ORDIN nr. 2017 din 21 decembrie 2015 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0359 Prigoria Bengeşti
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 105.872/AC din 7 decembrie 2015 al Direcţiei biodiversitate,
ţinând cont de avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj nr. 1.423 din 10 februarie 2015, Decizia etapei de încadrare nr. 5 din 22 ianuarie 2015, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, Avizul Ministerului Culturii nr. 5.540 din 23 septembrie 2015, Punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 92.431 din 21 octombrie 2015, Punctul de vedere al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 211.443 din 9 octombrie 2015, Punctul de vedere al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură nr. 27.992/DP din 9 octombrie 2015,
în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,
ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0359 Prigoria Bengeşti, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Iulian Jugan,

secretar de stat

______
Pentru a vizualiza Monitorul Oficial 408 bis apăsaţi aici. În cazul în care nu aveţi cont iDrept, vă rugăm să apăsaţi butonul Cont nou din drepta sus a ecranului şi să urmaţi paşii necesari.
ANEXĂ: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti

Cuprins

Capitolul I: Introducere

1.1. Scurtă descriere a planului de management

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

1.6. Procedura de implementare a planului de management

Capitolul II: Descrierea ariei naturale protejate

2.1. Informaţii Generale

2.2. Mediul Abiotic

2.3. Mediul Biotic

2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

Capitolul III: Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Capitolul IV: Scopul şi obiectivele planului de management

4.1. Scopul planului de management

4.2. Obiectiv general

4.3. Obiective specifice

4.4. Măsuri de conservare

Capitolul V: Acţiuni

5.1. Reglementarea activităţilor în aria naturală protejată

5.2. Angajamentul Bugetar

5.3. Monitorizarea şi controlul activităţilor în aria naturală protejată

Capitolul VI: Bibliografie şi referinţe

Capitolul VII: Anexe

7.1. Regulamentul ariei naturale protejate

7.2. Hărţi

Harta localizării ariei naturale protejate

Harta limitelor ariei naturale protejate

Harta hidrologică (harta limitelor bazinelor hidrografice şi a apelor de suprafaţă)

Harta unităţilor administrativ teritoriale şi localităţilor

Harta utilizării terenurilor

Harta tipurilor de proprietate

Hărţi de distribuţie a habitatelor de interes comunitar

Hărţile arealelor de protecţie pentru habitatele de interes comunitar

Hărţile de distribuţie pentru speciile de nevertebrate

Hărţile arealelor de protecţie pentru speciile de nevertebrate

Harta distribuţiei speciei Bombina variegata

Harta arealului de protecţie pentru specia Bombina variegata

Anexa nr. 1 la Planul de management - Lista speciilor din situl Natura 2000 Prigoria Bengeşti

CAPITOLUL I: Introducere
SECŢIUNEA 1: 1.1. Scurtă descriere a planului de management
(1)Planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui ariei şi al autorităţii administraţiei publice locale din spaţiul analizat.
(2)Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activităţi economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este un instrument de dialog între autorităţile administraţiei publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spaţiu: Consiliul Judeţean Gorj, Custodele ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti, Consiliul Local al oraşului Novaci, Consiliul Local al comunei Bengeşti, Consiliul Local al comunei Albeni, Consiliul Local al comunei Prigoria, Consiliul Local al comunei Bumbeşti-Piţic, Consiliul Local al oraşului Târgu Cărbuneşti, Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală De Apă Jiu, Sistemul De Gospodărire a Apelor Gorj, gestionarii fondului cinegetic şi piscicol ori care monitorizează respectarea condiţiilor de mediu: Garda Naţionala de Mediu - Comisariatul Judeţean Gorj, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Gorj, Inspectoratul Teritorial de Poliţie Gorj.
(3)Acţiunile din planul de management au fost formulate ţinând cont de starea actuală a relaţiilor dintre componentele mediului natural din aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti şi de ameninţările specifice teritoriului: riscuri naturale, activităţi şi amenajări antropice.
(4)Planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a resurselor naturale în cadrul preocupărilor actorilor locali şi promovarea unei opinii comune pentru a obţine colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului ariei protejate.
(5)De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
(6)Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate Prigoria-Bengeşti vizează:
a)Conservarea speciilor de plante şi animale sălbatice şi a habitatelor de interes comunitar şi naţional;
b)Conservarea peisajelor caracteristice şi a elementelor geologice, geomorfologice şi hidrogeomorfologice specifice ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti;
c)Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat;
d)Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei protejate;
e)Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor teritoriale şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii;
f)Asigurarea oportunităţilor pentru ca turismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural.
SECŢIUNEA 2: 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
(1)Aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti reprezintă un sit de importanţă comunitară şi face parte din reţeaua europeană Natura 2000. Situl Natura 2000 ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
(2)Scopul ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este de a proteja şi conserva habitatele importante la nivel naţional şi comunitar - 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) şi speciile importante la nivel naţional şi comunitar - Bombina variegata, Osmoderma eremita, Lucanus cervus, Morimus funereus.
(3)Situl Natura 2000 ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti a fost desemnat arie naturală protejată ca urmare a existenţei pe teritoriul acesteia a elementelor fizico-geografice deosebite şi prezenţei speciilor de interes conservativ naţional şi internaţional.
(4)Obiectivele de gestiune ale ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti sunt:
a)garantarea şi menţinerea condiţiilor de habitat necesare conservării diversităţii biologice şi a elementelor abiotice importante pentru mediul natural, inclusiv prin intervenţie antropică;
b)stimularea activităţilor de cercetare şi supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor;
c)delimitarea unor sectoare limitate pentru turism ecologic şi educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar;
d)eliminarea şi prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei protejate;
e)monitoringul permanent al riscurilor naturale de natură geologică, geomorfologică şi hidrologică.
SECŢIUNEA 3: 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management
(1)Planul de management integrat al Prigoria-Bengeşti s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:
1.Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2.Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
3.Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington, la 3 martie 1973;
4.Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;
5.Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată.
6.Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor, cu modificările şi completările ulterioare.
7.Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
8.Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;
9.Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a III-a Zone protejate;
10.Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
11.Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a IV - a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;
12.Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural;
13.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare;
14.Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
15.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
16.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
17.Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare;
18.Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;
19.Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;
20.Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1338/2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000;
21.Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;
22.Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice;
23.Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional;
24.Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
25.Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
26.Hotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
27.Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)La nivelul Uniunii Europene cadrul legal de acţiune în scopul protecţiei habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică este stabilit prin Directiva nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, numită în continuare Directiva Habitate, Directiva nr. 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice, numită în continuare Directiva Păsări, Directiva EEC/3228/86 pentru protejarea pădurilor şi Directiva EEC/2158/92 privind protecţia pădurilor împotriva incendiilor, precum şi regulamentele EC/338/96 privind comerţul cu plante şi animale rare şi EEC/3254/91 privind utilizarea capcanelor de picior pentru vânarea animalelor.
SECŢIUNEA 4: 1.4. Procesul de elaborare a planului de management
Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria Bengeşti s-a realizat în cadrul proiectului "Managementul siturilor Natura 2000 Prigoria-Bengeşti şi Râul Gilort", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, coordonat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi realizat de S.C. MULTIDIMENSION S.R.L.
Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor ştiinţifice de inventariere, evaluare şi cartare a habitatelor naturale Natura 2000 şi a speciilor de nevertebrate şi amfibieni evaluarea stării de conservare, a presiunilor şi ameninţărilor şi propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate şi s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale cu privire la planul de management. S-au respectat toate cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obţinut avizele favorabile de la custodele Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi Asociaţia Culturală Sebastian, de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, s-au elaborat anunţurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.
SECŢIUNEA 5: 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management
Modificarea şi actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu şi au scopul de a completa gradul de cunoaştere al ariei naturale protejate. Revizuirea Planului de management se face în concordanţă cu prevederile legale în vigoare.
SECŢIUNEA 6: 1.6. Procedura de implementare a planului de management
Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj este responsabilă cu implementarea planului de management pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti iar în zonele din vecinătatea ariei, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj trebuie să lucreze în parteneriat cu proprietarii.
Implementarea planului de management se realizează prin acţiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa custodelui va lua în considerare condiţiile actuale, obiectivele şi acţiunile planului de management integrat şi resursele de management disponibile.
Pentru atingerea obiectivelor planului de management, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obţinere a finanţărilor externe pentru proiecte şi prin susţinerea din partea comunităţilor locale în pregătirea ofertelor de finanţare.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj va monitoriza activităţile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituţii/organizaţii, pentru a se asigura că acestea corespund cerinţelor planului de management şi nu încalcă obiectivele managementului. În astfel de cazuri Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj joacă un rol important în menţinerea parteneriatelor cu acele instituţii/organizaţii şi în definirea modului în care îşi desfăşoară aceştia activităţile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti.
CAPITOLUL II: Descrierea ariei naturale protejate
SECŢIUNEA 1: 2.1. Informaţii Generale
2.1.1.Localizarea ariei naturale protejate
Aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este localizată în Subcarpaţii Getici, în cadrul Depresiunii Ciolanei, pe teritoriul unităţilor administrativ teritoriale Bengeşti, Albeni, Prigoria şi Bumbeşti-Piţic, în judeţul Gorj, având o suprafaţă de 2490 ha.
2.1.2.Limitele ariei naturale protejate
Limita nordică
Limita ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este traversată în nord de intravilanul localităţii Cârligei.
Limita estică
Limita estică a ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este reprezentată de intravilanul localităţilor Prigoria, Dobrana şi Călugăreasa.
Limita sudică
Limita sudică a ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti se învecinează cu extravilanul localităţilor Albeni şi Mirosloveni.
Limita vestică
La vest, aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este delimitată de extravilanul localităţilor Mirosloveni şi Bălceşti şi de asemenea se învecinează cu limita ariei naturale protejate Râul Gilort.
SECŢIUNEA 2: 2.2. Mediul Abiotic
2.2.1.Geologie şi geomorfologie
Din punct de vedere al reliefului, aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este situată în cadrul Subcarpaţilor Gorjului, aceştia fiind poziţionaţi în partea centrală a judeţului Gorj. Cu o desfăşurare geografică între râurile Motru şi Olteţ, Subcarpaţii Gorjului sunt formaţi din două şiruri de dealuri paralele faţă de lanţul muntos din nord, dublate de două şiruri de depresiuni.
2.2.2.Hidrologie
Hidrologia ariei protejate este caracterizată de prezenţa afluenţilor de dreapta ai Râului Câlnicul.
2.2.3.Clima
Din punct de vedere climatic aria naturală protejată Prigoria-Bengeşti se află în zona temperat continentală, specifică climatului de dealuri şi podişuri.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8°C şi 10°C. Având în vedere că aria naturală protejată se află în cadrul Subcarpaţiilor Gorjului, precipitaţiile se încadrează între 700 şi 800 mm. Numărul zilelor de iarnă este de aproximativ. Temperatura medie a lunii iulie este situată la aproximativ 20-22°C, iar a lunii ianuarie de la -1 la -2°C.
2.2.4.Soluri/subsoluri
Din punct de vedere pedologic, solurile distribuţie pe suprafaţa ariei protejate prezintă următoarea structură:
Tabel 1: Distribuţia tipurilor de sol

Nr. crt.

Clasă sol

Tip sol

Suprafaţa (ha)

Pondere în cadrul ariei
(%)

1.

Protisoluri

Aluviosoluri

72

3

2.

Luvisoluri

Preluvosoluri

25

1

3.

Luvisoluri

Luvosoluri

1225

49

4.

Cambisoluri

Eutricambosoluri

114

5

5.

Cernisoluri

Faeoziomuri

1054

42

SECŢIUNEA 3: 2.3. Mediul Biotic
2.3.1.Fauna
(1)Amfibieni
Tabel 2 Specia de amfibieni din aria naturală protejată

Denumirea ştiinţifică

Anexa Directivei Habitate şi OUG 57/2007

Mărimea populaţiei

Starea de conservare

Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă)

Anexa 3/ Directiva 92/43/CEE, anexa 3 la O.U.G 57/2007

Situl Natura 2000 Prigoria Bengeşti

C

Situl Natura 2000 Prigoria Bengeşti

B

Bombina variegata (Linnaeus, 1758)
Bombina variegata sau izvoraşul (buhaiul) de baltă cu burta galbenă este o specie din grupa amfibienilor de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroşi spini mici. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Coloritul este extrem de variabil.
Dorsal indivizii sunt coloraţi în cenuşiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apărea indivizi parţial sau total verzi dorsal. Abdomenul şi guşa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenuşiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe faţa interioară a membrelor anterioare calozităţile nupţiale (formaţiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în perioada de reproducere doar la masculi) vizibile chiar şi pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal dar în privinţa orăcăitului se aseamănă cu Bombina bombina, doar că frecvenţa sunetelor este mai ridicată.
(2)Nevertebrate
a)_
Tabel 3: Speciile de nevertebrate din aria naturală protejată

Denumirea ştiinţifică

Anexa Directivei Habitate şi OUG 57/2007

Mărimea populaţiei

Starea de conservare

Osmoderma eremita (gândacul sihastru)

Anexa 4 Directiva 92/43/CEE, anexa 3 la O.U.G 57/2007

C

B

Lucanus cervus (rădaşca)

Anexa 2/ Directiva 92/43/CEE, anexa 3 la O.U.G 57/2007

C

B

Morimus funereus (croitorul cenuşiu)

Anexa 2/ Directiva 92/43/CEE, anexa 3 la O.U.G 57/2007

C

B

b)Osmoderma eremita (Scopoli, 1763)
Descriere: Corpul brun închis sau negru-cafeniu, cu luciu bronzat, este glabru dorsal.
Antenele sunt scurte şi groase.
Specie: stenotopă, silvicolă, xilodetricolă, saproxilică, fitofagă; preferă pădurile de foioase, bătrâne, mai rar este prezentă în livezi, parcuri, sau malul apelor, acolo unde există copaci bătrâni şi scorburoşi. Se dezvoltă în acumulările de lemn putred din scorburile localizate la înălţime sau la baza arborilor vii scorburoşi, de obicei în trunchi şi ramuri mari cu cavităţi ce conţin cantităţi mari de lemn putred, rezultat din putregaiul alb sau roşu al duramenului. Poziţia arborilor locuiţi de această specie variază în funcţie de localizarea geografică. Arborii situaţi în teren deschis sunt importanţi în zonele mai reci sau umede, iar în condiţii continentale sunt preferaţi arborii umbriţi. Arborii potriviţi pot fi prezenţi în păşuni vechi împădurite, parcuri istorice, garduri vii, bulevarde vechi, livezi, adică toate locurile unde arborii au fost păstraţi până la vârste înaintate din motive variate (IUCN).
Altitudine
Zona de şes, în nordul arealului, dar poate urca până la altitudini mari în sudul arealului (Grecia şi Spania).
Perioada de activitate
Adulţii de O. eremita sunt prezenţi din iulie până în septembrie dar în unele regiuni (Germania, Slovenia şi Italia) s-au observat uneori exemplare în iunie sau chiar în aprilie sau mai (Ranius et al. 2005).
Fenologie
Ciclul de dezvoltare durează aproximativ 2 ani, cea mai mare parte fiind reprezentată de stadiul larval. Larvele se dezvoltă timp de 2 ani sau mai mult dacă condiţiile sunt suboptime.
Hrana
Dezvoltarea speciei este dependentă de existenţa arborilor foioşi dintre care stejarul (Quercus spp.) este cel mai important, urmează: teiul (Tilia spp.), salcia (Salix spp.), fagul (Fagus sylvatica) şi pomii fructiferi (Prunus spp., Pyrus spp, şi Malus spp.), frasinul (Fraxinus spp.), ulmul (Ulmus spp.), castanul comestibil (Castanea sativa), plopul (Populus spp.), mesteacănul (Betula spp.) şi arţarul (Acer platanoides), mai rar dudul (Morus spp.), arinul (Alnus glutinosa), platanul (Platanus spp.), nucul (Juglans regia) şi carpenul (Carpinus betulus). Prezenţa în conifere este foarte rară (Ranius et al. 2005).
În concluzie nu este importantă specia de arbore ci ca arborii să fi supravieţuit o perioadă suficient de mare de timp pentru a fi colonizaţi de specii nepatogene de ciuperci ce atacă duramenul. Pentru a menţine viabilitatea populaţiilor sunt necesare reţele de asemenea arbori pentru a contracara efectele negative ale fragmentări şi izolării populaţiilor (IUCN).
c)Lucanus cervus (Linnaeus, 1758)
Descriere: corpul este alungit, maroniu-negricios, mat; elitrele sunt castanii-negricioase; antenele sunt formate din 10 articole, cu o măciucă alcătuită din 4 (rar 5-6) articole lamelate; scapul este foarte lung; ochii sunt divizaţi în treimea anterioară de o prelungire a clipeului; picioarele subţiri, homonome cu tarse pentamere; faţa dorsală a tibiilor anterioare este lipsită de striuri longitudinale. Specia prezintă un dimorfism sexual accentuat
Habitat
Specie silvicolă, xilodetriticolă, succicolă, saproxilică, termofilă. Preferă pădurile bătrâne de foioase, în special cvercinee: Quercus robur, Q. petraea, Q. pubescens, Q. ilex, Q. suber, mai rar a fost observată pe alte specii de arbori: Ulmus sp., Fagus sp. Salix sp., Populus sp., Tilia sp., Castanea sp., Aesculus sp., Malus sp., Prunus sp., Crataegus sp.; sporadic specia a fost observată în livezi, grădini şi parcuri. Ziua, adulţii pot fi văzuţi pe trunchiurile arborilor hrănindu-se cu seva acestora; zboară în amurg în zilele călduroase.
Ciclu de viaţă durează 2-3 ani. Împerecherea are loc de la sfârşitul lunii mai până la începutul lui august. După împerechere, femela depune 10-30 de ouă, în sol, în apropierea rădăcinilor putrezite ale arborilor. Dezvoltarea larvară durează 2 sau 3 ani, în funcţie de condiţiile de mediu, perioadă în care larva năpârleşte de două ori. În condiţii favorabile, larva năpârleşte de două ori în primul an, dar rămâne în ultimul stadiu larvar încă un an, perioadă în care se hrăneşte şi acumulează substanţe nutritive pentru împupare. Pregătirea coconilor durează aproximativ două luni şi începe probabil la sfârşitul lui mai, începutul lui iunie. La începutul lunii septembrie adultul este complet format, dar rămâne sub pământ până în primăvara anului viitor. La sfârşitul lunii mai, adulţii părăsesc coconul şi sunt gata să se împerecheze. Reperele temporale menţionate pot varia în funcţie de condiţiile de mediu.
Altitudine: 0 - 1100 m.
Perioada de zbor: mai-iulie, începutul lui august; limitele intervalului pot varia în funcţie de altitudine şi de condiţiile meteorologice anuale; specie crepusculară şi nocturnă, zboară mai ales în zilele călduroase.
Hrana
Adulţii se hrănesc cu seva ce se scurge din rănile proaspete ale arborilor, cu sucurile dulci din fructele coapte; larvele sunt xilodetricole.
d)Morimus funereus (Mulsant, 1862)
Descriere: capul are o punctuaţie puternică, mai deasă pe frunte. Ochii sunt mărginiţi cu perişori culcaţi, galbeni. Antenele au articole neinelate. Pronotul este punctat, are numeroase rugozităţi neregulate, precum şi câte un dinte lateral, puternic şi ascuţit. Elitrele sunt granulate cu granule fine şi lucioase, mai puternice la bază. Corpul este negru, partea sa dorsală prezintă o pubescenţă foarte deasă culcată, cenuşie-argintie, ce acoperă complet fondul. Elitrele au câte două pete catifelate, negre, dintre care una situată în treimea anterioară, iar cealaltă este postmediană; sub aceste pete fondul elitrelor nu este granulat.
Habitat: specie stenotopă, silvicolă, xilodentriticolă, xilofagă, saproxilică, poate fi întâlnită în păduri de foioase, mai ales în cele de cvercineee şi făgete, însă ocazional a fost semnalată şi în pădurile de conifere (Niţu 1988, Panin şi Săvulescu, 1961, Ruicănescu, 1997, Serafim 1985, Stoiculescu, 2004, Skolka et al., 2007; Jurc et al., 2008, Tatole et al., 2009).
Ciclul de viaţă: durează 3 sau 4 ani, în funcţie de condiţiile de mediu. Femelele depun ouăle în lemnul buştenilor şi al ramurilor căzute recent. După ecloziune larvele se hrănesc cu celuloza pe care o ingerează rozând galeri în lemn, în care trăiesc de trei sau patru ani. La sfârşitul ultimului stadiu larvar, ele pătrund mai adânc în lemn, unde pregătesc o cameră de metamorfoză, în care, primăvara următoare, are loc transformarea în adult. Adulţii apar în mai-iunie, în funcţie de condiţiile de mediu.
Altitudine: 0 - 1500 m.
Perioada de zbor
Adulţii pot fi observaţi în perioada mai-iunie, pe trunchiurile de: Quercus sp., Fagus sylvatica, Castanea sp., Populus sp., rar Abies sp. Specie a fost observată în păduri de Quercus, în litieră (Bobîrnac et al., 1968, 1971, Botu 1998; Ieniştea 1974, 1975; Jurc et al., 2008; Niţu 1988, Panin şi Săvulescu, 1961, Ruicănescu, 1997, Serafim 1985, Stoiculescu, 2004, Skolka et al., 2007).
2.3.2.Habitatele
(1)Habitatele pentru care s-a realizat inventarierea, cartarea şi evaluarea sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 4: Tipurile de habitate din aria naturală protejată

Denumirea şi codul Natura 2000

Anexa Directivei Habitate şi OUG 57/2007

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Anexa nr. 2/ Directiva 92/43/CEE, anexa 2 la O.U.G. 57/2007

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Anexa nr. 2/ Directiva 92/43/CEE, anexa 2 la O.U.G. 57/2007

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Anexa nr. 2/ Directiva 92/43/CEE, anexa 2 la O.U.G. 57/2007

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

Anexa nr. 2/ Directiva 92/43/CEE, anexa 2 la O.U.G. 57/2007

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

Anexa nr. 2/ Directiva 92/43/CEE, anexa 2 la O.U.G. 57/2007

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Anexa nr. 2/ Directiva 92/43/CEE, anexa 2 la O.U.G. 57/2007

(2)9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Habitatul Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum (cod Natura 2000: 9110) face parte din grupa pădurilor temperat europene, fiind unul dintre cele mai răspândite habitate din Europa Centrală şi de Nord. Se dezvoltă pe soluri acide sau sărace în nutrienţi, şi are ca specii dominante în etajul colinar Fagus sylvatica şi Quercus petraea şi în etajul montan Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba sau Picea abies. Sunt fitocenoze edificate de specii europene-balcanice, mezoterme, mezofite, mezotrofe.
În Europa pădurile de tipul Luzulo-Fagetum au distribuţia optimă în bioregiunea continentală în zone bogate în precipitaţii, distribuţie limitată de condiţiile solului cu un conţinut scăzut de oxigen în timpul perioadei de creştere datorate în principal umezelii şi instabilităţii solului (Ellmauer 2005). Habitatul se dezvoltă pe diferite tipuri de substraturi silicioase, mai rar pe calcare, iar solul este acid, cu humus de tip moder până la mull-moder.
Vegetaţia asociată acestor habitate cuprinde: Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati-Fagetum (Vida 1963), iar ca plante caracteristice: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.
(3)9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Habitatul Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (cod Natura 2000: 9130) face parte din grupa pădurilor temperat europene de fag dezvoltate pe soluri de la neutre la calcaroase din etajul colinar şi subetajul montan inferior, mai rar şi în subetajul montan mijlociu.
În Europa pădurile de tipul Asperulo-Fagetum sunt larg răspândite, şi se extind de la zona de câmpie din nord-vestul continentului în munţii din centru şi sud.
Ca subtipuri s-au diferenţiat:
Păduri medio-europene colinare şi neutrofile de fag. Păduri neutrofile sau bazifile de Fagus sylvatica şi de Fagus sylvatica-Quercus petraea-Quercus robur, de pe dealurile, munţii scunzi şi platourile arcului hercinic şi din regiunile sale periferice, din Jura, Lorena, bazinul Parisului, Burgundia, piemontul Alpilor, Carpaţi şi câteva localităţi din Câmpia Baltică - Marea Nordului.
Păduri medio-europene montane şi neutrofile de fag. Păduri neutrofile de Fagus sylvatica, de Fagus sylvatica şi Abies alba, de Fagus sylvatica şi Picea abies, sau de Fagus sylvatica, Abies alba şi Picea abies din etajele montan şi montan superior al munţilor Jura, Alpilor nordici şi estici, Carpaţilor vestici şi marelui lanţ hercinic.
Păduri panonice neutrofile de fag. Păduri de fag neutrofile cu afinităţi medio-europene de pe dealurile Câmpiei Panonice şi de la periferia vestică a acesteia.
Vegetaţia asociată acestor habitate cuprinde: Carpino-Fagetum Paucă 1941; Galio schultesii-Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ştefan 1994; Lathyro veneti-Fagetum (Dobrescu et Kovacs 1973) Chifu 1995.
Acest tip de habitat se deosebeşte de pădurile de fag de tipul Cephalanthero-Fagion (cod Natura 2000: 9150) prin absenţa speciilor caracteristice de orhidee termofile, dar şi de pădurile de fag de tipul Luzulo-Fagetum (cod Natura 2000: 9110) prin prezenţa în stratul ierbos a speciilor de floră acidofilă şi mai puţin a elementelor din flora de mull.
În cadrul habitatul Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (cod Natura 2000: 9130) stratul ierbos este foarte bine dezvoltat şi caracterizat prin prezenţa masivă a florei de mull cu specii ca: Anemone nemorosa, Lamium galeobdolon, Galium odoratum, G. schultesii, Melica uniflora, Dentaria spp., Asarum europaeum, Mercurialisperennis etc.
(4)9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
Habitatul Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum (cod Natura 2000: 9170) face parte din grupa pădurilor temperat europene.
Asociaţiile vegetale corespunzătoare:
Carici pilosae-Carpinetum Neuhausl et Neuhauslova-Novotna 1964 (syn.: Dentario bulbiferae-Quercetum petraeae Resmeriţă (1974) 1975, Carici pilosae-Carpinetum Chifu 1995, Carici pilosae-Quercetum petraeae typicum Sanda et Popescu 1999).
În aria naturală protejată acest tip de habitat grupează păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carexpilosa.
(5)91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
Acest tip de pădure se încadrează în categoria pădurilor temperat europene de frasin (Fraxinus excelsior) şi anin negru (Alnus glutinosa) caracteristice marginilor de ape curgătoare, aluviale.
În funcţie de frecvenţa şi durata inundării cu apă a habitatului, dar şi de gradul de sedimentare, şi compoziţia specifică este diferită: cu arin negru în zonele plane sau colinare, arin alb la altitudini mai mari, în zone montane, şi cu salcie albă, salcie plesnitoare şi plop negru în zone inundate în mod regulat pe perioade mai lungi de timp.
Habitatul apare pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este scăzut.
Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şi anin ale izvoarelor şi râurilor aferente; păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă; păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere lentă; galerii montane de anin alb; galerii submontane de anin alb; păduri-galerii de salcie albă.
Vegetaţie
Asociaţiile vegetale caracteristice acestui tip de habitat sunt: Stellario nemorum-Alnetum glutinosae (Kastner 1938) Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex Faber 1936; Prunopadi-Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler 1924.
Plante
În stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior, Populus nigra, Salix alba, S. fragilis, Ulmus glabra; Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Equisetum spp., Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.
Alte specii: Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Stellaria nemorum, Urtica dioica.
Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene (Tilio-Acerion). Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.
Fără discuţie, habitatele Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) (cod Natura 2000: 91E0*) şi Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba (cod Natura 2000: 92A0) se suprapun parţial, datorită menţionării comunităţilor de salcie albă în definiţia ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie, s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.
(6)91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun
Habitatul Păduri balcano-panonice de cer şi gorun (cod Natura 2000: 91M0) face parte din grupa pădurilor temperat europene. Păduri subcontinentale xero-termofile de Quercus cerris, Q. petraea sau Q. frainetto şi alte specii de stejari caducifoliaţi, local păduri de Q. pedunculiflora sau Q. virgiliana, din Câmpia Panonică, dealurile şi câmpiile din vestul şi sudul României, zonele deluroase din nordul Balcanilor şi din etajul supra-mediteranean al nordestului Greciei continentale, din Anatolia supra-mediteraneană şi munţii de mică înălţime cu Acer tataricum. Sunt distribuite în general la altitudini cuprinse între 250 şi 600 (800) m deasupra nivelului mării şi dezvoltate pe substrate diferite: calcare, andezite, bazalt, loess, argilă, nisip, etc., pe soluri brune slab acide, de obicei profunde.
Asociaţii vegetale caracteristice: Quercetum petraeae-cerris Soo (1957) 1969 (inclusiv subas. tilietosum tomentosae Pop et Cristea 2000); Aremonio-Quercetum petraeae Hoborka 1980; Tilio argenteae-Quercetum petraeae-cerris Soo 1957; Quercetum cerris Georgescu 1941; Quercetum frainetto-cerris (Georgescu 1945) Rudski 1949; Carpino-Quercetum cerris Klika 1938 (Boşcaiu et al. 1969); Quercetum frainetto Păun 1964; Fraxino orni-Quercetum dalechampii Doniţă 1970; Nectaroscordo-Tilietum tomentosae Doniţă 1970.
Plante: Quercus petraea, Q. dalechampii, Q. polycarpa, Q. cerris, Q. frainetto, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Tilia tomentosa, Ligustrum vulgare, Euonymus europaeus, Festuca heterophylla, Carex montana, Poa nemoralis, Potentilla alba, P. micrantha, Tanacetum corymbosum, Campanula persicifolia, Digitalis grandiflora, Vicia cassubica, Viscaria vulgaris, Lychnis coronaria, Achillea distans, A. nobilis, Silene nutans, S. viridiflora, Hieracium racemosum, H. sabaudum, Galium schultesii, Lathyrus niger, Veratrum nigrum, Carex praecox, Pulmonaria mollis, Melittis melissophyllum, Glechoma hirsuta, Geum urbanum, Genista tinctoria, Lithospermum purpurocaeruleum (syn. Buglossoides purpurocaerulea).
(7)91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen
Acest tip de pădure se încadrează în categoria pădurilor temperat europene. Sunt păduri de Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus, de pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor Orientali şi Meridionali, şi din podişurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar şi carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est-panonică şi vest-pontică şi din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto şi, în est, de specii pontice (euxinice).
Asociaţii vegetale caracteristice: Aro orientalis-Carpinetum (Dobrescu et Kovacs 1973) Tauber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975; Melampyro bihariensis- Carpinetum (Borza 1941) Soo 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-Carpinetum (Borza 1937) Seghedin et al. 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo- Tilio-Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu 1978.
Plante: Carpinus betulus, Quercus robur, Q petraea, Q dalechampii, Q. cerris, Q. frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagrifolia, Cotinus coggygria, Stellaria holostea, Carex pilosa, C. brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus.
În aria naturală protejată Prigoria-Bengeşti habitatul Păduri dacice de stejar şi carpen (cod Natura 2000: 91Y0) este reprezentat de asociaţia vegetală Dentario bulbiferae-Quercetum petrae Resmeriţă (1974) 1975.
SECŢIUNEA 4: 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
2.4.1.Informaţii socio-economice şi culturale
2.4.1.1.Comunităţile locale şi factorii interesaţi Elemente de patrimoniu etnocultural
a)arhitectura şi tehnica populară - gospodarii ţărăneşti tradiţionale specifice zonelor submontane, instalaţii de prelucrare artistica a lemnului, a produselor lactate, a lânii (darac, război de ţesut, vârtelniţe, furci de tors, pive, putinei, mori de apă, joagăre acţionate hidraulic);
b)creaţie artistică populara: port popular (asemănător zonelor Mărginimea Sibiului şi Valea Sebeşului), în două culori, alb şi negru, cusături artistice, ţesături tradiţionale - obiecte de decoraţiuni interioare;
c)obiecte de mobilier ţărănesc - obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare;
d)rapsozi populari, dansuri populare, ansambluri corale şi formaţii de fluieraşi;
e)serbări folclorice păstoreşti;
f)manifestări populare tradiţionale - principalele obiceiuri, păstrate mai mult sau mai puţin alterate de trecerea vremurilor, sunt cele legate de componentele de baza ale existenţei oamenilor. Sărbătorile de peste an au şi aici, ca şi în alte parţi ale României, repere terestre şi cosmice şi sunt legate de ritmurile agricole şi de condiţiile locale:
I.Armindeni (1 mai) este ziua în care se împodobesc cu ramuri verzi porţile caselor pentru a apăra oamenii şi animalele de spiritele malefice;
II.Sânzienele (Drăgaicele) - 24 iunie - sunt reprezentări mitice ale vegetaţiei; Foca (vizitiul Sf. Ilie) - 21 iulie - este ziua în care nu se munceşte de frica trăsnetelor;
III.Căluşarii - străbat satele în săptămâna Rusaliilor cu dansuri provenind din vremuri de mult apuse;
IV.Ziua Ursului (Aflarea Sfintei Cruci) - 1 august - este un reper important pentru păstorit;
V.Colindeţul cu care se întâmpina Crăciunul;
VI.În pădurea "Dumbrava", situata în satul Hoiseşti, are loc anual, la sfârşitul lunii mai, manifestarea folclorică "Urcatul oilor la munte".
2.4.1.2.Utilizarea terenurilor
În cadrul ariei naturale protejate Prigoria-Bengeşti, peste 90% din suprafaţă este ocupată cu păduri cu valoare economică şi ecologică, parte din acestea reprezentând habitate forestiere de interes comunitar.
Tabel 5: Utilizarea terenurilor

Tip utilizare

Suprafaţa
(ha)

Pondere în cadrul ariei protejate
(%)

Păşuni

5

0.2

Terenuri agricole

4

0.2

Tufărişuri

23

0.9

Vegetaţie forestieră

2338

93.9

* Plantaţii de pin sau pin cu stejar, pin cu salcâm

120

4.8

Total

2490

100

2.4.1.3.Administratori şi gestionari
Tabel 6: Administrarea şi gestionarea terenurilor din aria naturală protejată Prigoria-Bengeşti

Nr. crt.

Administratori şi gestionari

Suprafaţa
(ha)

1.

Administratori privaţi (persoane fizice)

2462

2.

Administratori de stat

Consiliul local Bengeşti

23.84

Consiliul local Prigoria

4.16

2.4.1.4.Activităţi economice
(1)_
Zona de Nord, exceptând culoarul Jiului, este o zonă în esenţă montană, ceea ce influenţează tipul de profil funcţional preponderent. Localităţile componente sunt în mare parte de categorie demografică peste 6060 locuitori (2008) şi au o proporţie mai mare decât media judeţeană de salariaţi în agricultura. Predomină însă serviciile, ca activitate economică. Zona are un însemnat potenţial turistic şi concentrează aproape toată infrastructura de cazare şi activitatea turistică a judeţului (exceptând Târgu Jiu). Fiind în mare parte o zonă montană, pe teritoriul cărora se desfăşoară mai multe arii protejate, este necesar un efort sporit de protejare a patrimoniului şi peisajului natural, în vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile a activităţilor, atât turistice cât şi non-turistice.
(2)Industria şi dezvoltarea industrială
Spaţiul analizat face parte dintr-o zonă bogată în resurse forestiere, resurse minerale (zonă cu importante resurse de petrol şi gaze naturale) şi materiale de construcţii, cu profil agricol dominant. Activitatea minieră şi prelucrătoare este importantă, dar în scădere. Este o zonă propice creşterii animalelor (suprafeţe importante de păşuni şi fâneţe).
Industria exploatării şi prelucrării lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate din lemn).
(3)Agricultura şi economia fondului forestier
Zonă cu profil agricol dominant. Pondere importantă a terenurilor agricole, echilibrat distribuite ca mod de folosinţă. Este o zonă favorabilă culturilor cerealiere.
(4)Turismul
În prezent, în aria naturală protejată Prigoria-Bengeşti nu este practicat turismul. De asemenea, pe teritoriul ariei naturale protejate nu există infrastructura specifică de turism. Totuşi, situl Natura 2000 Prigoria-Bengeşti are capacitatea de dezvoltare a următoarelor forme de turism:
Turismul de sfârşit de săptămâna (weekend) este o forma de turism din ce în ce mai apreciata, locuitorii din marile centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămâna în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe.
Apropierea de municipiul Târgu Jiu, dar şi poziţia localităţii, în apropiere de DN 67, favorizează accesul unor importante fluxuri dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari, spre zona submontana a Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este în evoluţie continuă.
Turismul rural beneficiază de toate oportunităţile pentru dezvoltare: cadru natural submontan atractiv, o paleta variata de resurse turistice, accesibilitate la DN 67 şi prin acesta la două drumuri europene de largă circulaţie turistică, existenţa unor gospodării rurale care pot intra în circuitul agroturistic şi a unor dotări tehnico-edilitare. Promovarea turismului rural va asigura conservarea valorilor tradiţionale româneşti, o dezvoltare durabilă şi echilibrată a zonei.
Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa unor specii şi habitate naturale importante la nivel comunitar, ce pot constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniul ştiinţelor biologice.
2.4.2.Presiuni şi ameninţări Amfibieni
(1)Tabel 7: Ameninţările pentru indivizii speciei de Bombina variegata

Specia

Ameninţare

Bombina variegata

Existenţa infrastructurii de transport

Impactul antropic asupra sistemelor acvatice

(2)Nevertebrate
Tabel 8: Ameninţările pentru indivizii speciei de nevertebrate

Nr. crt.

Specie

Ameninţări

1.

Osmoderma eremita

Tăieri de curăţarea/rărire a pădurii

Extragerile de masă lemnoasă

Poteci, trasee, drumuri

Replantarea pădurii (arbori nenativi)

Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare (bătrâni, cu scorburi) Incendii

2.

Lucanus cervus

Tranzitul animalelor domestice

Tăieri de curăţare/rărire a pădurii

Extragerile de masă lemnoasă

Poteci, trasee, drumuri

Replantarea pădurii (arbori nenativi)

3.

Morimus funereus

Tăieri de curăţarea/rărire a pădurii

Tranzitul animalelor domestic

Drumuri, poteci, trasee

(3)Habitate
1.Habitatul 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
a)Defrişări, păşunat, incendierea voluntară, turismul practicat intensiv, depozitarea gunoaielor, eutrofizarea comunităţilor riverane, invazia salcâmului şi arţarului canadian, plantaţiile de plop euramerican. Un management adecvat ar trebui să aibă ca obiectiv menţinerea regimului hidrologic natural (Alexiu, 2008).
b)Drumurile forestiere ce merg de-a lungul ambelor văi unde a fost identificat habitatul erodează puternic zona, mai ales în cazul pătrunderii în situl Natura 2000 cu vehicule mari (tractoare) pentru extragerea de lemn. Acestea intersectează habitatul pe Valea Ţigăncii, aici cursul pârâului este foarte sinuos, arborii de pe margine fiind în pericol dacă se decide asupra lărgirii drumului. Există deasemenea pericolul introducerii de specii cu potenţial invaziv.
c)Despăduriri în amonte de zona unde este distribuit habitatul.
d)Partea inferioară a habitatului se află chiar pe limita sitului Natura 2000, în apropierea acestuia există o pajişte cosită şi păşunată, recomandabil este ca aceasta să nu se extindă spre albia pârâului.
CAPITOLUL III: Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor
3.1.Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ
(1)Evaluarea stării de conservare pentru habitatele de interes comunitar s-a realizat conform specificaţiilor din tabelul de mai jos:
Tabel 9: Reguli de evaluare ale statutului de conservare a unui habitat de interes comunitar (Combroux & Schwoerer, 2007)

Parametrii

Statut de conservare

Codul habitatului

Favorabil

(verde)

Nefavorabil neadecvat

(portocaliu)

Nefavorabil total neadecvat

(roşu)

Necunoscut (informaţii insuficiente)

Aria de repartiţie

Stabilă (există un echilibru între micşorarea şi extinderea suprafeţei habitatului) şi creştere mai mare decât aria de repartiţie luată drept referinţă favorabilă

Orice altă combinaţie

Diminuare considerabilă: Echivalentă cu o pierdere mai mare de 1% pe an pe o anumită perioadă SAU cu 10% mai puţin faţă de aria de repartiţie de referinţă favorabilă

Date fiabile insuficiente sau inexistente

Suprafaţa acoperită de tipul de habitat

Stabilă (pierdere sau extindere în echilibru) sau creştere şi mai mare decât suprafaţa favorabilă de referinţă şi fără nicio schimbare semnificativă în distribuţia spaţială în interiorul ariei de repartiţie (în cazul în care există date disponibile)

Orice altă combinaţie

Diminuare considerabilă a suprafeţei, echivalentă cu o pierdere mai mare de 1 % pe an pe o perioadă considerată (un alt prag poate fi propus) SAU pierderi considerabile pentru distribuţia spaţială a habitatului în interiorul ariei de repartiţie SAU cu 10% mai puţin faţă de suprafaţa de referinţă favorabilă.

Date fiabile insuficiente sau inexistente

Structură şi funcţionalitate specifice (specii tipice)

Structuri şi funcţii (specii tipice) aflate într-un statut bun de conservare, fără degradări sau presiuni semnificative.

Orice altă combinaţie

Statutul structural sau funcţional al habitatului (inclusiv statutul de conservare al speciilor tipice) este defavorabil în mai mult de 25% din suprafaţa acoperită de habitat.

Date fiabile insuficiente sau inexistente

Perspective viitoare (în special ţinându-se cont de parametrii precedenţi)

Perspective viitoare excelente/ bune, nicio ameninţare semnificativă, viabilitate pe termen lung asigurată

Orice altă combinaţie

Perspective viitoare proaste, habitatul se află sub influenţa unor ameninţări mari, viabilitate pe termen lung neasigurată.

Date fiabile insuficiente sau inexistente

Evaluarea statutului de conservare Toate "verzi

Toate "verzi" SAU trei "verzi" şi unul "necunoscut"

Unul sau mai multe "portocaliu" dar niciunul "roşu"

Unul sau mai multe "roşii"

Două "necunoscute sau mai multe combinate cu "verzi" SAU toate "necunoscute

(2)Statutul de conservare global este « estimat » în funcţie de statutul parametrilor folosind următoarele reguli:
1.Toţi parametrii cu indicator verde sau trei indicatori verzi şi unul « necunoscut »: Statut de conservare favorabil - Indicator verde indicator verde
2.Cel puţin un indicator portocaliu dau niciun indicator roşu: statut de conservare nefavorabil neadecvat - Indicator portocaliu
3.Cel puţin un indicator roşu: statut de conservare nefavorabil total neadecvat - Indicator roşu
4.Doi sau mai mulţi indicatori « necunoscut » asociaţi cu indicatori verzi sau toţi indicatorii « necunoscut »: statut de conservare necunoscut.
Tabel 10: Evaluarea stării de conservare pentru habitatele din aria naturală protejată

Cod habitat

Denumire habitat

Stare de conservare

9110

Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Favorabilă

9130

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Favorabilă

9170

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Favorabilă

91M0

Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

Favorabilă

91Y0

Păduri dacice de stejar şi carpen

Favorabilă

91E0*

Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Favorabilă

3.2.Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
(1)Tabel 11: Repere pentru evaluarea stării de conservare a speciilor din aria naturală protejată

Parametrii

Statutul de conservare

Codul speciei

Favorabil

Nefavorabil, neadecvat

Nefavorabil, total neadecvat

Necunoscut

Aria de repartiţie

- aria de repartiţie stabilă sau în creştere;

- reducere ariei de repartiţie cu mai puţin de 10%

- reducerea ariei de repartiţie cu 11-20%

- reducerea ariei de repartiţie cu mai mult de 20%

- date insuficiente

Populaţia

A > = 33 ex./an

A = 25-20 ex./an

(o reducere de 10- 40%)

A < 13 ex./an

(o reducere mai mare de 40%)

- date insuficiente

Habitatul speciei

- habitatul speciei este stabil sau în creştere;

- reducere habitatului cu mai puţin de 5%

- reducere habitatului cuprinsă între 6% şi 15%

- reducere habitatului cu mai mult de 15%

- date insuficiente

Perspective viitoare

(maxim 30 de ani)

1 = perspective bune - viabilitatea şi prosperitatea speciei sunt asigurate

2 = perspective slabe - este probabil ca specia să întâlnească dificultăţi dacă condiţiile de mediu nu sunt modificate.

3 = perspective proaste - specia se află sub influenţa unor ameninţări grave, viabilitatea ei nu este asigurată

- date insuficiente

Evaluarea statutului de conservare

Toate "verzi" sau trei "verzi" şi unul "necunoscut"

Unul sau mai multe "portocalii", dar nici unul "roşu"

Unul sau mai multe "roşii"

 
(2)Amfibieni
Tabel 12: Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata

Parametrii

Indicatorii

Aria de repartiţie

- aria de repartiţie stabilă;

Populaţia

A > = 33 ex./an

Habitatul speciei

- habitatul speciei este stabil;

Perspective viitoare

1 = perspective bune - viabilitatea şi prosperitatea speciei sunt asigurate

Evaluarea stării de conservare

Favorabilă

(3)Nevertebrate
Tabel 13: Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate din aria naturală protejată

Denumirea ştiinţifică

Parametrii

Indicatorii

Osmoderma eremita (gândacul sihastru)

Populaţia

Necunoscută

Habitatul speciei

Nefavorabilă - neadecvată

Perspective viitoare

Nefavorabilă - neadecvată

Evaluarea stării de conservare

Nefavorabilă - neadecvată

Lucanus cervus (rădaşca)

Populaţia

Favorabilă

Habitatul speciei

Favorabilă

Perspective viitoare

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare

Favorabilă

Morimus funereus (croitorul cenuşiu)

Populaţia

Favorabilă

Habitatul speciei

Favorabilă

Perspective viitoare

Favorabilă

Evaluarea stării de conservare

Favorabilă

CAPITOLUL IV: Scopul şi obiectivele planului de management
(1)_
4.1.Scopul planului de management
Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităţilor umane, conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din aria naturală protejată Prigoria-Bengeşti, integrând activităţi antropice care să nu depăşească capacitatea de suport a teritoriului.
4.2.Obiectiv general
Obiectivul general al planului de management vizează menţinerea unui statut de conservare favorabil al speciilor şi habitatelor naturale de interes naţional şi/sau comunitar, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale şi conservarea peisajului actual prin integrarea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.
4.3.Obiective specifice
Obiectivele specifice ale planului de management sunt:
a)Asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar (amfibieni: Bombina variegata, nevertebrate: Osmoderma eremita, Lucanus cervus, Morimus funereus) şi habitatele de interes comunitar: 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);
b)Conservarea peisajelor caracteristice şi a elementelor geologice, geomorfologice şi hidrogeomorfologice specifice ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria - Bengeşti;
c)Încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii şi să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunităţile locale valorile culturale şi tradiţionale;
d)Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat;
e)Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei protejate;
f)Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor teritoriale şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii;
g)Asigurarea oportunităţilor pentru ca turismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural.
4.4.Măsuri de conservare
a)Tabel 14: Stabilirea măsurilor de conservare pentru speciile de interes comunitar din aria naturală protejată Prigoria-Bengeşti

Nr. crt.

Specie

Măsură de conservare

1.

Bombina variegata

Menţinerea habitatelor existente şi crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populaţii viabile.

Renunţarea la căile de acces care nu sunt vitale.

Interzicerea drenării microdepresiunilor ce constituie habitate naturale ale speciei.

2.

Osmoderma eremita

În activităţile de extragere masă lemnoasă şi tăieri de igienă, în cadrul parcelelor 17, 34 (din unitatea parcelară 4) respectiv 42 (din unitatea parcelară 5), precum şi în parcelele care constituie areal de protecţie al speciei, se vor menţine arborii bătrâni şi cu scorburi la aproximativ 1 m de sol.

Declanşarea regenerării naturale şi promovarea nucleelor de regenerare deja existente.

Aplicarea unui management forestier adecvat pentru a preveni necesitatea folosirii substanţelor biocide.

3.

Lucanus cervus

În activităţile de extragere masă lemnoasă şi tăieri de igienă, în cadrul parcelelor 29, 31, 36, 40, 37, 17, 33, 34, 26, 19, 9, 32, 28, 18, 30, 50, 63, 27, 51, 8 (din unitatea parcelară 4), respectiv 11, 36, 45, 41, 42, 43, 12, 37, 9 (din unitatea parcelară 5), se vor menţine minim 5 arbori bătrâni şi scorburoşi pe hectar.

Renunţarea la căile de acces care nu sunt vitale.

Se vor instala panouri de avertizare care să semnaleze în mod explicit interdicţia folosirii focului deschis.

4.

Morimus funereus

În activităţile de extragere masă lemnoasă şi tăieri de igienă, în cadrul parcelelor 8, 9, 19, 10, 63, 32, 34, 33, 17 (din unitatea parcelară 4), respectiv 43 (din unitatea parcelară 5), se vor menţine minim 5 arbori bătrâni şi scorburoşi pe hectar.

În cazuri excepţionale nu se vor permite lucrări silvice pe suprafeţe mai mari de 10% din fondul forestier existent.

Controlul strict al tuturor exploatărilor forestiere în ceea ce priveşte metodologia de extragere a masei lemnoase.

b)Tabel 65: Stabilirea măsurilor de conservare pentru habitatele de interes comunitar din aria naturală protejată Prigoria-Bengeşti

Nr. crt.

Habitat

Măsură de conservare

1.

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Interzicerea tăierilor rase, păşunatului, completărilor cu molid a ochiurilor neregenerate.

Menţinerea lemnului mort (arbori căzuţi, cu scorburi, crăpături) deoarece acesta asigură loc de hrană şi/sau habitat pentru numeroase specii de păsări (ciocănitori), nevertebrate, unele protejate la nivel european şi prezente pe listele Directivei Habitate.

Păstrarea abundenţei indivizilor speciilor nedorite

Rubus hirtus, Pteridium aquilinum şi Glechoma hirsuta la o acoperire mai mică de 5%.

2.

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Menţinerea suprafeţelor actuale ale habitatului şi monitorizarea acestora.

Interzicerea tăierilor rase, a completărilor cu molid a ochiurilor neregenerate.

Măsuri silviculturale de conservare dinamică prin promovarea regenerării naturale a speciilor native in situ.

Evitarea substituirii speciilor native cu specii "repede crescătoare" în zonele în care s-au făcut defrişări iraţionale, în vederea prevenirii fenomenelor de eroziune a solului. Promovarea unor metode şi tehnologii de exploatare a lemnului (tratamente silviculturale intensive) cât mai puţin agresive pentru ecosistemele forestiere. Interzicerea colectării necontrolate a speciilor de plante cu valoare economică.

3.

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum

Menţinerea unei proporţii echilibrate între cele trei specii arborescente dominante (carpen, gorun şi fag), astfel încât să se evite cărpinizarea.

Menţinerea unei acoperiri ridicate a arboretului pentru nu permite invazia unor specii alohtone (de ex. salcâmul). Promovarea regenerării naturale de gorun prin tăieri de conservare în anii de fructificaţie.

4.

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

Limitarea tăierilor, a extinderii impactului antropic şi monitorizarea acestor suprafeţe, delimitarea în cadrul pădurilor a acelor perimetre, unde populaţiile speciilor rare sunt mai mari.

Interzicerea colectării de plante.

Tăieri de conservare cu promovarea regenerării naturale a gorunului.

Interzicerea plantaţiilor cu specii din afara arealului natural, eliminarea regenerării naturale cu specii din afara arealului natural, interzicerea plantaţiilor cu specii ce pot produce acidificarea pronunţată a solului în zonă.

5.

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

Tăieri de conservare cu promovarea regenerării naturale a gorunului.

Interzicerea plantaţiilor cu specii din afara arealului natural, eliminarea regenerării naturale cu specii din afara arealului natural.

6.

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Menţinerea suprafeţelor actuale ale habitatului şi monitorizarea acestora.

Interzicerea cu desăvârşire a tăierilor în habitat şi a eliminării copacilor morţi (include şi tăierile igienizare), a cositului, recoltarea ilegală de specii floristice, depunerea deşeurilor, crearea de alte drumuri de acces/poteci/alei în afară de cele existente în prezent.

Evitarea regenerării din cioate îmbătrânite.

Interzicerea extracţiei de pietriş/nisip din albia pârâului.

(2)Măsuri de conservare generale
1.Păstrarea statutului actual al sitului Natura 2000 ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti.
2.Materializarea în teren a limitelor sitului.
3.În interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este permisă utilizarea de produse fitosanitare, pesticide, care îndeplinesc următoarele caracteristici:
- sunt produse biodegradabile şi cu remanenţă scăzută;
- fac parte din categoria produselor fitosanitare cu risc redus din grupa de toxicitate IV, aşa cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului;
- în situaţia în care nu există pe piaţă produse cu risc redus pentru anumite tipuri de tratamente, este permisă utilizarea altor produse, dar numai pesticide organice naturale sau pesticide organice de sinteză din categoria carbonice şi piretroizi, din grupa de toxicitate IV, biodegradabile şi cu remanenţă scăzută;
- sunt produse fitosanitare care nu sunt clasificate ca fiind periculoase pentru mediul acvatic, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 şi care nu conţin substanţe periculoase prioritare aşa cum sunt prevăzute în Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
4.Pentru protecţia insectelor polenizatoare este interzisă utilizarea produselor fitosanitare care conţin substanţe active din grupa neonicotinoidelor - clotianidin, imidacloprid şi thiamethoxam sau a seminţelor de plante tratate cu aceste substanţe.
5.Promovarea regenerării naturale a pădurii.
6.Prin lucrările de ajutorare a regenerării naturale şi tăierile de îngrijire se vor promova cu precădere exemplarele provenite din seminţe.
7.Dacă sunt necesare împăduriri acestea se vor executa doar cu puieţi proveniţi din material seminologic local sau din ecotipuri similare, obţinut de la speciile edificatoare şi caracteristice ale habitatelor.
8.Extragerea speciilor invazive şi alohtone din interiorul sitului.
9.Menţinerea a minim 5 arbori pe hectar care să fie uscaţi, parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi şi a celor care prezintă cavităţi şi scorburi.
10.Menţinerea în ecosistem a crengilor moarte căzute pe sol.
11.Protejarea stratului ierbos prin interzicerea păşunatului în pădure şi control strict în vederea stopării păşunatului.
12.Stabilirea unor trasee de tranzit pentru deplasarea animalelor domestice între zonele de păşunat în cazul în care nu poate fi ocolită aria naturală protejată.
13.Limitarea şi monitorizarea accesului în perimetrul ariei protejate a turiştilor, a culegătorilor de ciuperci şi plante.
14.Controlul fluxului turistic - campări, crearea de noi poteci, crearea de noi vetre de foc.
15.Interzicerea plantaţiilor cu specii ce pot produce acidificarea pronunţată a solului în zonă.
CAPITOLUL V: Acţiuni
5.1.Reglementarea activităţilor în aria naturală protejată
Tabel 76: Prioritizarea activităţilor în timp

Tema

A. Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

Obiectiv

Diminuarea şi/sau eliminarea ameninţărilor pentru speciile de animale şi plante şi pentru ecosisteme

Acţiuni de management

Indicatori de realizare

Activitate la nivel de semestru

Colaboratori pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

A1. Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi/sau naţional din aria naturală protejată

Actualizarea anuală a stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi/sau naţional din aria naturală protejată

 

X

 

X

 

X

 

X

 

X

Instituţiile de învăţământ şi cercetare, Custodele ariei protejate, ONG-uri, voluntari

A2. Promovarea de acţiuni de conservare şi protecţie pentru menţinerea şi/sau îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar

Habitate şi specii în stare de conservare favorabilă

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Custodele ariei protejate, ONG-uri, voluntari

A3. Actualizarea bazei de date privind speciile de floră şi faună sălbatică

Bază de date actualizată şi completată cu privire la speciile de flora şi fauna de interes comunitar şi naţional

 

X

 

X

 

X

 

X

 

X

Custodele ariei protejate

A4. Actualizarea bazei de date cu privire la habitatele de interes comunitar

Bază de date actualizată şi completată cu privire la habitatele de interes comunitar

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Custodele ariei protejate

A5. Identificarea, cartarea şi promovarea de măsuri pentru refacerea habitatelor degradate

Harta habitatelor degradate

Măsuri de restaurare ecologică.

X

   

X

   

X

 

Instituţii de învăţământ şi cercetare, Custodele ariei protejate

A6. Evaluarea impactului activităţilor economice asupra speciilor şi habitatelor de interes naţional şi/sau comunitar

Evaluări de impact pentru agenţii economici cu activităţi în aria naturală protejată

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Evaluatori atestaţi de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice la solicitarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj

A7. Eliminarea depozitării deşeurilor, prin stabilirea de locuri special amenajate pentru colectarea şi depozitarea lor selectivă

Desfăşurare acţiuni specifice/patrulări în zonele cu vulnerabilitate ridicată, atunci când situaţia se impune

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, Consiliul Local Prigoria, Consiliul Local Bengeşti, Consiliul Local Albeni, Consiliul Local Bumbeşti - Piţic, Custodele ariei protejate

A8. Continuarea cartării speciilor de interes comunitar şi habitatelor de interes comunitar

Baza de date geospaţială

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Instituţii de cercetare şi învăţământ superior, Custodele ariei protejate

A9. Implementarea unui program de monitorizare a biodiversităţii

Program de monitorizare a biodiversităţii implementat

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Instituţii de cercetare şi învăţământ superior, Custodele ariei protejate

A10. Colaborarea cu autorităţile locale şi cele de mediu pentru crearea unui sistem eficient de colectare şi depozitare a deşeurilor

Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, Custodele ariei protejate

A11. Delimitarea de zone prioritare pentru conservarea speciilor şi habitatelor ţintă şi concentrarea acţiunilor de conservare pe aceste spaţii

Hărţi cu delimitarea zonelor prioritare de conservare

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Custodele ariei protejate

A12. Controlul activităţilor de exploatare a resurselor naturale incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau conservare

Acţiuni de exploatare a resurselor naturale incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau conservare

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Custodele ariei protejate

Tema

B. Educaţie şi conştientizare

Obiectiv

Formarea prin educaţie ecologică, informare, conştientizare şi consultare, a unei atitudini favorabile a comunităţilor locale şi a factorilor de decizie faţă de valorile ocrotite

B1. Îmbunătăţirea comunicării între custode şi comunităţile locale

Deplasări şi întâlniri cu comunităţile locale

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Consiliul Local Prigoria, Consiliul Local Bengeşti, Consiliul Local Albeni, Consiliul Local Bumbeşti-Piţic, Custodele ariei protejate

B2. Dezvoltarea mecanismului pentru acordarea compensaţiilor proprietarilor care au terenuri situate în aria naturală protejată

Numărul de compensaţii întreprinse

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Custodele ariei protejate

B3. Realizarea de concursuri tematice cu premii pentru protejarea mediului în localităţile din proximitate: gestionarea deşeurilor, protecţia animalelor şi plantelor

Prezentări în unităţile de învăţământ

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Unităţile de învăţământ

B4. Informarea publicului prin intermediul materialelor de prezentare/conştientizare

Realizare de materiale de prezentare: pliante, vederi, broşuri, hărţi

 

X

  

X

  

X

  

Custodele ariei Protejate, Consiliul Judeţean Gorj

B5. Delimitarea şi semnalizarea vizuală a ariei prin panouri informative

Panouri de semnalizare

X

X

        

Custodele ariei protejate, ONG-uri, Voluntari

B6. Realizarea paginii WEB a ariei protejate

Informare pe Internet

X

X

        

Custodele ariei protejate, Consiliul Judeţean Gorj

Tema

C. Managementul resurselor naturale

Obiectiv

Promovarea utilizării durabile a resurselor

C1. Promovarea gestionării durabile a pădurilor

Campanii mass-media

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Custodele ariei protejate, Ocolul Silvic Polovragi

C2. Interzicerea oricăror activităţi de colectare a speciilor de interes comunitar şi/sau naţional de interes prioritar pentru conservare

Număr de sancţiuni pentru persoanele fizice sau juridice care colectează ilegal plante şi animale strict ocrotite

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custodele ariei protejate şi toate instituţiile cu atribuţii de sancţionare (exemplu Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Gorj)

Tema

D. Managementul turismului şi al recreerii

Obiectiv

Promovarea turismului durabil

D1. Planificarea accesului turiştilor în aria naturală protejată, luând în considerare interesele pentru conservarea naturii şi reducerea riscului de accidente

Hărţi cu reţeaua de trasee turistice

Campanii mass-media

Strategie de vizitare

X

X

X

X

      

Custodele ariei protejate, ONG-uri

D2. Marcarea traseelor turistice

Trasee adecvat marcate şi semnalizate, bariere

X

X

X

X

      

Custodele ariei protejate, ONG-uri Voluntari

D3. Colaborare cu factorii interesaţi pentru sanitarizarea zonelor turistice

Suprafaţa ariei naturale protejate curăţată şi ecologizată

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custodele ariei protejate, Voluntari

D4. Selectarea şi amenajarea locurilor de campare

Locuri de campare semnalizate

  

X

X

X

X

    

Custodele ariei Protejate, Voluntari,

D5. Monitorizarea activităţilor turistice din aria naturală protejată

Numărul de turişti

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custodele ariei protejate, ONG-uri, Voluntari

D6. Încurajarea comunităţilor locale în dezvoltarea turismului, a facilităţilor de cazare

Produse turistice noi oferite de comunităţi

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Comunităţi locale, Proprietari de cabane şi pensiuni

Tema

E. Promovarea cercetării

Obiectiv

Promovarea activităţilor de cercetare

E1. Încheierea de protocoale cu unităţile care desfăşoară activităţi de cercetare în arealul ariei protejate

Numărul protocoalelor de colaborare cu unităţile de cercetare

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Academia Română, Instituţii de învăţământ superior,

E2. Monitorizarea activităţilor de cercetare astfel încât acestea să nu aducă prejudicii factorilor de mediu

Numărul de rapoarte ale agenţilor de teren în arealele cercetate

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Custodele ariei protejate, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj

E3. Crearea unei baze de date cu toate rezultatele ştiinţifice obţinute de către persoanele fizice şi juridice în arealul ariei protejate, cu respectarea drepturilor de autor

Baza de date pe suport electronic

X

 

X

 

X

 

X

 

X

 

Academia Română, Instituţii de învăţământ superior, Cercetători

E4. Înfiinţarea punctelor de monitorizare a factorilor de mediu şi a elementelor de biodiversitate

Puncte noi de monitorizare a factorilor de mediu şi a elementelor de biodiversitate

X

 

X

 

X

     

Custodele ariei protejate

Tema

F. Dezvoltarea relaţiilor cu comunităţile locale

Obiectiv

Informarea comunităţilor locale despre aria naturală protejată

F1. Deplasări şi discuţii pentru cunoaşterea problemelor comunităţilor locale

Numărul de probleme identificate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Consiliul Local Prigoria, Consiliul Local Bengeşti, Consiliul Local Albeni, Consiliul Local Bumbeşti-Piţic, Custodele ariei protejate

F2. Sondaj de opinie privind rolul ariei protejate în sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor economice locale

Numărul de sondaje de opinie efectuate referitoare la aria naturală protejată

 

X

  

X

  

X

  

Consiliul Local Prigoria, Consiliul Local Bengeşti, Consiliul Local Albeni, Consiliul Local Bumbeşti-Piţic, Custodele ariei Protejate, Voluntari

Tema

G. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate Prigoria-Bengeşti

Obiectiv

Administrarea ariei naturale protejate prin asigurarea resurselor umane, financiare şi logistice pentru îndeplinirea obiectivelor Planului de management

G1. Adaptarea custodelui la necesităţile de aplicare a Planului de management

Activitate eficientă

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custodele ariei protejate

G2. Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin autofinanţare

Valoarea sumelor obţinute din autofinanţare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custodele ariei protejate

G3. Promovarea de proiecte cu finanţare naţională sau internaţională

Valoarea dotărilor din proiecte

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custodele ariei protejate

G4. Dezvoltarea de colaborări pentru aplicarea măsurilor din Planul de management

Numărul colaborărilor încheiate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custodele ariei protejate

G5. Elaborarea planurilor de lucru anuale, trimestriale

Planificarea concretă a activităţilor pe care custodele urmează să le desfăşoare pe un orizont de timp limitat pentru îndeplinirea obiectivelor din Planul de management

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custodele ariei protejate

G6. Analize periodice ale realizărilor şi măsuri de îmbunătăţire a activităţii

O mai bună activitate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custodele ariei protejate

G7. Revizuirea Planului de management

Un plan mai bun adaptat şi adaptabil condiţiilor nou apărute

       

X

X

X

Custodele ariei protejate

5.2.Angajamentul Bugetar
Tabel 17: Angajament bugetar
 

An I

An II

An III

An IV

An V

Total

P1 Managementul biodiversităţii

1.1. Inventariere şi cartare

12100

12100

12100

12100

12100

60500

1.2. Monitorizare stării de conservare

12100

12100

12100

12100

12100

60500

1.3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

3025

3025

3025

3025

3025

15125

1.4. Managementul datelor

6050

6050

6050

6050

6050

30250

1.5. Reintroducere specii dispărute

12100

12100

12100

12100

12100

60500

1.6. Reconstrucţie ecologică

15125

15125

15125

15125

15125

75625

P2 Turism*

2.1. Infrastructura de vizitare

0

0

0

0

0

0

2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului

0

0

0

0

0

0

2.3. Managementul vizitatorilor

0

0

0

0

0

0

P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale

3.1. Tradiţii şi comunităţi

9075

9075

9075

9075

9075

45375

3.2. Conştientizare şi comunicare

9075

9075

9075

9075

9075

45375

3.3. Educaţie ecologica

9350

9350

9350

9350

9350

46750

P4 Management şi Administrare

4.1. Echipament şi infrastructura de funcţionare

11000

11000

11000

11000

11000

55000

4.2. Personal conducere, coordonare, administrare

6875

6875

6875

6875

6875

34375

4.3. Documente strategice şi de planificare

4125

4125

4125

4125

4125

20625

4.4. Instruire personal

5500

5500

5500

5500

5500

27500

Total cheltuieli operaţionale

141500

141500

141500

141500

141500

707500

____
*În prezent nu există infrastructură turistică în cadrul ariei naturale protejate.
5.3.Monitorizarea şi controlul activităţilor în aria naturală protejată
Monitorizarea acţiunilor propuse prin prezentul plan de management integrat se realizează de către toţi factorii implicaţi direct, interesaţi şi cu responsabilităţi în administrarea ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti.
Scopul monitorizării acţiunilor este acela de a determina dacă:
a)se realizează în termenele stabilite,
b)se asigură atingerea obiectivelor propuse.
De asemenea, se urmăreşte ca în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora.
Tabel 88: Planul de monitorizare propus

Nr. crt.

Acţiuni de monitorizare selectate

Frecvenţă

M1

Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care s-au făcut inventarieri/cartări - cu respectarea protocoalelor de monitorizare anexate planului de management

Anual

M2

Monitorizarea ameninţărilor asupra elementelor protejate

Semestrial

M3

Monitorizarea şi intervenţia în scopul menţinerii în stare corespunzătoare a speciilor de floră şi faună

Anual

M4

Monitorizarea şi intervenţia în scopul menţinerii în stare corespunzătoare a habitatelor

Anual

M5

Monitorizarea gradului de utilizare al infrastructurilor de informare

Anual

M6

Monitorizarea situaţiilor de braconaj şi combaterea braconajului

Semestrial

M7

Evaluarea impactului activităţii de turism asupra zonelor protejate

Anual

M8

Realizarea unor studii statistice asupra componentei de vizitatori

Anual

M9

Asigurarea de consultări periodice, cu instituţiile publice de control

Anual

M10

Toate traseele turistice şi marcajele acestora sunt monitorizate anual

Anual

M11

Monitorizarea implementării corecte a Planurilor Urbanistice Generale

Anual

M12

Evaluarea gradului de conştientizare şi înţelegere a grupurilor ţintă, înainte şi după acţiunile de educaţie şi conştientizare

Anual

M13

Evaluarea activităţilor economice cu impact asupra speciilor şi habitatelor precum şi asupra ansamblurilor peisagistice

Semestrial

M14

Menţinerea unei baze de date şi a unei arhive GIS cu hărţi, planuri şi alte date esenţiale

Semestrial

CAPITOLUL VI: Bibliografie şi referinţe
1.*** Directiva Habitate 92/43/CEE
2.***, 2007 - Criteria for favourable conservation status in Denmark. National Environmental Research Institute. Technical Report No. 647.
3.***Oraşul Novaci, Judeţul Gorj, Evaluarea potenţialului turistic, Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL), Proiect finanţat de UK Embassy prin Programul Global Opportunities Fund, 2006
4.***Strategia de dezvoltare durabila a judeţului Gorj pentru perioada 2011 - 2020, Proiect implementat de UAT Judeţul Gorj prin Consiliul Judeţean Gorj, Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetaţeni Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacitaţii Administrative
5.*** Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 2007-2013, planificare strategică participativă pentru dezvoltarea socio-economică a judeţului Gorj - dezvoltarea culturii participării, Proiect Phare 2004 - Societatea civilă, Componenta 2 - Adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar, 2007.
6.Alexiu V., 2008, Habitat 9110 Fact Sheet for Natura 2000 in Romania, www.mmediu.ro
7.Alexiu V., 2008, Habitat 9170 Fact Sheet for Natura 2000 in Romania, www.mmediu.ro
8.Alexiu V., 2008, Habitat 91E0 Fact Sheet for Natura 2000 in Romania, www.mmediu.ro
9.Alexiu V., 2008, Habitat 91M0 Fact Sheet for Natura 2000 in Romania, www.mmediu.ro
10.Alexiu V., 2008, Habitat 91Y0 Fact Sheet for Natura 2000 in Romania, www.mmediu.ro
11.Ardelean, G., Beres, I., 2000 - Fauna de Vertebrate a Maramureşului. Edit. Dacia, Cluj-Napoca.
12.Ausden M., 2007, Habitat Management for Conservation. A handbook of techniques, Oxford Univeristy Press, 411 pag.
13.Beaufort, de F., 1993 - The threatened mammals of Europe. Document T-PVS (94) 5 of the Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats. Council of Europe, Strasbourg.
14.Caughley, G.; Sinclair, A.R.E. 1994: Wildlife Ecology and Management. Blackwell Science, Cambridge, USA.
15.Combroux I., Schwoerer C., 2007, Evaluarea statului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din Romania - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timişoara, România, 56p plus anexe.
16.Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., 2004, Fitosociologie, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 394 pag.
17.Doniţă N., Paucă-Comănescu M., Popescu A., Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti, 442 pag.
18.Emden van H., F. 2008: Statistics for terrified biologyst, Blackwell Publishing, Malden, USA.
19.Gafta D., Mountford J.O. (Coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, 104 pag.
20.Gibbs, J. P., Hunter, M. L., Jr., Sterling, E. J., (Eds.), 2008, Problem-Solving in Conservation Biology and Wildlife Management, 2nd Edition, Wiley-Blackwell, Oxford.
21.JNCC (Joint Nature Conservation Committee), 2004, Common Standards Monitoring guidance for woodland habitats, http://jncc.defra.gov.uk/pdf/CSM_woodland.pdf
22.Kruuk, H., 2006 - Otters - Ecology, Behaviour and Conservation. Oxford University Press, New York.
23.Maanen Ev, Predoiu G, Klaver R et al (2005) Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania, A&W ecological consultants.
24.MacDonald, D., Barrett, P., 1993 - Mammals of Europe. Princeton University Press, Princeton and Oxford.
25.MacKenzie, D.I., J.D. Nichols, J.A. Royle, K.H. Pollock, J.E. Hines and L.L. Bailey. 2005: Occupancy estimation and modeling: inferring patterns and dynamics of species occurrence.Elsevier, San Diego, USA.
26.Mitchell-Jones, A.J. (edit.), 1999 - Atlas of European mammals. Academic Press, London.
27.Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania) - Trav. Mus. Hist. Nat. Grigore Antipa, 36: 361-371.
28.Murariu, D., 2000 - Commented List of the Mammal Species susceptible for being included in the Red Book of the Romanian Fauna. Trav. Mus. Hist. Nat. Grigore Antipa, 42: 243-363.
29.Murariu, D., 2005 - Mammalia. În Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Botnariuc, N., Tatole, V. (editori), 11-84, Bucureşti.
30.Murariu, D., Munteanu, D., 2005 - Carnivora. Fauna României, XVI (Mammalia), 5: 124-134, 164-178.
31.Rameau J.-C., 2001, De la typologie CORINE Biotopes aux habitats vises par la Directive Europeenne 92/43. Le reseau Natura 2000 en France et dans les pays de l'Union Europeenne et ses objectifs, Coll.Inter., Metz, 5 şi 6 decembrie 2000: 57-63.
32.Ruiz-Olmo, J., Loy, A., Cianfrani, C., Yoxon, P., Yoxon, G., de Silva, P.K., Roos, A., Bisther, M., Hajkova, P. & Zemanova, B. 2008. Lutra lutra. In: IUCN 2010. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2010.4. (www.iucnredlist.org). Downloaded on 05 May 2011.
33.Tatole, V., Iftime, A., Stan, M., Iorgu, E.I., Iorgu, I., Oţel, V., 2009 - Speciile de animale Natura 2000 din România. Bucureşti.
34.Tucker G. (Coord.), 2008, A proposed framework for developing minimum conservation measures for Natura 2000 sites, 41 p.
35.VGDSE (Victorian Government Department of Sustainability and Environment), 2004, Native Biodiversity resource kit Environmental Management in Agriculture, Monitoring Work Sheet No 8, Melbourne, ISBN 1 74106 617 4
36.Voct, P., 1995 - The European Breeding Program (EEP) for Lutra lutra: its chances and problems. Hystrix, 7 (1-2): 247-253.
37.White, P., McClean, C., Woodroffe, G., 2003 - Factors affecting the success of an otter (Lutra lutra) reinforcement programme, as identified by post- translocation monitoring. Biological Conservation, 112: 363-371.
CAPITOLUL VII: Anexe
SUBCAPITOLUL 1: 7.1. Regulamentul ariei naturale protejate
SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale
Art. 1
Aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti, este arie naturală protejată de interes comunitar, declarată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare.
Art. 2
Aria naturală protejată de interes comunitar necesită un management adecvat şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care aria naturală protejată a fost desemnată.
Pe teritoriul ariei pot fi admise activităţi cu caracter tradiţional, de valorificare durabilă a unor resurse naturale.
Vor fi interzise utilizări ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor de conservare ale ariei protejate şi pot afecta starea de conservare a speciilor şi a habitatelor.
Art. 3
Suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti, este de 2490 ha.
SECŢIUNEA 2: Resurse financiare şi tarife percepute
Art. 4
Resursele financiare ale ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti, necesare funcţionării acesteia şi implementării planului de management se asigură din bugetul custodelui, respectiv a instituţiei care a semnat contractul de custodie al ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.
Art. 5
Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti, potrivit planului de management, Custodele va institui tarife ce vor fi avizate conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial.
SECŢIUNEA 3: Activităţi permise în aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti
Art. 6
În aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti sunt permise următoarele activităţi:
a)ştiinţifice şi educative;
b)activităţi tradiţionale de valorificare durabilă a resurselor naturale;
c)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei;
d)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea custodelui şi în urma aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
e)alte activităţi/planuri/proiecte/programe pentru care a fost obţinut în prealabil avizul custodelui ariei naturale protejate.
Art. 7
Orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară activităţi/planuri/proiecte/programe în aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti, pe diverse domenii, are obligaţia solicitării unui aviz din partea custodelui, în cadrul procesului de reglementare condus de către autorităţile competente pentru protecţia mediului.
SECŢIUNEA 4: Activităţi interzise în arealul ariei naturale protejate Prigoria-Bengeşti
Art. 8
În aria naturală protejată ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi/planuri/ proiecte/programe care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, atunci când aceste activităţi/planuri/proiecte/programe au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor.
Art. 9
În interiorul ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti sunt interzise:
a)abandonarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel, cu excepţia locurilor special amenajate;
b)circulaţia autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor, a altor vehicule cu motor şi a bicicletelor în afara drumurile publice, forestiere, a traseelor turistice după indicatoarele sau barierele care le limitează accesul;
c)desfăşurarea de activităţi comerciale de tip ambulant sau amplasarea tonetelor fără aprobarea custodelui;
d)distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj de pe traseele turistice;
e)fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul custodelui;
f)recoltarea părţii fertile a solului sau a brazdelor de iarbă;
g)desfăşurarea de activităţi/planuri/proiecte/programe în interiorul şi vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti, ce pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale de interes comunitar;
h)utilizarea de produse fitosanitare, pesticide care nu sunt conforme celor precizate în planul de management;
i)poluarea apelor cu rumeguş;
j)deversarea în ape a substanţelor chimice;
k)desfăşurarea de acţiuni/activităţi/planuri/proiecte/programe, care au ca efect reducerea din suprafaţa oricărui habitat protejat, raportat la întreaga suprafaţă ocupată de acel habitat în interiorul ariei naturale protejate, deoarece sunt considerate ca având efect negativ semnificativ asupra habitatului în cauză;
l)desfăşurarea de acţiuni/activităţi/planuri/proiecte/programe, care au ca efect distrugerea/vătămarea/reducerea numărului exemplarelor din specia Osmoderma eremita (specie prioritară), în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic (ouă, larve, adulţi), deoarece sunt considerate ca având efect negativ semnificativ asupra speciei.
SECŢIUNEA 5: Măsuri de conservare
Art. 10
În interiorul ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este obligatorie respectarea măsurilor de conservare din planul de management.
SECŢIUNEA 6: Alte reglementări
Art. 11
În interiorul ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti este permisă activitatea de ecoturism, astfel că se pot permite realizarea de dotări şi amenajări destinate primirii turiştilor, adăposturi, precum şi desfăşurării activităţilor de educaţie şi instruire ecologică organizate în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile nonguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.
Art. 12
Este interzisă introducerea de specii alohtone şi organisme modificate genetic, atât în interiorul cât şi pe terenurile din vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria - Bengeşti.
Art. 13
(1)Acordarea de compensaţii proprietarilor ori concesionarilor terenurilor din ariile naturale protejate, respectiv scutirea de la plata impozitului pe teren a proprietarilor de terenuri extravilane situate în aria naturală protejată şi supuse unor restricţii de utilizare, se vor realiza conform prevederilor art. 26 alin. (1) - (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
(2)Pentru terenurile din aria naturală protejată deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare instituite. Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor se va stabili prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
(3)După aprobarea prin hotărâre a Guvernului a modalităţii de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor, impunerea de restricţii proprietarilor de păduri, prin amenajamente silvice şi regulamentul sitului Natura 2000 se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste şi prealabile despăgubiri, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de pădure, persoană fizică sau juridică;
(4)Până la aprobarea prin hotărâre a Guvernului a modalităţii de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor, este obligatorie respectarea măsurilor din planul de management şi regulamentul ariei naturale protejate ROSCI 0359 Prigoria-Bengeşti fără acordarea de compensaţii financiare.
Art. 14
(1)Actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru localităţile şi suprafeţele acestora, incluse în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti se face de către autorităţile administraţiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentaţii a prevederilor referitoare la aria naturală protejată;
(2)Modificarea şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin. (1) se face cu avizul custodelui ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti, pentru asigurarea conformităţii cu prevederile planului de management;
(3)Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin. (1) modificate şi/sau actualizate de către autorităţile administraţiilor publice locale menţionate la alin. (1) vor include în piesele grafice/desenate şi limitele ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti.
SECŢIUNEA 7: Sancţiuni
Art. 15
Încălcarea prevederilor planului de management şi ale regulamentului ariei naturale protejate ROSCI0359 Prigoria-Bengeşti - sit Natura 2000 (SCI), atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz şi se pedepseşte conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare.
SUBCAPITOLUL 2: 7.2. Hărţi
1.Harta localizării ariei naturale protejate
2.Harta limitelor ariei naturale protejate
3.Harta hidrologică (harta limitelor bazinelor hidrografice şi a apelor de suprafaţă)
4.Harta unităţilor administrativ teritoriale şi localităţilor
5.Harta utilizării terenurilor
6.Harta tipurilor de proprietate
7.Hărţi de distribuţie a habitatelor de interes comunitar
8.Hărţile arealelor de protecţie pentru habitatele de interes comunitar
9.Hărţile de distribuţie pentru speciile de nevertebrate
10.Hărţile arealelor de protecţie pentru speciile de nevertebrate
11.Harta distribuţiei speciei Bombina variegata
12.Harta arealului de protecţie pentru specia Bombina variegata
SUBCAPITOLUL 3: 7.3. Lista speciilor şi habitatelor identificate în situl Natura 2000 Prigoria-Bengeşti
1.Lista speciilor identificate în situl Natura 2000 Prigoria-Bengeşti

Nr. crt.

Specie

Categorie

Menţionată în Formularul Standard

1.

Bombina variegata

Amfibieni

Da

2.

Osmoderma eremita

Nevertebrate

Da

3.

Lucanus cervus

Nevertebrate

Da

4.

Morimus funereus

Nevertebrate

Da

Alte specii identificate

5.

Hyla arborea

Amfibieni

Nu

6.

Bufo bufo

Amfibieni

Nu

7.

Cerambyx cerdo

Nevertebrate

Nu

8.

Acer campestre

Plante

Nu

9.

Acer platanoides

Plante

Nu

10.

Acer pseudoplatanus

Plante

Nu

11.

Agrimonia eupatoria

Plante

Nu

12.

Ajuga reptans

Plante

Nu

13.

Aliaria petiolata

Plante

Nu

14.

Allium ursinum

Plante

Nu

15.

Alnus glutinosa

Plante

Nu

16.

Alnus incana

Plante

Nu

17.

Anemone nemorosa

Plante

Nu

18.

Anemone ranunculoides

Plante

Nu

19.

Angelica sylvestris

Plante

Nu

20.

Asarum europaeum

Plante

Nu

21.

Betula pendula

Plante

Nu

22.

Bidens tripartita

Plante

Nu

23.

Brachypodium sylvaticum

Plante

Nu

24.

Campanula abietina

Plante

Nu

25.

Campanula persicifolia

Plante

Nu

26.

Carex digitata

Plante

Nu

27.

Carex pilosa

Plante

Nu

28.

Carpinus betulus

Plante

Nu

29.

Cerasus avium

Plante

Nu

30.

Chelidonium majus

Plante

Nu

31.

Circaea lutetiana

Plante

Nu

32.

Clematis vitalba

Plante

Nu

33.

Cornus mas

Plante

Nu

34.

Cornus sanguinea

Plante

Nu

35.

Corydalis cava

Plante

Nu

36.

Corylus avellana

Plante

Nu

37.

Crategus monogyna

Plante

Nu

38.

Cruciata glabra

Plante

Nu

39.

Dentaria bulbifera

Plante

Nu

40.

Dryopteris filix-mas

Plante

Nu

41.

Erytrinium dens-canis

Plante

Nu

42.

Euonimus europaeus

Plante

Nu

43.

Euphorbia amygdaloides

Plante

Nu

44.

Fagus sylvatica

Plante

Nu

45.

Festuca drymeia

Plante

Nu

46.

Fragaria vesca

Plante

Nu

47.

Fragaria viridis

Plante

Nu

48.

Fraxinus angustifolia

Plante

Nu

49.

Fraxinus excelsior

Plante

Nu

50.

Galeobdolon sp.

Plante

Nu

51.

Galium molugo

Plante

Nu

52.

Galium odoratum

Plante

Nu

53.

Genista tinctoria

Plante

Nu

54.

Geranium robertianum

Plante

Nu

55.

Geum urbanum

Plante

Nu

56.

Glechoma hederacea

Plante

Nu

57.

Hedera helix

Plante

Nu

58.

Hepatica nobilis

Plante

Nu

59.

Hieracium pilosella

Plante

Nu

60.

Hypericum perforatum

Plante

Nu

61.

Impatiens noli-tangere

Plante

Nu

62.

Lamium galeobdolon

Plante

Nu

63.

Lamium maculatum

Plante

Nu

64.

Lathrea squamaria

Plante

Nu

65.

Lathyrus vernus

Plante

Nu

66.

Leucobrium glaucum

Plante

Nu

67.

Ligustrum vulgare

Plante

Nu

68.

Luzula luzuloides

Plante

Nu

69.

Lysimachia nummularia

Plante

Nu

70.

Lythopspermum purpurcoeruleum

Plante

Nu

71.

Mentha aquatica

Plante

Nu

72.

Mentha longyfolia

Plante

Nu

73.

Mercurialis perennis

Plante

Nu

74.

Mycelis muralis

Plante

Nu

75.

Myosotis sylvestris

Plante

Nu

76.

Neottia nidus-aves

Plante

Nu

77.

Oxalis acetosella

Plante

Nu

78.

Pinus sylvestris

Plante

Nu

79.

Plantago media

Plante

Nu

80.

Platanthera bifolia

Plante

Nu

81.

Poa nemoralis

Plante

Nu

82.

Polygonatum verticilatum

Plante

Nu

83.

Polygonum sp.

Plante

Nu

84.

Polypodium vulgare

Plante

Nu

85.

Populus tremula

Plante

Nu

86.

Potentilla reptans

Plante

Nu

87.

Prunella vulgaris

Plante

Nu

88.

Pteridium aquilinum

Plante

Nu

89.

Pulmonaria officinalis

Plante

Nu

90.

Pyrus pyraster

Plante

Nu

91.

Quercus cerris

Plante

Nu

92.

Quercus petraea

Plante

Nu

93.

Ranunculus cassubicus

Plante

Nu

94.

Ranunculus ficaria

Plante

Nu

95.

Ranunculus repens

Plante

Nu

96.

Rosa canina

Plante

Nu

97.

Rubus caesius

Plante

Nu

98.

Rubus fruticosus

Plante

Nu

99.

Rubus hirsutus

Plante

Nu

100.

Salvia glutinosa

Plante

Nu

101.

Sambucus ebulus

Plante

Nu

102.

Sambucus nigra

Plante

Nu

103.

Solanum dulcamara

Plante

Nu

104.

Stellaria nemorum

Plante

Nu

105.

Symphitum cordatum

Plante

Nu

106.

Taraxacum officinale

Plante

Nu

107.

Ulmus minor

Plante

Nu

108.

Urtica dioica

Plante

Nu

109.

Veronica chamaedrys

Plante

Nu

110.

Veronica officinalis

Plante

Nu

111.

Viola odorata

Plante

Nu

112.

Viola reichenbachiana

Plante

Nu

2.Lista habitatelor identificate în situl Natura 2000 Prigoria-Bengeşti

Nr. crt.

Cod

Habitat

Menţionat în Formularul Standard

1.

9110

Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Da

2.

9130

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Da

3.

9170

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum

Da

4.

91E0*

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion)

Da

5.

91M0

Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

Da

6.

91Y0

Păduri dacice de stejar şi carpen

Da

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 408 bis din data de 30 mai 2016