemeiat afirmă Comisia Europeană, intensificarea eforturilor în materie de cercetare-dezvoltare şi demonstrarea la nivel comercial a tehnologiei CSC sunt esenţiale în următorii 10 ani pentru ca această tehnologie să poată fi implementată în orizontul de timp 2030, o astfel de soluţie depinde nu doar de maturitatea tehnologică, ci şi de alţi factori, dintre care sunt de amintit acceptarea publică, amploarea şi statornicia proceselor industriale generatoare. În România, care dispune de un potenţial ridicat de locaţii potrivite pentru CSC, este discutabilă susţinerea publică a unor astfel de proiecte. În acelaşi timp, amplitudinea proceselor generatoare este de aşteptat să se micşoreze în timp, din cauza scăderii cererii de energie. În aceste condiţii, România recomandă ca tehnologia CSC să fie privită cu adevărat ca o ultimă soluţie.
8.Camera Deputaţilor este preocupată de propunerea Comisiei Europene adresată Consiliului şi Parlamentului European de a analiza aprobarea de ridicare a ponderii energiei din surse regenerabile la 27% la nivelul Uniunii Europene până în anul 2030, de la 20% cât este în prezent.
Camera Deputaţilor recomandă relaxarea şi nuanţarea acestui obiectiv în funcţie de mixul energetic al fiecărui stat membru şi de condiţiile economice concrete ale fiecărui stat membru. În cazul României, conform scenariului prognozat, ponderea de 41% de energie electrică produsă din surse regenerabile în mixul energetic nu poate compensa eforturile necesare pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă în sectoarele transport şi încălzire-răcire.
9.Camera Deputaţilor atenţionează asupra necesităţii de a se evalua măsura în care statele membre vor mai beneficia de aceeaşi libertate de decizie privind mixul energetic naţional, în condiţiile agreării unei ţinte minime obligatorii pentru ansamblul Uniunii Europene de 27% şi în condiţiile introducerii unui mecanism de guvernanţă în domeniul energiei care oferă Comisiei Europene pârghii de intervenţie asupra planurilor naţionale privind energia din surse regenerabile şi, implicit, asupra stabilirii mixului energetic.
10.Camera Deputaţilor subliniază că proiectele de iniţiere a unor tehnologii sau soluţii inovatoare în domeniul energiei, ce contribuie la scăderea emisiei de gaze cu efect de seră, care sunt în fază incipientă în acest moment, au nevoie de finanţare europeană cât mai timpurie şi consideră că proiectele de cercetare-dezvoltare în acest domeniu ar trebui sprijinite la nivelul Uniunii Europene.
11.Camera Deputaţilor consideră că ţinta de 40% de reducere a gazelor cu efect de seră reprezintă maximum acceptabil pentru România şi numai în condiţiile unui acord internaţional.
12.Camera Deputaţilor consideră că propunerea ar câştiga în predictibilitate dacă ar fi stabilite marje de timp diferenţiate pentru obiectivele stringente sau minimale - pe termen scurt şi mediu şi pentru cele la care se acceptă o anumită flexibilitate, fiind stabilite pe termene mai lungi. Ar trebui minimizat riscul de a nu atinge nivelul necesar caracterului demonstrativ al unor programe, risc deja materializat în cazul proiectelor CSC de până în prezent.
13.Camera Deputaţilor subliniază că deciziile la nivelul Uniunii Europene ar trebui să ţină seama de contextul negocierilor internaţionale în domeniul schimbărilor climatice şi să nu aducă presiuni suplimentare asupra competitivităţii industriei europene, securităţii energetice, pieţei forţei de muncă. Trebuie să se asigure un echilibru între obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi păstrarea locurilor de muncă şi a competitivităţii industriei, precum şi creşterea economică.
14.Camera Deputaţilor solicită o evaluare de impact riguroasă privind eficienţa în termeni de măsuri de punere în aplicare, costuri şi beneficii, care să permită industriei europene să rămână competitivă. Evaluarea trebuie realizată pentru fiecare stat membru pentru că punctele de plecare sunt diferite, circumstanţele naţionale fiind diferite.
15.Camera Deputaţilor subliniază că distribuirea eforturilor de reducere trebuie realizată într-o manieră echilibrată pe baza unor criterii transparente şi echitabile care să asigure o implementare eficientă din punctul de vedere al costurilor. Este necesară îmbunătăţirea coordonării politicilor, astfel încât, pe termen mediu şi lung, preţul carbonului să constituie un stimulent suficient de solid pentru a încuraja investiţiile în tehnologii cu un conţinut scăzut de carbon la nivelul Uniunii Europene. Obiectivele de competitivitate, securitate energetică şi suportabilitatea preţului electricităţii nu trebuie să fie puse în pericol pe termen scurt. Ar trebui luate în calcul sprijinirea reţelelor de transport al energiei dinspre zona balcanică unde se află România spre vestul continentului, precum şi analiza potenţialului generaţiei a IV-a de reactoare nucleare, mult mai puţin poluante şi mai puţin riscante.
16.Camera Deputaţilor recomandă stabilirea unor acţiuni de încurajare a companiilor comerciale pentru a-şi spori interesul în tehnologii cu emisii scăzute de carbon şi prin instrumente noi să se asigure accesul la acestea la un cost rezonabil.
17.Camera Deputaţilor sprijină, în principiu, propunerea legislativă în discuţie, considerând că aceasta reprezintă o contribuţie relevantă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi de asigurare a calităţii vieţii cetăţenilor europeni.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 aprilie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 260 din data de 9 aprilie 2014