ORDIN nr. 6389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă
În temeiul prevederilor art. 94 alin. (2) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,
în baza prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
Art. 1
Se aprobă Programa de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Se aprobă Programa de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă, valabilă din sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2013, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3
Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală pentru învăţământ în limbile minorităţilor din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prezentul ordin.
Art. 4
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

ANEXA nr. 1: PROGRAMA de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă
CAPITOLUL I: Statutul disciplinei
Limba şi literatura italiană are, în cadrul evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenţii claselor a VIII-a cu predare în limba italiană maternă.
Curriculumul de limba şi literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc.
Evaluarea naţională pentru clasa a VIII-a la limba şi literatura italiană maternă vizează evaluarea competenţelor elevilor aparţinând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă/de utilizare corectă şi adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
Deoarece competenţele sunt diferite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele pentru evaluarea naţională vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora.
Prin evaluarea naţională la limba şi literatura italiană maternă, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.
Structura testului pentru proba scrisă este formată din două subiecte, fiecare având 45 de puncte. Subiectele conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi, care au ca material-suport texte literare şi nonliterare.
În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.).
De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).
CAPITOLUL II: Competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi asociate
Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a V-a - a VIII-a.
1.Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE

CONŢINUTURI ASOCIATE

1.1. Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date

- idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text;

- moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);

- subiectul operei literare;

- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteza);

- sensul propriu şi sensul figurat ale unor cuvinte într-un context dat;

- trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

- trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;

- texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/de revistă, anunţul, ştirea);

- reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;

- completarea unui text lacunar;

- recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;

- recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;

- utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate.

1.2. Sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

Comunicarea scrisă

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).

Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.

Contexte de realizare:

a) Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Fişa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.

b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.

c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific.

Fonetică şi ortografie

Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful.

Lexic

Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse.

Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice.

Sensul denotativ şi sensul conotativ ale cuvintelor.

Gramatică

1. Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.

2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.

3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului în cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele mai frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso)

4. Numeralul: cardinal (de la 1.000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.

5. Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele personal în dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente în grupurile verbale, propoziţia asertivă şi imperativă.

6. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate şi neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent şi trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).

7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente).

8. Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjuncţiile subordonatoare: se, perche, affinche, cosicche, benche, nonostante, nel caso che; locuţiuni conjuncţionale (cele mai frecvente).

9. Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii - di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale (cele mai frecvente).

10. Interjecţia: interjecţii proprii - ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecţii improprii - bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuţiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc.

1.3. Identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor

- elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea.

2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE

CONŢINUTURI ASOCIATE

2.1. Redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

- redactarea în scris de texte funcţionale simple: paragrafe pe subiecte din viaţa cotidiană, mesaje, scrisori personale;

- redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere;

- realizarea de texte de mică întindere, ţinând seama de părţile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice şi regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;

- redarea în scris a unor informaţii receptate prin lectură;

- cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;

- descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic şi portret moral);

- structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);

- figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora;

- sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;

- genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic);

- textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul nonliterar utilitar;

- redactare de mesaje, instrucţiuni;

- completare de texte lacunare, rebus;

- redactare de scrisori în registru familiar;

- construirea unor scurte povestiri;

- folosirea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor;

- diferenţierea semnificaţiei sinonimelor în contexte diferite;

- folosirea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile;

- folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;

- folosirea conectorilor adecvaţi;

- folosirea unor construcţii verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;

- rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;

- identificarea structurii textului narativ;

- sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de context;

- stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie şi polisemie într-un text dat;

- identificarea secvenţelor într-un text narativ;

- structurarea unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.);

2.2. Utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie

- elemente de lexic studiate în clasele a V-a - a VIII-a; mijloace de îmbogăţire a lexicului;

- folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei;

- aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia.

NOTĂ:
Se recomandă următoarele texte:

Mito

Ulisse/ Enea (repovestire)

 

Testo narrativo (racconto)

Una coperta fatta con pezzi di ricordi

Chichibio e la Gru

Penny Ives

Giovanni Boccaccio

Testo descrittivo

Una casa fuori dal paese

Autoritratto

Elsa Morante

Matilde Serao

Testo espositivo

Vita della donna nel Medioevo

Da "La carta dei saperi", Scuola di base

Testo regolativo

Come si comporta sui mezzi pubblici

Come si prepara la zuppa inglese

Pubblicita in televisione

In caso di terremoto

Educazione alla cittadinanza

A. Gambera, La cucina de La Mora

Adatt. da Anita Ganeri, Travolgenti terremoti, Salani

Testo drammatico

La Giara

Tratto dalla novella dallo stesso nome di Luigi Pirandello

Testo poetico

Il miracolo di primavera

Autunno

Pioggia

Scoppia il temporale

Che cos'e un amico

Savatore Quasimodo

Vincenzo Cardarelli

Giovanni Pascoli

Aldo Palazzeschi

Emilio Pasquini

Teme recomandate:
- Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa
- Universul adolescenţei: stiluri de viaţă
- Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie
- Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri
- Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii
- Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante
- Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire)
- Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme
- Universul cultural italian: trecut şi prezent
- Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul
- Umorismul
ANEXA nr. 2: PROGRAMA de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă
CAPITOLUL I: Statutul disciplinei
1.În conformitate cu prevederile legii învăţământului în vigoare, absolvenţii învăţământului liceal, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba turcă modernă, în cadrul probei C de evaluare a competenţelor lingvistice.
2.Această probă se susţine în conformitate cu ordinul ministrului privind aprobarea Calendarului şi Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2013:
a)proba de înţelegere a unui text audiat;
b)proba scrisă;
c)proba orală.
CAPITOLUL II: Competenţe de evaluat
(1)COMPETENŢE GENERALE
a)Competenţele generale sunt, în general, aceleaşi pentru toate filierele/profilurile/specializările, în funcţie de probă (oral/scris):
1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
2.Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/sarcini de lucru variate
3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
CAPITOLUL III: Competenţe specifice
(1)Limba turcă este studiată ca L2, astfel:
a)LIMBĂ MODERNĂ 2
1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
1.1.Identificarea sensului global/ideii principale al/a unui mesaj scurt articulat clar şi rar/al unui text scurt
1.2.Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu, audiat sau citit
1.3.Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard
1.4.Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale/ideilor principale dintr-un text de informare
1.5.Identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri de texte
2.Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
2.1.Cererea şi oferirea de informaţii despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat
2.2.Relatarea, oral şi/sau în scris, a unei activităţi desfăşurate în grup/a unui fapt divers/eveniment/film, pe baza unui plan dat
2.3.Prezentarea unui monolog structurat pe o temă dată, cu exemple din viaţa personală sau din alte surse
2.4.Redactarea unui text scurt despre evenimente, persoane din mediul familial, după un plan dat
2.5.Redactarea de texte funcţionale variate, structurate după model, cu argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate
3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
3.1.Comunicare interactivă într-un schimb de informaţii simple
3.2.Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare în situaţii în care nu poate avea loc o interacţiune verbală orală direct (email, scrisoare)
3.3.Participarea la interacţiuni verbale în contexte cotidiene pe teme familiare
3.4.Redactarea de mesaje de răspuns
3.5.Exprimarea acordului şi dezacordului într-o discuţie pe teme cunoscute
4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
4.1.Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute
4.2.Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici în cadrul unei conversaţii pe teme familiare
4.3.Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viaţa cotidiană
CAPITOLUL IV: Conţinuturi
1.Domenii tematice
Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de programele şcolare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.
a)DOMENIUL PERSONAL
- Viaţa personală (familie, relaţii interumane, sănătate, sentimente, ocupaţii, opţiuni pentru carieră, hobby-uri)
- Adolescentul în lumea contemporană (comunicare, stil de viaţă, aspiraţii)
- Relaţii interpersonale/interumane/profesionale, viaţa de echipă
- Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber)
b)DOMENIUL PUBLIC
- Mijloace de transport, orientarea în spaţiu
- Cumpărături
- Aspecte din viaţa contemporană (socioeconomice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor)
- Tinerii şi viaţa comunitară
- Mass-media
- Natura şi viaţa
c)DOMENIUL OCUPAŢIONAL
- Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional
- Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii
- Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional
d)DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURA ŞI CIVILIZAŢIE
- Şcoală, educaţie
- Călătorii
- Repere culturale (muzică, sport, arte, film)
- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice
2.Funcţii comunicative
Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal), elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de programele şcolare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2):
- a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.);
- a caracteriza acţiuni, persoane, fapte;
- a solicita/a oferi informaţii despre diverse evenimente;
- a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc.;
- a formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese;
- a solicita repetarea şi/sau reformularea unui enunţ;
- a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţi;
- a formula concluzii;
- a exprima obligaţia/necesitatea/interdicţia de a face ceva;
- a exprima diverse grade de certitudine/incertitudine;
- a exprima condiţii;
- a exprima cauze şi consecinţe;
- a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe;
- a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere.
3.Elemente de construcţie a comunicării
Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2).

Elemente de fonetică, lexic şi semantică

- cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;

- relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime).

Elemente de morfologie

Substantivul

- număr, caz

Adjectivul

- adjectivul propriu-zis, demonstrativ, interogativ;

- grade de comparaţie.

Numeralul

- numeral cardinal;

- numeral ordinal.

Pronumele

- pronumele personal;

- pronumele posesiv;

- pronumele demonstrativ;

- pronumele interogativ.

Verbul

- modul indicativ (timpurile simple şi compuse);

- modul condiţional;

- modul imperativ.

Adverbul

- adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie;

- grade de comparaţie.

Prepoziţia

- folosirea prepoziţiilor

Elemente de sintaxă

- fraza condiţională, cauzală, concesivă, afirmativă, negativă;

- corespondenţa timpurilor.

4.Texte pentru comunicarea orală şi scrisă
4.1.Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune, precum:
a)sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba turcă;
b)tipul de text: text autentic literar/neliterar;
c)dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);
d)dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.
4.2.Tipuri de texte:
- texte/fragmente autentice de informare generală, pagini de internet;
- texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate);
- texte/paragrafe descriptive şi narative cu conţinut operaţional: cereri, corespondenţă, formulare.
5.NOTĂ:
Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2013 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 12 din data de 8 ianuarie 2013