DECIZIE nr. 47 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Daniela Ramona Mariţiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, excepţie ridicată de Nicolae Petrovici în Dosarul nr 29.090/325/2012 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 701D/2013.
La apelul nominal răspunde, pentru Banca Naţională a României, doamna consilier juridic Ana-Maria Muşetescu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către partea Banca Naţională a României - Sucursala Regională Timiş, prin care aceasta solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul doamnei consilier juridic Ana-Maria Muşetescu, care, făcând referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 476/2004, solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele;
Prin Încheierea din 16 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 29.090/325/2012, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, excepţie ridicată de Nicolae Petrovici cu ocazia soluţionării recursului civil formulat împotriva sentinţei civile pronunţate de Judecătoria Timişoara într-o cauză având ca obiect restituire metale preţioase.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin limitarea termenului în care se poate solicita restituirea unor obiecte din aur se încalcă prevederile art. 21 privind accesul liber la justiţie, iar prin decăderea din dreptul de a mai introduce o asemenea acţiune se aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1).
Tribunalul Timiş - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate apare ca neîntemeiată, în condiţiile în care reglementarea modalităţii şi a condiţiilor de restituire a bunurilor preluate abuziv în perioada comunistă este opţiunea legiuitorului, acesta neavând o obligaţie în acest sens, iar, în concret, prin prelungirea termenului acordat iniţial au fost respectate exigenţele liberului acces la justiţie, garanţiile cerute de acest principiu fiind de altfel asigurate de ansamblul procedurii instituite prin actul normativ cu caracter special. Din perspectiva încălcării dispoziţiei constituţionale a art. 44 alin. (1), este de observat că reclamantul, fiind anterior deposedat de bunuri, nu este la momentul analizei decât titularul unei speranţe de a şi le vedea readuse în patrimoniu, nemaiavând, cu puterea evidenţei, calitatea de proprietar - aceasta fiind finalitatea demersului judiciar promovat.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege. În ceea ce priveşte susţinerea că dispoziţiile legale în cauză ar încălca prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie privind garantarea dreptului de proprietate, reţine că aceasta este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu numai că nu atentează la dreptul de proprietate, care a fost grav lezat în timpul regimului trecut, ci, dimpotrivă, creează posibilitatea reconstituirii sale pe calea acţiunii în justiţie, introdusă cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. În acest sens sunt deciziile Curţii Constituţionale nr. 60/2005 şi nr. 450/2004.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, cu următorul conţinut:
"(1) Persoanele fizice şi juridice ale căror obiecte din metale preţioase şi pietre preţioase de natura celor prevăzute la art. 4 au fost preluate abuziv de către stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază sau îşi au sediul, până la data de 31 decembrie 2009."
În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, răspunzând unei critici identice, a statuat, prin Decizia nr. 476 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 14 ianuarie 2005, că prin stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu se încalcă dispoziţiile art. 21 privind dreptul la liber acces la justiţie şi la un proces echitabil. Sub acest aspect, Curtea Constituţională, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că judecătorul "«spune dreptul» [...], dar numai în formele şi în condiţiile procedurale instituite de lege. Pe cale de consecinţă, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege".
De altfel şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul de acces la justiţie nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care Convenţia l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conţinutul oricărui drept (Cauza Golder împotriva Regatului Unit, 1975).
În ceea ce priveşte susţinerea că dispoziţiile legale în cauză ar încălca prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie privind garantarea dreptului de proprietate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Textul de lege nu numai că nu atentează la dreptul de proprietate, care a fost grav lezat în timpul regimului trecut, ci, dimpotrivă, creează posibilitatea reconstituirii sale pe calea acţiunii în justiţie, introdusă cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
Cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Petrovici în Dosarul nr. 29.090/325/2012 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 4 februarie 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 218 din data de 27 martie 2014