LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului*) - Republicată
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Instituţia Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.
(2)Sediul instituţiei Avocatul Poporului este în municipiul Bucureşti.
Art. 2
(1)Instituţia Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, în condiţiile legii.
(2)În exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice.
(3)Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale.
Art. 3
(1)Activitatea Avocatului Poporului, a adjuncţilor săi şi a salariaţilor care lucrează sub autoritatea acestora are caracter public.
(2)La cererea persoanelor lezate în drepturile şi libertăţile lor sau datorită unor motive întemeiate, Avocatul Poporului poate decide asupra caracterului confidenţial al activităţii sale.
Art. 4
Autorităţile publice sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziţia instituţiei Avocatul Poporului, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin în legătură cu petiţiile care au fost adresate instituţiei Avocatul Poporului, acordându-i sprijin pentru exercitarea atribuţiilor sale.
Art. 5
(1)Avocatul Poporului prezintă, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie să cuprindă informaţii cu privire la activitatea instituţiei Avocatul Poporului. Ele pot conţine recomandări privind modificarea legislaţiei sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice.
(2)Raportul anual vizează activitatea instituţiei pe un an calendaristic şi se înaintează Parlamentului până la data de 1 februarie a anului următor, în vederea dezbaterii acestuia în şedinţa comună a celor două Camere. Raportul anual se dă publicităţii.
CAPITOLUL II: Mandatul Avocatului Poporului
Art. 6
(1)Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Mandatul Avocatului Poporului poate fi reînnoit o singură dată.
(2)Poate fi numit Avocat al Poporului orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională.
Art. 7
(1)Propunerile de candidaţi se fac de către birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.
(2)Candidaţii vor fi audiaţi de comisiile juridice din Camera Deputaţilor şi Senat. În vederea audierii, fiecare candidat va depune actele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege pentru a fi numit Avocat al Poporului. Candidaţii vor fi prezenţi la dezbateri.
(3)Este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaţilor şi senatorilor prezenţi.
Art. 8
(1)Mandatul de Avocat al Poporului se exercită de la data depunerii, în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, a următorului jurământ:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi imparţialitate atribuţiile de Avocat al Poporului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(2)Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă.
(3)Refuzul depunerii jurământului împiedică intrarea în funcţie a Avocatului Poporului şi deschide procedura pentru numirea în funcţie a altei persoane.
(4)Mandatul Avocatului Poporului durează până la depunerea jurământului de către noul Avocat al Poporului.
Art. 9
(1)Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcţie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.
(2)Revocarea din funcţie a Avocatului Poporului, ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, se face de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, la propunerea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pe baza raportului comun al comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului.
(3)Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcţiei sau decesul se constată de către birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în cel mult 10 zile de la apariţia cauzei care determină încetarea mandatului Avocatului Poporului.
(4)Avocatul Poporului, îndeplinind condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională, la data pensionării sau recalculării pensiei anterior stabilite, beneficiază de pensie calculată similar cu cea a judecătorilor Curţii Constituţionale.
CAPITOLUL III: Adjuncţii Avocatului Poporului
Art. 10
(1)Avocatul Poporului este asistat de adjuncţi, specializaţi pe următoarele domenii de activitate:
a)drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale;
b)drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;
c)armată, justiţie, poliţie, penitenciare;
d)proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe.
(2)Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc atât atribuţiile ce le revin potrivit domeniului de specializare, cât şi orice alte atribuţii care le sunt încredinţate de Avocatul Poporului.
(3)Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei.
Art. 11
(1)Adjuncţii Avocatului Poporului sunt numiţi pe o durată de 5 ani de către birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului. Condiţiile pentru ocuparea funcţiei de adjunct al Avocatului Poporului se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului.
(2)Funcţia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată funcţiei de secretar de stat.
(3)Mandatul adjuncţilor Avocatului Poporului se exercită de la data depunerii, în faţa Avocatului Poporului şi a câte unui membru al birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, împuternicit pentru aceasta, a următorului jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi imparţialitate atribuţiile de adjunct al Avocatului Poporului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(4)Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă.
(5)Refuzul depunerii jurământului împiedică intrarea în funcţie a adjunctului Avocatului Poporului şi deschide procedura pentru numirea în funcţie a altei persoane.
(6)Mandatul durează până la depunerea jurământului de către noii adjuncţi ai Avocatului Poporului şi poate fi reînnoit o singură dată.
(7)Perioada de îndeplinire a funcţiei de adjunct al Avocatului Poporului de către absolvenţi ai facultăţilor cu profil juridic constituie vechime în magistratură. Perioada de îndeplinire a funcţiei de adjunct al Avocatului Poporului de către absolvenţi ai facultăţilor cu alt profil decât cel juridic constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite.
(8)Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea îndeplinirii funcţiei sau decesul se constată de către Avocatul Poporului şi se comunică birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cel mult 30 de zile de la apariţia cauzei care determină încetarea mandatului adjunctului. Până la numirea unui nou adjunct, atribuţiile sale vor fi delegate, prin ordin al Avocatului Poporului, unei persoane din cadrul personalului de specialitate.
(9)Numirea adjuncţilor Avocatului Poporului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 12
Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc următoarele atribuţii:
a)coordonează activitatea din domeniul lor de activitate;
b)informează Avocatul Poporului cu privire la activitatea din domeniul lor de activitate;
c)repartizează petiţiile în cadrul domeniilor lor de activitate;
d)avizează rapoartele, recomandările, precum şi orice alte acte supuse aprobării Avocatului Poporului;
e)îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei;
f)îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de Avocatul Poporului, în limitele legii.
CAPITOLUL IV: Atribuţiile Avocatului Poporului
Art. 13
(1)Avocatul Poporului are următoarele atribuţii:
a)coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului;
b)decide asupra petiţiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice;
c)verifică activitatea de rezolvare legală a petiţiilor primite şi solicită autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea prejudiciilor;
d)formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;
e)poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;
f)poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor;
g)reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice;
h)angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora;
i)exercită funcţia de ordonator principal de credite, atribuţie pe care o poate delega cu respectarea prevederilor legale privind finanţele publice;
j)poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ;
k)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege.
(2)Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atribuţii adjuncţilor săi sau unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul instituţiei.
Art. 14
(1)Instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a asociaţiilor sau a altor persoane juridice.
(2)Petiţiile pot fi adresate de persoanele prevăzute la alin. (1), fără deosebire de cetăţenie, vârstă, sex, apartenenţă politică sau convingeri religioase.
Art. 15
(1)Petiţiile adresate instituţiei Avocatul Poporului trebuie să se facă în scris şi să indice numele şi domiciliul persoanei fizice lezate în drepturile şi libertăţile acesteia, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauză. Petiţionarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administraţiei publice de a soluţiona legal petiţia.
(2)Nu pot fi luate în considerare petiţiile anonime, iar petiţiile îndreptate împotriva încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice prin acte sau fapte ale autorităţii administraţiei publice se adresează instituţiei Avocatul Poporului nu mai târziu de un an de la data la care aceste încălcări s-au produs ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de ele.
(3)Avocatul Poporului poate respinge motivat petiţiile vădit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea petiţiilor.
(4)Nu fac obiectul activităţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fără motivare petiţiile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României, ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ, ale autorităţii judecătoreşti, precum şi ale Guvernului, cu excepţia legilor şi ordonanţelor.
Art. 16
Petiţiile adresate instituţiei Avocatul Poporului sunt scutite de taxa de timbru.
Art. 17
(1)Conducerea penitenciarelor, a centrelor de reeducare pentru minori, a spitalelor penitenciare, precum şi Ministerul Public şi organele de poliţie sunt obligate să permită, fără nicio restricţie, persoanelor care execută pedeapsa închisorii sau, după caz, se află arestate ori reţinute, precum şi minorilor aflaţi în centrele de reeducare să se adreseze, în orice mod, instituţiei Avocatul Poporului cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restrângerilor legale.
(2)Aceeaşi obligaţie revine şi comandanţilor unităţilor militare, în privinţa persoanelor care îndeplinesc îndatoriri militare, cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restrângerilor legale.
Art. 18
În cazul în care instituţia Avocatul Poporului constată că soluţionarea petiţiei cu care a fost sesizată este de competenţa autorităţii judecătoreşti, se poate adresa, după caz, ministrului justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public sau preşedintelui instanţei de judecată, care este obligat să comunice măsurile luate.
Art. 19
În cazul sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor care se referă la drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, Curtea Constituţională va solicita şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Art. 20
(1)Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia au acces, în condiţiile legii, la informaţiile clasificate deţinute de autorităţile publice, în măsura în care le consideră necesare pentru soluţionarea petiţiilor care i-au fost adresate.
(2)Avocatul Poporului are obligaţia de a nu divulga sau de a nu face publice informaţiile sau documentele secrete la care a avut acces. Această obligaţie se menţine şi după încetarea activităţii sale ca Avocat al Poporului şi se extinde asupra adjuncţilor săi, precum şi asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancţiunea prevăzută de legea penală.
Art. 21
(1)În exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandări.
(2)Prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autorităţile administraţiei publice asupra ilegalităţii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administraţiei publice şi emiterea tardivă a actelor.
Art. 22
(1)Avocatul Poporului, adjuncţii acestuia, precum şi personalul de specialitate al instituţiei Avocatul Poporului au dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, să audieze şi să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionării petiţiei, în condiţiile prezentei legi.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, precum şi oricăror servicii publice aflate sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice.
Art. 23
(1)În cazul în care, în urma examinării petiţiilor primite, se constată că petiţia persoanei fizice lezate este întemeiată, instituţia Avocatul Poporului se va adresa în scris autorităţii administraţiei publice care a încălcat drepturile persoanei fizice şi va cere să reformeze sau să revoce actul administrativ şi să repare prejudiciile produse, precum şi să repună persoana fizică lezată în situaţia anterioară.
(2)Autorităţile publice în cauză vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate, repararea prejudiciilor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi vor informa despre aceasta instituţia Avocatul Poporului.
Art. 24
(1)În cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalităţile comise, instituţia Avocatul Poporului se adresează autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate.
(2)Dacă autoritatea publică sau funcţionarul public aparţine administraţiei publice locale, instituţia Avocatul Poporului se adresează prefectului. De la data depunerii sesizării la prefectul judeţului curge un nou termen de 45 de zile.
Art. 25
(1)Avocatul Poporului este îndreptăţit să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor.
(2)Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului se comunică Parlamentului.
Art. 26
(1)Instituţia Avocatul Poporului va aduce la cunoştinţa persoanei care i-a adresat petiţia modul de soluţionare. Acesta poate fi făcut public de către Avocatul Poporului prin mijloace de informare în masă, cu consimţământul persoanei sau al persoanelor interesate şi cu respectarea prevederilor art. 20 privind informaţiile şi documentele secrete.
(2)Dacă Avocatul Poporului constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor ţării, va prezenta un raport, conţinând cele constatate, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, prim-ministrului.
Art. 27
Avocatul Poporului poate fi consultat de iniţiatorii proiectelor de legi şi ordonanţe, care, prin conţinutul reglementărilor, privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României, de pactele şi celelalte tratate internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
Art. 28
Prevederile prezentei legi se aplică şi actelor administrative ale regiilor autonome.
Art. 29
(1)Instituţia Avocatul Poporului va organiza birouri teritoriale, în vederea realizării atribuţiilor ce îi revin, potrivit prezentei legi, conform anexei care face parte integrantă din prezenta lege. Preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii vor asigura spaţiile necesare pentru funcţionarea birourilor teritoriale.
(2)În situaţii motivate, Avocatul Poporului va putea stabili sediul biroului teritorial şi în alt oraş decât oraşul reşedinţă de judeţ, din raza de competenţă a curţii de apel.
CAPITOLUL V: Răspundere, incompatibilităţi şi imunităţi
Art. 30
Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu răspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege.
Art. 31
(1)Pe durata exercitării mandatului, Avocatul Poporului poate fi urmărit şi trimis în judecată penală pentru fapte, altele decât cele prevăzute la art. 30, dar nu poate fi reţinut, percheziţionat, arestat la domiciliu sau arestat preventiv fără încuviinţarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
(2)Adjuncţii Avocatului Poporului pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte, altele decât cele prevăzute la art. 30, dar nu pot fi reţinuţi, percheziţionaţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv fără înştiinţarea prealabilă a Avocatului Poporului.
(3)Dacă Avocatul Poporului sau adjuncţii săi sunt arestaţi ori trimişi în judecată penală, ei vor fi suspendaţi din funcţie, de drept, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
Art. 32
(1)În timpul exercitării funcţiei, Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic şi nu pot îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţilor şi funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(2)Incompatibilităţile prevăzute la alin. (1) se aplică şi personalului cu funcţii de conducere şi de execuţie de specialitate.
CAPITOLUL VI: Serviciile instituţiei Avocatul Poporului
Art. 33
Structura organizatorică, statul de funcţii şi numărul de personal necesar activităţii instituţiei se aprobă de Avocatul Poporului, în limita bugetului anual.
Art. 34
Funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate din aparatul instituţiei Avocatul Poporului se ocupă prin concurs, în condiţiile legii.
Art. 35
Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului de către personalul acesteia atrage răspunderea penală, disciplinară sau administrativă, după caz. Răspunderea disciplinară se stabileşte conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului.
CAPITOLUL VII: Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 36
(1)Instituţia Avocatul Poporului are buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat. Prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispoziţia Avocatului Poporului, pentru acordarea de ajutoare.
(2)Proiectul de buget se aprobă, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, de Avocatul Poporului şi se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării. Obiecţiile Avocatului Poporului la proiectul de buget al Guvernului se prezintă Parlamentului pentru soluţionare.
(3)Funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang, salarizare şi condiţii de pensionare cu funcţia de ministru, iar funcţia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată ca rang, salarizare şi condiţii de pensionare cu funcţia de secretar de stat, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestora. Funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate sunt asimilate cu cele din aparatul Parlamentului. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt numiţi pentru un mandat de 5 ani, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată.
(4)Adjuncţii Avocatului Poporului care nu au domiciliu şi nici locuinţă proprietate personală în municipiul Bucureşti beneficiază, de la data numirii în funcţie, de decontarea cheltuielilor de cazare şi transport de la localitatea de domiciliu până la locul de muncă din municipiul Bucureşti.
(5)Guvernul şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor pune la dispoziţia instituţiei Avocatul Poporului sediul necesar funcţionării acesteia.
(6)Paza sediului instituţiei Avocatul Poporului se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română.
Art. 37
(1)În situaţia în care în funcţia de Avocat al Poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie.
(2)Dacă în funcţia de adjunct al Avocatului Poporului este numit un judecător, un procuror, un avocat, un notar, un consilier juridic, un economist sau o persoană care îndeplineşte alte funcţii asimilate, rezervarea postului acestuia/acesteia este obligatorie.
Art. 38
Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului se aprobă de către birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea Avocatului Poporului.
*
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. III din Legea nr. 258/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei avocatul poporului, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 35/1997 şi care se aplică în continuare ca dispoziţii proprii ale actului modificator:
"- Art. III
La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice alte dispoziţii contrare se abrogă."
-****-
_______
*) Republicată în temeiul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 35/1997 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004 şi a mai fost modificată şi completată prin:
- Legea nr. 383/2007 pentru modificarea şi completarea art. 36 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 28 decembrie 2007;
- Legea nr. 258/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 17 decembrie 2010.
ANEXĂ: BIROURILE TERITORIALE ALE INSTITUŢIEI AVOCATUL POPORULUI

Nr. biroului

Sediul

Judeţele aflate în competenţă teritorială

1.

Alba Iulia

Alba, Sibiu, Hunedoara

2.

Piteşti

Argeş, Vâlcea

3.

Bacău

Bacău, Neamţ

4.

Oradea

Bihor, Satu Mare

5.

Suceava

Suceava, Botoşani

6.

Braşov

Braşov, Covasna

7.

Slobozia

Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman

8.

Cluj-Napoca

Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj

9.

Constanţa

Constanţa, Tulcea

10.

Craiova

Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt

11.

Galaţi

Galaţi, Brăila, Vrancea

12.

Iaşi

Iaşi, Vaslui

13.

Târgu Mureş

Mureş, Harghita

14.

Ploieşti

Prahova, Buzău, Dâmboviţa

15.

Timişoara

Timiş, Arad, Caraş-Severin

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 277 din data de 15 aprilie 2014