DECIZIE nr. 352 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Simina Popescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Dumitru Mutu în Dosarul nr. 10.213/306/2014 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.144D/2014 al Curţii Constituţionale.
2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.145D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, excepţie ridicată de Mihai Ciprian Puiu în Dosarul nr. 10.022/306/2014 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, şi în Dosarul nr. 1.173D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (4) raportat la alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, excepţie ridicată de Societatea "Cris Medina" - S.R.L. din Sibiu în Dosarul nr. 10.021/306/2014 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă.
4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor.
7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.145D/2014 şi nr. 1.173D/2014 la Dosarul nr. 1.144D/2014, care a fost primul înregistrat.
8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi precizează că prevederile de lege criticate, instituind un impediment legal temporar în privinţa executorii unor hotărâri judecătoreşti, nu sunt contrare normelor constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
9. Prin încheierile din 23 octombrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 10.213/306/2014 şi nr. 10.022/306/2014, Tribunalul Sibiu - Secţia t civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Mutu şi Mihai Ciprian Puiu în cauze având ca obiect încuviinţarea executării silite.
10. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.021/306/2014, Tribunalul Sibiu - Secţia i civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (4) raportat la alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Societatea "Cris Medina" - S.R.L. din Sibiu într-o cauză având ca obiect încuviinţarea executării silite.
11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin, în esenţă, că prevederile art. XV alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 sunt în contradicţie cu cele ale alineatului (7) al aceluiaşi articol, potrivit căruia plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită, se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6). Per a contrario, cele pentru care a fost demarată executarea silită, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, nu sunt supuse eşalonării. Deşi din economia articolului XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 rezultă că a fost dispusă eşalonarea plăţilor sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, pentru care nu a fost iniţiată executarea silită până la intrarea în vigoare a ordonanţei, alineatul (4) prevede că, pe durata eşalonării, orice procedură de executare silită se suspendă. Or, în condiţiile în care, în acest context, nicio executare silită nu poate începe, cu atât mai mult, aceasta nu poate fi suspendată. Prin urmare, alineatul (4) permite suspendarea executării silite iniţiate anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, în contradicţie cu alineatul (7) al aceluiaşi articol. Astfel, norma criticată nu îndeplineşte criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate, exigenţe reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, hotărârile pronunţate în cauzele Rotaru împotriva României, Petra împotriva României, Sunday Times împotriva Regatului Unit). În acelaşi sens sunt invocate dispoziţiile art. 8 alin. (4) şi art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Viciul de redactare a prevederilor de lege criticate determină apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.
12. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este fondată, deoarece normele legale criticate nu îndeplinesc criteriile de claritate, precizie şi predictibilitate şi vin în contradicţie cu dispoziţiile art. 15 şi art. 21 din Constituţie, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se încalcă, astfel, principiul liberului acces la justiţie şi al securităţii raporturilor juridice în ceea ce priveşte procedurile de executare silită, demarate anterior intrării în vigoare a acestei ordonanţe, precum şi principiul neretroactivităţii legii civile.
13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. XV alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, care au următorul cuprins: "(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică."
Prevederile art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, la care normele de lege criticate fac trimitere, au următorul cuprins: "Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii Integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora."
De asemenea, prevederile art. XV alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, reţinute în dispozitivul încheierii de sesizare din 6 noiembrie 2014, pronunţate de Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă în Dosarul nr. 10.021/306/2014, care formează obiectul Dosarului nr. 1.173D/2014 al Curţii Constituţionale, au următorul cuprins: "Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)."
17. Curtea reţine că, în realitate, prevederile art. XV alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 sunt invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, şi nu ca obiect al acesteia. Prin urmare, Curtea urmează a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect prevederile art. XV alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014.
18. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.
19. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, dispoziţii cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat în raport cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate, prin prisma art. 11 şi art. 20 din Constituţie, indicate şi în prezentele cauze, iar prin Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, şi Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate.
21. Curtea a reţinut, în esenţă, că art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 instituie eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Astfel, plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora. De asemenea se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
22. În ceea ce priveşte constituţionalitatea instituirii eşalonării plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii, precum şi a suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea s-a mai pronunţat în numeroase cauze. Astfel, în materia eşalonării plăţii sumelor aferente titlurilor executorii, este de menţionat Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, prin care Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate. Prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reţinut că procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau al altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuie considerată ca parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie, iar în ipoteza în care autorităţile sunt obligate să acţioneze în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti şi manifestă abstenţiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condiţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţie, obligaţia statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat. În acest sens este şi Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
23. Prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţie, protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminenţa dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părţi. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.
24. În ceea ce priveşte modalitatea de executare, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată (Decizia nr. 353 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011). În acest context se observă că prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, stabilind tranşele, reactualizează cu indicele preţului de consum executarea pe 5 ani, îndeplinind astfel cerinţele stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
25. Totodată, pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanţa de urgenţă criticată prevede că acestea se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, ceea ce garantează o executare în totalitate a creanţei. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume.
26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, cele statuate prin deciziile invocate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
27. Distinct de acestea, Curtea reţine că normele supuse controlului de constituţionalitate îndeplinesc criteriile de claritate şi previzibilitate ale normelor juridice, stabilind cu precizie regulile aplicabile pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, cât şi în cazul plăţilor restante la sumele aferente titlurilor executorii emise, până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită.
28. Curtea mai reţine că invocarea unei pretinse contradicţii între prevederile art. XV alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 şi art. XV alin. (7) din acelaşi act normativ referitoare la efectuarea plăţilor restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită pune, în realitate, în discuţie, probleme de interpretare şi aplicare a legii, aspect care excedează controlului de constituţionalitate.
29. În fine, Curtea constată că invocarea dispoziţiilor art. 15 din Constituţie privind universalitatea nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Mutu, Mihai Ciprian Puiu şi Societatea "Cris Medina" - S.R.L. în dosarele nr. 10.213/306/2014, nr. 10.022/306/2014 şi nr. 10.021/306/2014 ale Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. XV alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale m raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 535 din data de 17 iulie 2015