DECIZIE nr. 785 din 29 decembrie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2015

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Doina Suliman

- magistrat-asistent-şef

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2015, formulată în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, de un număr de 149 de deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 6.169 din 22 decembrie 2014 şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.415A/2014 al Curţii Constituţionale.
2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost trimisă Curţii Constituţionale de către secretarul general al Camerei Deputaţilor cu Adresa nr. 2/6.056 din 22 decembrie 2014 şi a fost semnată de următorii deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal: Costel Alexe, Florin-Alexandru Alexe, Marin Almăjanu, Gabriel Andronache, Roxana-Florentina Anuşca, Ştefan-Alexandru Băişanu, Vasile Berci, Cristian Buican, Mihăiţă Calimente, Mircea-Vasile Cazan, Florica Cherecheş, Ioan-Cristian Chirteş, Lucian-Manuel Ciubotaru, Florin Ciurariu, Erland Cocei, Gheorghe Costin, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Grigore Crăciunescu, Horia Cristian, Ioan Cupşa, Anton Doboş, Victor-Paul Dobre, Traian Dobrinescu, Mircea Dolha, Nechita-Stelian Dolha, Mihai Aurel Donţu, Gheorghe Dragomir, Andrei Daniel Gheorghe, Dumitru-Verginel Gireadă, Alina-Ştefania Gorghiu, Maria Grecea, Eleonora-Carmen Hărău, Vasile Horga, Daniel Iane, Raluca-Cristina Ispir, Mihai Lupu, Victor-Gheorghe Manea, Viorica Marcu, Răzvan Horia Mironescu, Dan-Ştefan Motreanu, Romeo Florin Nicoară, Gheorghe- Eugen Nicolăescu, Theodor-Cătălin Nicolescu, Gheorghe-Vlad Nistor, Ludovic Orban, Nechita- Adrian Oros, Ionel Palăr, Dumitru Pardău, Cristina-Ancuţa Pocora, Octavian Marius Popa, Ovidiu Alexandru Raeţchi, Petre Roman, Valentin Rusu, Nini Săpunaru, George Scarlat, Dan-Coriolan Simedru, Costel Şoptică, Gigel-Sorinel Ştirbu, Ionuţ Marian Stroe, Raluca Surdu, Iulian-Radu Surugiu, Ioan Tămâian, Hubert Petru Ştefan Thuma, Radu-Bogdan Ţîmpău, Elena-Ramona Uioreanu, Lucia-Ana Varga, Vasile Varga, Mihai-Alexandru Voicu, Daniel-Cătălin Zamfir, Radu Zlati, Tinel Gheorghe, Liviu Laza-Matiuţa, Mircea-Nicu Toader, Claudia Boghicevici, Lucian Militaru, Lucian-Nicolae Bode, Valeria-Diana Schelean, Mircea Lubanovici, Cornel-Mircea Sămărtinean, Cristian-Constantin Roman, Dănuţ Culeţu, Ionaş-Florin Urcan, Ion Şcheau, Alin-Augustin-Florin Popoviciu, Mircea Man, Vasile Iliuţă, Dan-Cristian Popescu, Diana Adriana Tuşa, Vasile Gudu, Gheorghe Ialomiţianu, Constantin Dascălu, Costică Canacheu, Iulian Vladu, Roberta Alma Anastase, George Ionescu, Ioan Bălan, Cezar-Florin Preda, Ioan Oltean, Sanda-Maria Ardeleanu, Maria-Andreea Paul, Niculina Mocioi, Raluca Turcan, Eusebiu-Manea Pistru Popa, Alexandru Nazare, Iulian Dumitrescu, Cristina Ioan, Corneliu Dobriţoiu, Marin Cotescu, Puiu Haşotti, Nazare- Eugen Ţapu, Ion Luchian, Viorel Grigoraş, Nicolae Neagu, Octavian Motoc, Remus-Daniel Niţu, Nelu Tătaru, Paul Ichim, Ionuţ-Elie Zisu, Vasilica-Steliana Miron, Marius Neculoiu, Ion Popa, Mario- Ovidiu Oprea, Dorin-Mircea Dobra, Mariana Câmpeanu, Tudor-Alexandru Chiuariu, Marius-Lucian Obreja, Lucian Iliescu, Dragoş Luchian, Cătălin Boboc, Alin-Păunel Tişe, Mărinică Dincă, Viorel- Riceard Badea, Dan-Mihai Marian, Găvrilă Ghilea, Gigi-Christian Chiru, Marius Bălu, Nicolea-Vlad Popa, Emil-Marius Paşcan, Dumitru Oprea, Daniel-Cristian Florian, Traian-Constantin Igaş, Ion Ariton, Vasile Blaga, Gheorghe Flutur, Mihai-Răzvan Ungureanu, Alexandru Pereş, Cristian Rădulescu, Anca-Daniela Boagiu şi Valeriu Todiraşcu. La sesizare a fost anexată, în copie, Legea bugetului de stat pe anul 2015.
3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia solicită Curţii să se pronunţe asupra constituţionalităţii legii criticate prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), încălcate prin nerespectarea, de către Guvern, a dispoziţiilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare.
4. În acest sens, autorii criticii de neconstituţionalitate susţin că Legea bugetului de stat pe anul 2015 a fost adoptată fără respectarea dispoziţiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, potrivit cărora, "după însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (31), acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel mai târziu până la 15 noiembrie a fiecărui an".
5. În legătură cu acest aspect, autorii obiecţiei arată că Guvernul a adoptat proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 2015 în şedinţa din 12 decembrie 2014 şi a fost depus spre aprobare în data de 13 decembrie 2014, Parlamentul României adoptându-l în data de 21 decembrie 2014.
6. În continuare, autorii obiecţiei susţin că Legea bugetului de stat pe anul 2015 a fost adoptată cu încălcarea art. 18 alin. (1) din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, care, în opinia acestora, prevăd că "până la data de 31 iulie a fiecărui an, Guvernul va aproba strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani ce va conţine cadrul macroeconomic care stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară, cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi o declaraţie de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, şi o va prezenta Parlamentului".
7. Autorii obiecţiei consideră că înfrângerea principiului legalităţii rezultă, pe de o parte, din faptul că Guvernul nu a respectat "termenul până la care trebuia depusă strategia fiscal-bugetară şi limitele plafoanelor de cheltuieli în Parlament, respectiv 31 iulie 2014", iar pe de altă parte, din faptul că "proiectul de buget trebuia fundamentat pe conţinutul strategiei fiscal-bugetare 2015-2017 şi al legii privind aprobarea limitelor plafoanelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2015". În continuare, autorii obiecţiei apreciază că "din punct de vedere constituţional această lege nu există", deoarece nu a fost promulgată, aflându-se "în prezent la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii legii".
8. În aceste condiţii, "bugetul de stat pentru anul 2015 nu putea fi fundamentat pe strategia fiscal-bugetară 2015-2017 şi pe legea privind aprobarea limitelor plafoanelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2015, fapt confirmat şi de Consiliul Fiscal în punctul său de vedere transmis, conform dispoziţiilor legale, pentru proiectul de lege privind bugetul de stat pentru anul 2015".
9. Autorii obiecţiei susţin că, în situaţia inexistenţei unei legi anuale pentru aprobarea limitelor plafoanelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2015, "fundamentarea trebuia realizată în limitele plafoanelor impuse prin Legea nr. 355/2013 care prevede plafoane de cheltuieli pentru 3 ani, inclusiv pentru 2015". Însă, Guvernul "a modificat aceste plafoane şi a fundamentat bugetul de stat pe anul 2015 pe cu totul alte valori decât cele prevăzute în Legea nr. 355/2013", fapt confirmat prin pct. 4 din avizul Consiliului Legislativ. Însă, Legea privind plafoanele de cheltuieli pentru anul 2015 şi strategia fiscal-bugetară pentru anii 2015-2017 nu a fost încă promulgată. Prin urmare, "fundamentarea cheltuielilor cuprinse în legea criticată pentru capitolele referitoare la primii 10 ordonatori principali de credite sau programul de investiţii publice pentru anul 2015 este nelegală, deoarece încalcă dispoziţiile art. 18 alin. (3) lit. b) şi c) din Legea nr. 69/2010".
10. De asemenea, susţin că Guvernul a încălcat Legea nr. 500/2002 şi Legea nr. 69/2010 şi, în special, dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 69/2010 referitoare la obligaţia Guvernului "de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară şi orice alte prevederi ale prezentei legi".
11. Totodată, autorii obiecţiei precizează că a fost adoptat un amendament la legea criticată, referitor la echilibrarea bugetelor locale, însă, deşi la prima vedere modificările pot părea în favoarea comunităţilor locale, "există câteva probleme legate de modul de legiferare şi de impactul bugetar". De asemenea, autorităţile locale nu au fost consultate, aşa cum prevede art. 18 din Legea finanţelor publice locale. Acest amendament face ca Legea bugetului de stat, care este lege ordinară, să reglementeze aspecte referitoare la Legea finanţelor publice locale, care este lege organică. Este adevărat că, "potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 548/2008, legile organice pot conţine prevederi de natură ordinară amendabile prin legi ordinare", însă constituirea resurselor financiare ale administraţiei publice locale se reglementează prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituţie. Prin urmare, "modificarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale prin Legea bugetului de stat este neconstituţională".
12. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.
13. Preşedintele Senatului a transmis prin Adresa nr. I/917 din 29 decembrie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.211 din 29 decembrie 2014, punctul său de vedere, în care susţine că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că Legea bugetului de stat pe anul 2015 a fost adoptată în acord cu art. 35 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. Astfel, nerespectarea, din motive obiective sau subiective, a unui termen legal trebuie apreciată atât în raport cu scopul pentru care a fost instituit, cât şi cu sancţiunea prevăzută de legiuitor în ipoteza nerespectării sale. Or, nerespectarea unui termen care are în vedere data până la care se înaintează Parlamentului legile bugetare anuale nu poate atrage nelegalitatea unei întregi proceduri de elaborare şi adoptare a acestor acte normative, întrucât o asemenea ipoteză, neprevăzută de Legea fundamentală, ar putea antrena imposibilitatea de a valida un buget public. Mai mult, această situaţie ar echivala cu o abdicare a Guvernului de la una dintre cele mai importante competenţe legislative ale sale, aceea de a elabora şi de a supune Parlamentului spre aprobare legile bugetare anuale, precum şi cu o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3)-(5) din Constituţie şi, în mod special, a principiului referitor la necesitatea adoptării unui comportament loial faţă de Constituţie de către toate autorităţile publice. În sensul celor arătate invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.657 din 28 decembrie 2010. Pentru aceleaşi argumente, arată că Legea bugetului de stat pe anul 2015 a fost adoptată cu respectarea prevederilor Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010. De asemenea, consideră că susţinerea autorilor sesizării potrivit căreia în cadrul dezbaterilor din comisiile parlamentare de buget-finanţe ale celor două Camere ale Parlamentului asupra Legii bugetului de stat pe anul 2015 a fost adoptat un amendament prin care sistemul de echilibrare a bugetelor locale este modificat în profunzime, fapt ce se constituie într-o modificare a unei legi organice, este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că adoptarea de către comisiile parlamentare de buget-finanţe din cele două Camere ale Parlamentului a unui amendament cu implicare directă asupra bugetelor locale are, dincolo de orice altă prevedere legală, temeiul constituţional în art. 138 alin. (1) din Constituţie. Totodată, amendamentul nu vizează, în mod expres sau implicit, modificarea unei legi organice, ci doar intervenţii legislative ce ţin exclusiv de obiectul de reglementare al legilor bugetare. Mai mult, aşa cum reiese şi din deciziile Curţii Constituţionale nr. 548 din 15 mai 2008 şi nr. 786 din 13 mai 2009, printr-o lege ordinară pot fi modificate dispoziţii dintr-o lege organică, dacă aceste dispoziţii modificatoare nu conţin norme de natura legii organice.
14. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 2/6.101 din 23 decembrie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.183 din 23 decembrie 2014, prin care apreciază, în esenţă, că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât principiile constituţionale referitoare la respectarea Constituţiei, a legilor şi a statului de drept au fost respectate pe tot parcursul dezbaterii şi adoptării Legii bugetului de stat pe anul 2015. În acest sens invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.657 din 28 decembrie 2010, nr.548 din 15 mai 2008 şi nr. 786 din 13 mai 2009.
15. Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/7.015/2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.212 din 29 decembrie 2014, prin care consideră că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile Legii bugetului de stat pe anul 2015 nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 73 alin. (3). Guvernul apreciază că sesizarea este nemotivată, autorii acesteia invocând, în susţinerea neconstituţionalităţii legii criticate, diferite dispoziţii de lege, comparate între ele, iar nu compatibilitatea acesteia cu prevederile constituţionale pretins încălcate. În continuare, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu deciziile nr. 495/2004, nr. 1.273/2008 şi nr. 1.072/2009, susţine că criticile vizând neconstituţionalitatea procedurilor de elaborare şi adoptare a Legii bugetului de stat pe anul 2015 sunt neîntemeiate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
16. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 şi art. 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 149 de deputaţi şi senatori.
17. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii bugetului de stat pe anul 2015, care, în opinia autorilor obiecţiei, contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), al căror cuprins este următorul:
- Art. 1 alin. (3) şi (5): "(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritual tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. [...];
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."
18. Examinând susţinerile autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că bugetul reprezintă planul financiar al statului, aprobat prin lege, prin care sunt prevăzute veniturile şi cheltuielile publice stabilite în fiecare an, necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor statului. Potrivit alin. (2) al art. 138 din Constituţie, bugetul se elaborează anual, acest principiu aplicându-se atât actului denumit buget, cât şi componentelor sale, care, însumate, nu pot fi diferite de el.
19. Legea bugetului de stat pe anul 2015, potrivit art. 1, "prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2015 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii şi pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii."
20. În continuare, Curtea reţine prevederile art. 138 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit cărora Guvernul asigură elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului.
21. Cu privire la înfrângerea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, prin nerespectarea dispoziţiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, "după însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (31), acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel mai târziu până la 15 noiembrie a fiecărui an", Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, concretizată prin Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 15 noiembrie 2001 şi Decizia nr. 13 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999, trăsătura esenţială a statului de drept o constituie supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării legii. Totodată, acesta implică, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelenţă un stat în care se manifestă domnia legii.
22. Nerespectarea de către Guvern a termenului prevăzut de art. 35 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 nu poate atrage prin ea însăşi neconstituţionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2015. Acest termen constituie, într-adevăr, o garanţie a bunei conduite ce trebuie urmată în procedura de adoptare a legii bugetului de stat, dar, depăşirea acestuia, nefiind sancţionată de lege, nu poate conduce prin ea însăşi la neconstituţionalitatea Legii bugetului de stat. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 1.657 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 13 ianuarie 2011, statuând că nerespectarea de către Guvern a termenului prevăzut de art. 35 alin. (4) din Legea nr. 500/2002, precum şi faptul că la data depunerii proiectului bugetului de stat la Parlament nu erau adoptate trei legi importante, nu este sancţionată nici constituţional, nici legal.
23. De altfel, Legea nr. 500/2002 reglementează şi prin alte dispoziţii, precum cele ale art. 34, art. 35 şi art. 36, cuprinse în secţiunea II - "Calendarul bugetar" a capitolului III - "Procesul bugetar", şi alte termene privind realizarea procedurii bugetare, fără a sancţiona depăşirea acestora.
24. Referitor la înfrângerea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, prin nerespectarea dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 20 aprilie 2010, care, în opinia autorilor obiecţiei, prevăd că "până la data de 31 iulie a fiecărui an, Guvernul va aproba strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani ce va conţine cadrul macroeconomic care stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară, cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi o declaraţie de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, şi o va prezenta Parlamentului", Curtea reţine că, prin Legea nr. 377/2013 pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 23 decembrie 2013, art. 18 alin. (1) a fost modificat, având, în prezent, următorul conţinut: "Până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, care va conţine cadrul macroeconomic ce stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară şi o declaraţie de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, pe care acesta o va prezenta Parlamentului până la data de 15 august a fiecărui an."
25. În legătură cu acest aspect, Curtea constată că, în cadrul procesului bugetar, potrivit art. 17 din Legea nr. 500/2002, rolul Guvernului este acela de a asigura "realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice şi priorităţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament", iar, potrivit art. 18 din aceeaşi lege, rolul Parlamentului este acela de a adopta legile bugetare anuale şi legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
26. Aspectele invocate de autorii obiecţiei privesc faptul că "proiectul de buget trebuia fundamentat pe conţinutul strategiei fiscal-bugetare 2015-2017 şi ale legii privind aprobarea limitelor plafoanelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2015", lege care nu a fost încă promulgată, situaţie în care proiectul de buget trebuia fundamentat pe Legea nr. 355/2013 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 19 decembrie 2013. Or, aceste aspecte ţin de calendarul procesului de elaborare şi adoptare a bugetului de stat. Aşadar, Curtea constată că nu este de competenţa sa analizarea derulării aspectelor de ordin tehnic privind fundamentarea bugetului de stat. De aceea, Curtea Constituţională nu îşi poate extinde controlul şi asupra acestor aspecte privind procesul bugetar, întrucât ar încălca atât atribuţiile Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, cât şi rolul Guvernului, care are atribuţia de a elabora şi de a prezenta Parlamentului proiectul legii bugetului de stat.
27. Cât priveşte susţinerea autorilor obiecţiei potrivit căreia sunt încălcate şi dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 69/2010 referitoare la obligaţia Guvernului "de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară şi orice alte prevederi ale prezentei legi", Curtea constată că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, deoarece nu se arată în concret în ce constau aceste încălcări.
28. Referitor la susţinerile autorilor obiecţiei potrivit cărora modificarea, "în profunzime", prin amendament, a dispoziţiilor referitoare la "sistemul de echilibrare a bugetelor locale", constituie o dispoziţie aparţinând domeniului de reglementare a legii organice, care nu poate fi inclusă în legea bugetului de stat, aceasta fiind lege ordinară, Curtea reţine că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie, prin lege organică se reglementează "organizarea administraţiei publice locale". Curtea a identificat această dispoziţie criticată ca fiind art. 8 din Legea bugetului de stat pe anul 2015, potrivit cu care, în anul 2015, prin derogare de la dispoziţiile art. 33 alin. (2)-(5) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru echilibrarea bugetelor locale, se stabilesc limite de venituri proprii pe categorii de unităţi administrativ-teritoriale, luând în calcul veniturile proprii realizate pe anul 2013. Curtea constată că aspectele reglementate prin dispoziţiile art. 33 alin. (2)-(5) din Legea nr. 273/2006 nu aparţin conceptului de "organizare a administraţiei publice locale", în sensul art. 2 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, potrivit căruia "Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit."
29. O normă de natura legii ordinare nu devine o normă de natura legii organice doar pentru faptul că este cuprinsă într-o asemenea lege, caracterizarea sa, ca fiind ordinară sau organică, rezultând din obiectul reglementării. Astfel cum s-a statuat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 53/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994, domeniile legii organice sunt limitativ prevăzute de Constituţie şi de strictă interpretare. De aceea, o lege organică, chiar dacă din motive de politică legislativă cuprinde şi norme de natura legii ordinare, nu poate extinde domeniile rezervate de Constituţie legii organice şi asupra acestor norme. O asemenea consecinţă este inadmisibilă, deosebirea dintre legea organică şi cea ordinară fiind exclusiv de natură constituţională, nu legală.
30. În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile art. 8 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 sunt tot dispoziţii de lege ordinară, de aceeaşi natură cu dispoziţiile art. 33 alin. (2)-(5) din Legea nr. 273/2006, astfel că nu se poate reţine încălcarea art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie.
31. Pentru argumentele expuse, Curtea constată că Legea bugetului de stat pe anul 2015 este constituţională în raport cu criticile formulate.
32. În temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 149 de deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal şi constată că Legea bugetului de stat pe anul 2015 este constituţională în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 29 decembrie 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 956 din data de 29 decembrie 2014