Document embed

DECIZIE nr. 203 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Simina Gagu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Szabo Laszlo în Dosarul nr. 7.751/102/2012^* al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 853D/2013 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 854D/2013-859D/2013, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Adrian Rat, Mihai Moldovan, Iosif Csaba Henter, Ştefan Baricz, Zoltan Brezsa şi Vasile Albert în dosarele nr. 7.753/102/2012*, nr. 7.755/102/2012*, nr. 7.757/102/2012*, nr. 7.759/102/2012*, nr. 7.761/102/2012* şi nr. 7.763/102/2012* ale Tribunalului Mureş - Secţia civilă.

4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei ridicate în Dosarul nr. 855D/2013, Mihai Moldovan. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

6. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate prezent şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării cauzelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 854D/2013-859D/2013 la Dosarul nr. 853D/2013, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate prezent, care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate, deoarece, prin neplata indemnizaţiei pentru revoluţionari, sunt încălcate drepturi fundamentale şi se creează inegalităţi.

9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 88 din 28 februarie 2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin încheierile din 26 noiembrie 2013, pronunţate în dosarele nr. 7.751/102/2012*, nr. 7.753/102/2012*, nr. 7.755/102/2012*, nr. 7.757/102/2012*, nr. 7.759/102/2012*, nr. 7.761/102/2012* şi nr. 7.763/102/2012*, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

11. Excepţia a fost ridicată de Szabo Laszlo, Adrian Rat, Mihai Moldovan, Iosif Csaba Henter, Ştefan Baricz, Zoltan Brezsa şi Vasile Albert în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii privind drepturi de asigurări sociale.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât măsura suspendării acordării indemnizaţiei în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, principiului drepturilor câştigate, precum şi a dreptului de proprietate, fiind, totodată, discriminatorie şi disproporţionată faţă de scopul urmărit.

13. Tribunalul Mureş - Secţia civilă opinează că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu deciziile nr. 922 din 1 noiembrie 2012, nr. 1.046 din 11 decembrie 2012 şi nr. 88 din 28 februarie 2013.

14. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 18 din Legea nr. 283/2011 sunt constituţionale, sens în care arată că indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 nu sunt drepturi fundamentale. Legiuitorul poate dispune modificarea sau chiar încetarea măsurilor de protecţie socială, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 922 din 1 noiembrie 2012 şi nr. 88 din 28 februarie 2013.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei Mihai Moldovan, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.

19. Curtea constată că, în realitate, normele de lege criticate se regăsesc în cuprinsul articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu referire la art. 11 art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010.

20. Prevederile de lege criticate au următoarea redactare: "Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 8 septembrie 2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, cu următoarele modificări şi completări:

[...]

2. După articolul unic, care devine articolul I, se introduce un nou articol, articolul II, cu următorul cuprins:

«Art. II

Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar după cum urmează:

[...]

Art. 18

În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă.»"

21. Dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, la care fac trimitere prevederile de lege criticate, au următoarea redactare: "De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor."

22. Curtea observă că prevederile de lege criticate, aplicabile în anul 2012, au continuat să se aplice în anul 2013, potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, precum şi în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013.

23. De asemenea, Curtea reţine că efectele juridice ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 continuă să se producă, astfel încât, în acord cu jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează să se pronunţe asupra acestor prevederi de lege.

24. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată a fost supusă, în repetate rânduri, controlului de constituţionalitate exercitat în raport cu aceleaşi dispoziţii din Constituţie cu cele invocate în cauzele de faţă şi prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare (a se vedea Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 1.009 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2013, Decizia nr. 1.046 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 20 februarie 2013, Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, Decizia nr. 121 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 17 iunie 2013, Decizia nr. 366 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 10 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 17 februarie 2014, Decizia nr. 15 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014).

26. Astfel, Curtea a reţinut că textul de lege criticat nu consacră drepturi fundamentale şi, fiind vorba despre indemnizaţii cu caracter reparatoriu, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.

27. De asemenea, Curtea a reţinut că, în măsura în care drepturile avute în vedere nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor drepturi, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi.

28. Totodată, Curtea nu a constatat încălcarea dispoziţiilor referitoare la interzicerea discriminării, deoarece prin textul de lege criticat se instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, şi anume persoanelor care deţin titlul prevăzut de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, de "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite precum şi copiilor eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.

29. Referitor la susţinerea potrivit căreia prevederile de lege criticate aduc atingere art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea a constatat că această critică nu este întemeiată, deoarece, deşi indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, reglementarea legală criticată prevede doar suspendarea plăţii acestor indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanţa dreptului.

30. Distinct de cele de mai sus, Curtea constată că prevederile de lege nu dispun pentru trecut, fiind aplicabile numai de la data intrării în vigoare a legii, astfel încât critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea principiului neretroactivităţii legii nu poate fi reţinută.

31. În fine, Curtea consideră că revine exclusiv legiuitorului rolul de a aprecia, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului, asupra acordării indemnizaţiilor în discuţie, astfel încât prelungirea succesivă a perioadelor în care acestea nu se acordă să nu conducă la anularea, în sine, a dreptului recunoscut printr-o lege în vigoare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Szabo Laszlo, Adrian Rat, Mihai Moldovan, Iosif Csaba Henter, Ştefan Baricz, Zoltan Brezsa şi Vasile Albert în dosarele nr. 7.751/102/2012*, nr. 7.753/102/2012*, nr. 7.755/102/2012*, nr. 7.757/102/2012*, nr. 7.759/102/2012*, nr. 7.761/102/2012* şi nr. 7.763/102/2012* ale Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi constată că prevederile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 aprilie 2014.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 414 din data de 4 iunie 2014