DECIZIE nr. 137 din 10 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi" cuprinse în art. II al Legii nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor conţinute de art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, respectiv a sintagmei "şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi", excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 8.019/302/2014 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 806D/2014.
2. Dezbaterile au avut loc la data de 3 martie 2015 în prezenţa părţii Marian Raicu, precum şi a reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat pronunţarea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru data de 10 martie 2015, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
3. Prin Încheierea din 14 august 2014, pronunţată în Dosarul nr. 8.019/302/2014, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor conţinute de art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, respectiv a sintagmei "şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi", excepţie ridicată din oficiu de instanţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare prin care s-a solicitat anularea titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi suspendarea executării acestuia.
4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că deşi persoanele sancţionate se află în situaţii similare, chiar identice, regula de drept aplicabilă poate fi diferită, în funcţie de anumite elemente care nu depind de voinţa acestora. Se arată că situaţia de fapt acoperită de norma criticată este reprezentată de faptul că un contravenient căruia i s-a aplicat tariful de despăgubire prin întocmirea unui proces-verbal de sancţionare contravenţională, iar înainte de data de 27 iulie 2012, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 144/2012, a contestat în instanţă actul sancţionator, acesta nu mai datorează tariful de despăgubire, tarif ce se consideră anulat. Per a contrario, în situaţia în care unui contravenient i s-a aplicat tariful de despăgubire, dar nu a contestat în instanţă actul sancţionator până la data de 27 iulie 2012, tariful nu se consideră anulat. Instanţa apreciază că norma legală criticată generează un regim discriminator nejustificat de nicio raţiune. Se mai arată că în situaţia în care două persoane sunt sancţionate contravenţional în aceeaşi zi, aplicându-li-se tariful de despăgubire, iar procesele-verbale de constatare a contravenţiei sunt comunicate la date diferite, unul înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 144/2012, iar cel de-al doilea după intrarea în vigoare a acesteia, se creează o situaţie discriminatorie, deoarece prima persoană îl contestă în instanţă până la intrarea în vigoare a legii, tariful de despăgubire fiind considerat anulat, iar pentru cea de-a doua tariful de despăgubire este în continuare datorat deoarece nu este îndeplinită condiţia contestării în instanţă înainte de intrarea în vigoare a legii.
5. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
6. Avocatul Poporului apreciază că poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate adusă dispoziţiilor art. II din Legea nr. 144/2012. Arată că principiul egalităţii în drepturi presupune egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi fără discriminări. Acest principiu impune statului asigurarea unui cadru legal menit să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor fizice aflate în situaţii juridice similare, astfel încât acestea să fie egale în drepturi, fără privilegii şi fără discriminări. Violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau daca există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite. Apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică şi celor cărora nu li s-a comunicat procesul-verbal de sancţionare în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei sau celor care se aflau în termenul legal de 15 zile de la contestarea procesului-verbal de contravenţie.
7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticatei raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma "şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi" cuprinsă în art. II al Legii nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012. Art. II are următorul cuprins: "Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează."
10. Se susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, respingând de fiecare dată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 385 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, Decizia nr. 505 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 21 ianuarie 2014, Decizia nr. 36 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014, Decizia nr. 112 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 25 aprilie 2014, şi Decizia nr. 386 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 august 2014).
12. Curtea reţine că, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, actele normative pot cuprinde, pe lângă amenda contravenţională ca sancţiune de drept administrativ, şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru prejudiciile pricinuite prin săvârşirea contravenţiei. În acest sens, art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, prevedea că "Contravenientul are obligaţia de a achita, pe lângă amenda contravenţională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcţie de tipul vehiculului folosit fără a deţine rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4". Prin Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2012, Curtea a reţinut că, în concepţia Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002, stabilirea tarifului de despăgubire este întemeiată pe dreptul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. de a beneficia de repararea prejudiciului (uzarea şi degradarea drumurilor naţionale) cauzat (prejudiciul fiind rezultatul direct al acţiunii de folosire a drumurilor naţionale fără plata rovinietei) prin fapta ilicită săvârşită de utilizator (folosirea drumului naţional fără plata rovinietei). Aşadar, obligarea la plata acestui tarif de despăgubire este o consecinţă a răspunderii pentru săvârşirea unei fapte ilicite, respectiv utilizarea reţelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu cauzat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. Curtea observă că art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012 abrogă articolul menţionat, astfel încât nedeţinerea rovinietei valabile atrage sancţiunea contravenţională, dar de la data intrării în vigoare a legii nu mai atrage obligaţia plăţii tarifului de despăgubire,
13. Prin Decizia nr. 112 din 6 martie 2014, Curtea, referitor la pretinsa discriminare, a reţinut că cele două categorii de persoane, respectiv contravenienţii care au contestat tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 până la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 - tarife care se anulează conform textului criticat - şi cei care nu au formulat astfel de contestaţii sau ale căror contestaţii au fost respinse ca tardive, se află în situaţii juridice diferite, aspect ce justifică tratamentul juridic diferit aplicat de legiuitor, neputând fi reţinută încălcarea prin textul criticat a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
14. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează aplicabilitatea şi în prezenta cauză.
15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 8.019/302/2014 şi constată că sintagma "şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi" cuprinsă în art. II al Legii nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale este constituţională în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 414 din data de 11 iunie 2015