Document embed

DECIZIE nr. 67 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1)-(5) şi art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel-Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1)-(5) şi art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Gică Şerbănică şi Asociaţia "Liga Naţională a Luptătorilor din Decembrie 1989 Bucureşti" în Dosarul nr. 21.296/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.729D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă autorii excepţiei, prin avocatul Ilie Drăgulin. Lipseşte partea Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale prin faptul că stabilesc un termen-limită în care poate fi depus dosarul în vederea preschimbării titlului. Or, arată că titlul de revoluţionar a fost acordat anterior de către Preşedintele României şi nu poate fi pierdut prin nerespectarea acestui termen.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 255 din 20 martie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 5.249 din 15 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 21.296/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1)-(5) şi art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Gicu Şerbănică şi Asociaţia "Liga Naţională a Luptătorilor din Decembrie 1989 Bucureşti" în cadrul unei acţiuni în contencios administrativ referitoare la eliberarea certificatului de revoluţionar preschimbat potrivit Legii nr. 341/2004.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care se referă la preschimbarea certificatelor de revoluţionar, contravin art. 16 alin. (1), art. 22 alin. (1), art. 47 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că, prin instituirea unor termene de decădere din dreptul de a depune documentaţia pentru preschimbarea certificatului de revoluţionar şi a procedurii stabilite de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, se încalcă prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, precum şi dispoziţiile internaţionale care califică dreptul la indemnizaţia reparatorie acordată revoluţionarilor în temeiul aceleiaşi legi ca un drept patrimonial, care nu poate fi suspendat sau anulat decât în caz de stare de necesitate, război sau calamitate naturală. De asemenea, consideră că o lege nu poate să anuleze, fără existenţa unui proces, o calitate obţinută de o persoană în urma vătămării sale prin împuşcare ori drepturile aferente titlului de revoluţionar deţinut. De altfel, arată că lipsirea de aceste drepturi are ca efect afectarea integrităţii fizice şi psihice, întrucât nu mai beneficiază de asistenţă medicală gratuită, medicamente gratuite şi indemnizaţie reparatorie.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că necesitatea introducerii unei proceduri şi a unor termene pentru preschimbarea certificatelor de revoluţionar este justificată de necesitatea asigurării siguranţei raporturilor juridice. De asemenea, consideră că procedura reglementată de textele de lege criticate nu afectează în niciun mod nivelul de trai şi nici nu restrâng exerciţiul unor drepturi sau libertăţi de vreme ce drepturile personale trebuie să fie exercitate în limitele prevăzute de lege.

8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit dacă există o justificare obiectivă şi rezonabilă. Totodată, consideră că prevederile art. 22 alin. (1) din Constituţie nu sunt incidente în cauză, argumentele expuse de autorul excepţiei fiind doar aprecieri subiective faţă de consecinţele directe ale aplicării normelor la situaţia sa. Cu privire la criticile raportate la prevederile art. 47 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, în sensul libertăţii legiuitorului de a alege, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii altor obligaţii ale statului măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi de a stabili condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, potrivit deciziei amintite, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială care nu sunt consacrate în mod expres în textul Constituţiei.

10. În sfârşit, Guvernul aminteşte şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 412 din 16 mai 2006, prin care s-a statuat că textele de lege criticate nu contravin art. 53 din Constituţie, ci constituie o reglementare dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (1)-(5) şi art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul conţinut;

- Art. 9 alin. (1)-(5):

"(1) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) şi (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv.

(2) Persoanele care solicită preschimbarea documentelor care atestă titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), potrivit prezentei legi; precum şi preşedinţii organizaţiilor nominalizate la art. 5 alin. (4) poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, care vor fi verificate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi avizate de Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989, în vederea eliberării de către acesta a certificatelor doveditoare, preschimbate conform alin. (1).

(3) Certificatele eroilor-martiri se eliberează şi se acordă la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, cu avizul Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, şi se atribuie urmaţilor acestora, conform normelor metodologice.

(4) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, pe perioada preschimbării, maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea.

(5) Contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens."

- Art. 10: "(1) Persoanele care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) şi ale art. 9 alin. (5) şi care, în termen de 6 luni, nu fac contestaţie îşi pierd calitatea deţinută anterior.

(2) Persoanelor care au participat la Revoluţie, dar nu se încadrează în criteriile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 566/1996, cu modificările ulterioare, li se va atribui calitatea onorifică de participant la Revoluţia română din decembrie 1989, în condiţiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi."

14. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei, art. 47 referitor la nivelul de trai şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, autorul invocă prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la proprietate.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1)-(5) şi art. 10 din Legea nr. 341/2004 au mai fost analizate de Curtea Constituţională prin raportare la critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, referindu-se la pretinsul caracter discriminator al textelor de lege criticate, Curtea, prin Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012, a arătat că "toţi titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleaşi etape legale, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor art. 16 din Constituţie".

16. Cât priveşte critica referitoare la restrângerea unor drepturi fundamentale, aşa cum sunt dreptul de proprietate, dreptul la viaţă, dreptul la integritate fizică şi corporală şi dreptul la un nivel de trai decent, Curtea apreciază că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, dar şi prin Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, şi Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012, în sensul că dreptul de a obţine titlul de "luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite" nu este un drept constituţional, ci unul acordat prin lege, astfel încât nu poate fi reţinută incidenţa art. 53 din Constituţie. Aşa fiind, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile de acordare a certificatelor de revoluţionar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum şi de a prevedea anumite termene şi o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilităţii vechilor certificate. De altfel, Legea nr. 341/2004 a reglementat cu privire la posibilitatea menţinerii drepturilor anterior dobândite, condiţională de respectarea procedurii de preschimbare a certificatelor, în acord cu textul constituţional anterior menţionat. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.

17. Distinct de cele reţinute prin deciziile mai sus amintite, Curtea precizează că, în măsura în care exercitarea drepturilor consacrate prin legi ori prevederile Constituţiei este condiţionată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancţiunile nerespectării acestor cerinţe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exerciţiului drepturilor respective.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gică Şerbănică şi Asociaţia "Liga Naţională a Luptătorilor din Decembrie 1989 Bucureşti" în Dosarul nr. 21.296/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1)-(5) şi art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2016.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 361 din data de 11 mai 2016