HOTĂRÂRE nr. 45 din 30 septembrie 2014 cu privire la Comunicarea Comisiei privind sistemele de sănătate eficace, accesibile şi reziliente COM (2014) 215 final
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/352 din 2014,
Senatul României adoptă următoarea hotărâre:
Art. 1
Senatul consideră următoarele:
1.O parte din recomandările prevăzute în textul Comunicării Comisiei sunt deja puse în aplicare în România în ceea ce priveşte noua paradigmă pe care se doreşte a fi construit sistemul de sănătate.
2.În ceea ce priveşte accesibilitatea sistemului naţional de sănătate, legislaţia românească defineşte în cadrul pachetelor de servicii medicale de bază şi pachetului de servicii minimal tipurile de servicii de care beneficiază asiguraţii, dar şi persoanele neasigurate. Prin programe naţionale de sănătate publică şi programe naţionale de sănătate curative, cetăţenilor, indiferent de statutul de contribuabil sau de necontribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate, li se acordă anumite servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, pentru afecţiunile cu impact major în starea de sănătate a populaţiei. România urmăreşte promovarea unor investiţii eficiente în sectorul de sănătate şi în resurse umane, prin dezvoltarea adecvată a sistemului de e-sănătate şi utilizarea eficientă a resursele financiare ale Uniunii Europene disponibile, care pot contribui la inovarea sistemului de sănătate şi la reducerea inegalităţilor în materie de sănătate.
3.În cadrul reuniunilor Consiliului Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Protecţia Consumatorilor, România a apreciat că investiţiile în tehnologii moderne sunt o forţă motrică a creşterii şi permit realizarea de schimbări structurale şi sistemice substanţiale. Utilizarea tehnologiilor de sănătate are potenţialul de a contribui la sustenabilitatea sistemelor de sănătate prin creşterea eficienţei, eficacităţii, transparenţei, egalităţii în ceea ce priveşte accesul la servicii, în adresarea provocărilor generate de asistenţa medicală transfrontalieră, de îmbătrânirea populaţiei şi deficitul de personal medical, dar şi prin dezvoltarea de modele inovative de îngrijiri medicale. Astfel, implementarea unor soluţii interoperabile în domeniul sănătăţii reprezintă o direcţie prioritară pe agenda naţională.
4.Informatizarea sistemului de sănătate face parte din proiectul reformei sectorului sanitar, având ca obiective finale îmbunătăţirea managementului şi a finanţării sectorului sanitar, permiţând un control mai eficient al distribuţiei resurselor financiare, consolidarea posibilităţii de control, eficientizarea sistemului, îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate.
5.Prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.571/1.047/2010 pentru aprobarea măsurilor de punere în aplicare a strategiei e-România şi e-Sănătate şi implementarea proiectelor informatice SIVI actualizat (on-line), cadrul naţional de asigurări sociale de sănătate, e-Prescriere şi dosarul electronic medical, cu modificările şi completările ulterioare, au fost aprobate măsurile de punere în aplicare a strategiei e-România şi e-sănătate. Ca direcţii de acţiune se pot menţiona o serie de iniţiative implementate sau aflate în curs de derulare:
a)sistemul de prescriere electronică este în funcţiune din ianuarie 2013;
b)la nivelul asigurărilor de sănătate a fost implementat şi se află în exploatare Sistemul informatic unic integrat pentru înregistrarea asiguraţilor şi pentru gestionarea şi administrarea fondurilor;
c)proiectul fişei electronice a pacientului este în curs de implementar, fiind realizate testele referitoare la instalarea şi configurarea infrastructurii şi software-ului standard;
d)prescripţia medicală electronică a devenit obligatorie începând cu data de 1.01.2013. Pentru creşterea accesibilităţii pacienţilor la prescrieri începând cu data de 1.06.2014 a fost introdusă şi posibilitatea prescrierii fracţionate în sensul în care pacientul cronic cu schema terapeutică stabilizată şi căruia prescripţia medicală i-a fost emisă pentru 3 luni se poate prezenta lunar la farmacie pentru a ridica medicaţia necesară fără să fie nevoie să mai acceseze medicul de familie sau specialistul pentru prescripţie;
e)un alt proiect în curs de implementare este cel al cârdului de sănătate, pentru care a fost finalizată instalarea soluţiei informatice, au fost realizate testele tehnice cu privire la funcţionarea cardurilor şi s-a finalizat faza de implementare-pilot. Acesta atestă calitatea de asigurat a posesorului în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
f)Ministerul Sănătăţii, împreună cu Agenţia US pentru Comerţ şi Dezvoltare, a dezvoltat un proiect-pilot de extindere a reţelei de telemedicină pentru zonele rurale. Acest proiect se bazează pe experienţa importantă deţinută de România în cadrul implementării sistemului de telemedicină pentru sectorul asistenţei de urgenţă. România a implementat în anul 2009 primul proiect-pilot de telemedicină la Târgu Mureş. Sistemul implementat presupune existenţa unui sistem de interconectare audiovideo şi de date, prin care spitalele mai mici din ţară pot primi sprijin şi recomandări medicale, pentru transferul bolnavilor aflaţi în stare critică, din partea unui centru de coordonare aflat la Târgu Mureş.
Dezvoltarea de soluţii de e-sănătate reprezintă o necesitate a sistemelor de sănătate în contextul actual al unei pieţe unice şi al liberalizării serviciilor medicale. Prin serviciile de e-sănătate se are în vedere dezvoltarea acelor servicii electronice îndreptate către necesităţile cetăţeanului, pentru eficientizarea timpului acestuia, precum şi eficientizarea serviciilor de sănătate publică, prin realizarea de baze de date la nivel naţional privind starea de sănătate a pacienţilor din spitale şi la nivelul cabinetelor medicale şi a dezvoltării de servicii care să permită monitorizarea permanentă a stării de sănătate a bolnavilor de inimă, diabet şi alte afecţiuni, precum şi a persoanelor cu handicap.
Art. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.
*
Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 30 septembrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. f), art. 27 lit. b) şi c), art. 30 lit. b) şi c) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin Hotărârea Senatului nr. 39/2014.
-****-

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 746 din data de 13 octombrie 2014