INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 12 octombrie 2015 A CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII nr. 189/1999 - Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială
PARTEA I: EXPUNERE DE MOTIVE privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială
Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are drept scop modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în 2008 ("Legea 96/2006"), precum şi a Legii responsabilităţii ministeriale, republicată în 2007 ("Legea nr. 115/1999"). Schimbările preconizate vizează responsabilizarea deputaţilor şi a senatorilor faţă de cetăţeni prin promovarea unui set de măsuri menite să contribuie la: transparenţi za rea activităţii parlamentare şi a procedurilor de vot din cadrul Camerelor Parlamentului; reducerea absenteismului de la şedinţele Parlamentului; creşterea gradului de profesionalism în recrutarea personalului din cadrul birourilor parlamentare; cheltuirea transparentă şi cumpătată a fondurilor alocate exercitării mandatului de parlamentar; respectarea principiului echităţii în faţa legii pentru fapte penale ce nu au legătură cu exercitarea mandatului de parlamentar.
Motivele pentru care s-a constituit Comitetul de iniţiativă şi a fost redactat prezentul proiect de lege sunt următoarele:
Implementarea unui sistem modern de reprezentare, în care cetăţeanul să aibă posibilitatea de a fi informat la timp, complet şi corect cu privire la întreaga activitate parlamentară desfăşurată de persoana învestită să facă parte din Parlamentul României, iar aleşii să trateze mandatul primit din partea alegătorilor cu maximă responsabilitate, precum şi în condiţii de egalitate în faţa legii.
Prezenta iniţiativă survine într-un context în care un număr considerabil de cetăţeni - dezamăgiţi de abuzurile şi impunitatea unei largi părţi a clasei politice - doresc o schimbare în modalitatea de desfăşurare a activităţii membrilor Parlamentului, în spiritul democratic corespunzător statului de drept. La fel ca procedura referendumului naţional, iniţiativa legislativă a cetăţenilor reprezintă un proces cu caracter consultativ pentru populaţie, în urma căruia semnăturile a sute de mii de oameni marchează dorinţa adoptării şi punerii în practică a modificărilor aduse prin prezentul proiect de lege. Astfel, în mod indubitabil, voinţa poporului în legătură cu modul în care cetăţenii sunt reprezentaţi în Parlamentul României are o valoare morală şi democratică esenţială.
Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi Legea responsabilităţii ministeriale consemnează o serie de drepturi şi privilegii care nu sunt exercitate conform mandatului reprezentativ în condiţii de: transparenţă faţă de cetăţean; monitorizare facilă a activităţii aleşilor publici de către cetăţeni; deplină responsabilitate în privinţa cheltuirii banului public; şi echitate în faţa legii.
Relaţia dintre membrii guvernului şi justiţie reprezintă o componentă esenţială a statului de drept, aşa cum rezultă din Legea responsabilităţii ministeriale. Acceptarea unei funcţii publice presupune respectarea principiilor democratice, precum şi asumarea deciziilor luate de către persoana în cauză, în limitele legii. Dacă un demnitar ia decizii greşite din punct de vedere politic, atunci el va răspunde alături de ceilalţi membri ai guvernului în faţa Parlamentului. Însă, în situaţia în care un ministru săvârşeşte fapte penale, prevederile legale actuale nu reuşesc să clarifice ansamblul responsabilităţii unui demnitar, precum şi procedura prin care acesta să fie deferit organelor de anchetă penală în acest context, se impune simplificarea şi transparentizarea procedurilor aferente unor astfel de cazuri.
Nu în ultimul rând, motivaţia Comitetului de iniţiativă este strâns legată şi de oportunitatea istorică de a da cuvânt cetăţenilor printr-un instrument destinat lor, însă care până în prezent a rămas ineficient şi birocratic, fiind chiar tratat cu reticenţă de către instituţiile abilitate să sprijine utilizarea sa. În ciuda acestor obstacole şi înspre afirmarea vocii cetăţeanului, care solicită o implicare mai mare în plan democratic, Comitetul de iniţiativă legislativă a cetăţenilor înaintează mai multe modificări legislative, astfel cum sunt prezentate în continuare.
Propunerea Comitetului de iniţiativă se întemeiază pe trei elemente esenţiale:
- Responsabilitate în raport cu exercitarea mandatului şi respect faţă de bugetul public de stat, prin înăsprirea regulilor de conduită şi prin utilizarea responsabilă a resurselor bugetare; prin obligativitatea participării la şedinţele parlamentare, dublată de un sistem mai strict de penalităţi pentru absenţe; măsura obligativităţii instituirii birourilor parlamentare în străinătate, fără ca această prevedere să mai fie una facultativă, pentru creşterea reprezentării cetăţenilor români din diaspora şi întărirea relaţiei cu milioane de cetăţeni de peste hotare; creşterea gradului de profesionalism în cadrul asistenţei parlamentare; fixarea diurnelor numai pe baza documentelor justificative şi eliminarea sumelor forfetare.
- Echitate în faţa legii prin transparentizarea procedurii de aprobare a urmăririi penale. Prin modificările propuse în cuprinsul proiectului de lege, probabilitatea ca Parlamentul să se substituie justiţiei s-ar reduce considerabil. Aşa cum prevede şi Constituţia României, instituţia imunităţii parlamentare nu trebuie să confere un statut special deputaţilor şi senatorilor în faţa legii pentru fapte care nu au legătură cu exercitarea mandatului acestora. Nu în ultimul rând, cetăţeanul trebuie să aibă dreptul de a cunoaşte votul reprezentantului său în Parlament, prin eliminarea posibilităţii reprezentantului de a utiliza votul secret pentru obstrucţionarea justiţiei, care trebuie să fie egală pentru toţi.
- Transparenţă în cadrul procesului de votare atât în cadrul şedinţelor parlamentare, cât şi pe parcursul exercitării activităţilor specifice mandatului parlamentar. Votul deschis (consemnat pentru fiecare deputat şi senator în parte şi accesibil public de către toţi cetăţenii) este o condiţie esenţială pentru ca fiecare cetăţean să poată urmări şi, eventual, susţine sau sancţiona prin vot în cadrul unor alegeri ulterioare pe mandatarul opţiunii sale politice sau pe partidul pe care acesta îl reprezintă. De asemenea, prin schimbările propuse, transparenţa votului va contribui, pe termen mediu şi lung, la o responsabilizare mai mare a parlamentarului în ceea ce priveşte deciziile asumate, precum şi propunerile şi iniţiativele susţinute în cadrul Parlamentului. Principiul transparenţei în exercitarea mandatului reprezentativ este un element fundamental al unei democraţii autentice.
Răspunsul Comitetului de iniţiativă la observaţiile şi recomandările Consiliului Legislativ
Membrii Comitetului de iniţiativă au luat act de avizul favorabil al Consiliului Legislativ din data de 27.08.2013, anexat acestei propuneri. Propunerea de faţă a fost astfel reformulată, urmărind observaţiile şi propunerile Consiliului Legislativ. Aceste propuneri au menirea de a îmbunătăţi calitatea textului şi de a creşte uşurinţa de punere în practică a propunerilor legislative înaintate.
Reafirmăm în acest context importanţa transparenţei ca element fundamental al unei democraţii reprezentative. Transparenţa şi trasabilitatea activităţii parlamentare, cu precădere prin votul deschis al fiecărui parlamentar, servesc drept instrumente de informare pentru cetăţean şi de monitorizare a activităţii alesului în mandatul încredinţat. Articolul 69 alineatul 1 din Constituţia României prevede următoarele: "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului." Mai mult, articolul 12 al Legii 96/2006, în forma actuală, defineşte principiul transparenţei şi stabileşte prin alineatul 1: "Deputaţii şi senatorii trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea parlamentară." Se înţelege că exprimarea voturilor în Parlament constituie un element fundamental al activităţii oricărui parlamentar, iar cetăţenii au dreptul de a fi pe deplin informaţi cu privire la modul în care sunt reprezentaţi în Parlamentul României. În funcţie de voturile exprimate de către fiecare parlamentar, cetăţenii vor vota în cunoştinţă de cauză la viitoarele alegeri.
Mai mult Curtea Constituţională a arătat şi în trecut că punerea alegătorului în imposibilitatea de a se informa în mod liber asupra candidaţilor constituie o împiedicare a exercitării votului ca drept fundamental garantat de Constituţia României (articolul 36). Votul secret, mai ales în condiţiile actuale ale legii şi regulamentelor, conform cărora se poate recurge la acest instrument nu doar în cazuri excepţionale, este o barieră majoră în calea informării adecvate a cetăţenilor.
Totodată, articolul 31 din Constituţia României prevede următoarele: "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal." În acelaşi spirit, Legea nr. 52/2003, deşi reglementează doar transparenţa decizională în administraţia publică, stabileşte în mod explicit trei obiective: "a) să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) să implice participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice" (articolul 1 alineatul 2). Comitetul de iniţiativă consideră ca transparenţa trebuie asigurată cu prisosinţă în ceea ce priveşte organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, Parlamentul României (Constituţia României, articolul 61 alineatul 1).
Afirmăm de asemenea că prevederile propunerii legislative de faţă nu încalcă principiul autonomiei parlamentare pentru că modifică prevederi deja existente în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor republicată, precum şi Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Altfel spus, dacă legea în forma actuală defineşte în mod explicit situaţii în care votul este secret, considerăm că este constituţional şi regulamentar ca aceeaşi lege să definească situaţii în care votul este deschis.
- Articolul 68 din Constituţia României prevede: "(1) Şedinţele celor două camere sunt publice. (2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete." Articolele propunerii de faţă referitoare la votul deschis în Parlament nu încalcă dreptul camerelor de a hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete. Odată adoptată legea de faţă, camerele păstrează posibilitatea de a hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete, în situaţii definite explicit în regulamentele aferente. Este totodată necesară clarificarea de către Curtea Constituţională a relaţiei dintre conceptele de şedinţă secretă şi vot secret.
Constituţia stabileşte ca iniţiatori ai unor propuneri legislative, după caz, Guvernul, deputaţii şi senatorii, precum şi cetăţenii prin îndeplinirea condiţiilor specificate de instrumentul iniţiativei legislative a cetăţenilor. Considerăm astfel că cetăţenii, prin dreptul la iniţiativă, sunt îndrituiţi să participe la legiferarea unor aspecte esenţiale ale democraţiei româneşti, aspecte fundamentale care stau la baza dreptului de vot în deplină cunoştinţă de cauză. Cum regulamentele în sine nu pot face obiectul iniţiativei cetăţeneşti, propunerea de faţă este o cale legitimă pentru a supune atenţiei Curţii Constituţionale principiul fundamental al votului deschis reflectat în Legea nr. 96/2006 şi Legea nr. 115/1999, urmărind totodată limitarea abuzării instrumentului votului secret prin completarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ actual. Miza votului deschis pentru consolidarea democratică a României este suficient de importantă pentru a justifica demersul de faţă.
Comitetul de iniţiativă îşi exprimă deplina convingere ca, aşa cum este şi cazul altor state cu democraţii consolidate, dreptul cetăţenilor la liberă informare şi la vot în cunoştinţă de cauză, mai ales cu privire la voturile exprimate de membrii Parlamentului, este un element fundamental al unei democraţii funcţionale.
Prin aceste măsuri dorim să contribuim la construirea unui sistem parlamentar reprezentativ mai transparent, mai aproape de cetăţean, în care deputatul şi senatorul respectă mandatul primit şi îl îndeplinesc în condiţii de transparenţă şi de respect pentru demnitatea publică conferită.
PARTEA II: LISTA CU MEMBRII COMITETULUI DE INIŢIATIVĂ care îşi însuşesc şi susţin expunerea de motive împreună cu iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială

Nr. crt.

Numele şi prenumele

1.

Burduja Sebastian-Ioan

2.

Nechita Dan-Flaviu

3.

Ştefănuţă Nicolae-Bogdădel

4.

Turturoiu Maria-Emanuela

5.

Tînţariu Adelina-Liana

6.

Albişteanu Roxana

7.

Moldovan Ionela-Cristina

8.

Oprea Tudor-Ionuţ

9.

Volintiru Clara

10.

Buniş Cosmin-Andrei

11.

Lazăr Alexandru-George

12.

Buzaşu Cristina-Daria

13.

Vinţan Adina-Dorina

14.

Bratu Georgiana-Florentina

15.

Sasu Alexandra-Victoria

16.

Dumitru Florentina

17.

Pruteanu George

18.

Stoian Andreea-Ema

19.

Precup Mihai-Călin

20.

Stănescu Alexandru-Cristian

21.

Popescu Ruxandra

PARTEA III: INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ - LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I
Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.Alineatul (1) al articolului 12 se modifică şi se completează după cum urmează:
"(1) Pentru a asigura dreptul la informaţie al oricărui cetăţean român cu privire la activitatea tuturor membrilor Parlamentului, deputaţii şi senatorii trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea parlamentară, inclusiv în ceea ce priveşte voturile exprimate de către fiecare deputat şi senator în parte."
2.După alineatul (1) al articolului 12 se introduc două noi alineate, alineatul (11) şi, respectiv, alineatul (12), după cum urmează:
"(11) Pentru a asigura principiul transparenţei, votul fiecărui deputat şi senator este, de regulă, deschis.
(12) Excepţiile de la regula prevăzută la alineatul (11) vor fi prevăzute expres şi limitativ în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Regulamentul Senatului, precum şi în Regulamentul Activităţilor Comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului."
3.Alineatul (2) al articolului 24 se modifică şi se completează după cum urmează:
"(2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi."
4.Alineatul (4) al articolului 24 se modifică şi se completează după cum urmează:
"(4) Camera hotărăşte asupra cererii prin votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi, în şedinţă publică, în condiţiile respectării prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată. Hotărârea Camerei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se comunică de îndată ministrului justiţiei."
5.După alineatul (2) al articolului 28 se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:
"(21) Absenţele motivate de la lucrările Camerei, împreună cu solicitările pentru a absenta, adresate liderului grupului parlamentar din care face parte membrul Camerei respective, se publică lunar pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz."
6.După alineatul (3) al articolului 28 se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
"(31) Absenţele motivate de la lucrările Camerei, împreună cu solicitările pentru a absenta, adresate Biroului permanent, se publică lunar pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz."
7.Alineatul (1) al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Neparticiparea la activităţile Camerei din care face parte membrul Parlamentului desfăşurate în sediul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, în cadrul programului sau ordinii de zi aprobate de Biroul permanent, al fiecărei Camerei sau al Camerelor reunite, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 1% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau a senatorului pentru fiecare activitate la care acesta a absentat, cu excepţia absenţelor motivate în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) şi (3)."
8.Alineatul (4) al articolului 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Deputaţii şi senatorii aleşi în circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara României organizează birouri parlamentare într-unui sau mai multe din statele din aria de acoperire a circumscripţiei lor electorale, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, în limita sumei prevăzute la alin. (1), cu respectarea legislaţiei statului respectiv. Birourile parlamentare funcţionează pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor ce le revin deputaţilor şi senatorilor prin prezenta lege."
9.Alineatul (9) al articolului 38 se modifică după cum urmează:
"Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă pe durată determinată. Încadrarea salariaţilor se face la propunerea deputatului sau a senatorului în cauză, în funcţie de pregătirea profesională corespunzătoare muncii parlamentare şi cu respectarea principiului egalităţii de şanse."
10.După alineatul (9) al articolului 38 se introduce un nou alineat, alineatul (91), cu următorul cuprins:
"(91) În termen de maximum 30 de zile de la încheierea contractelor de muncă, Secretariatul General al celor două Camere are obligaţia să publice pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor şi a Senatului lista cu persoanele angajate în cadrul biroului parlamentar, salariul brut alocat fiecăruia dintre angajaţi, precum şi curricula vitae ale acestora. Informaţiile vor fi actualizate în termen de maximum 30 de zile, în cazul în care apar modificări cu privire la lista persoanelor angajate sau cu privire la salarizarea acestora."
11.Alineatul (12) al articolului 38 se modifică după cum urmează:
"Angajaţii unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia."
12.Alineatul 2 al articolului 41 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, numai pe bază de documente justificative, o sumă din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul Bucureşti, în limita unui cuantum stabilit. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcţie de resursele bugetare, de condiţiile de piaţă privind cazarea, precum şi de activitatea parlamentară."
13.După articolul 45 se introduce articolul 451, cu următorul cuprins:
"(451) Totalitatea indemnizaţiilor şi a cheltuielilor efectuate în exercitarea mandatului va fi publicată pentru fiecare deputat şi senator în parte pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz. Informaţiile de pe pagina de internet vor fi actualizate la fiecare trei luni, Secretariatul general al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului având responsabilitatea să verifice corectitudinea informaţiilor."
Art. II
Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.
Art. III
Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.Alineatul (2) al articolului 14 se modifică şi se completează după cum urmează:
"(2) În situaţia în care cel în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, Camera Deputaţilor sau Senatul, în cadrul dezbaterilor, va fixa un nou termen, care nu poate depăşi 5 zile."
2.Articolul 15 se modifică după cum urmează:
"Cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului şi, după caz, de ridicare a imunităţii parlamentare se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. Votul este deschis."
Art. IV
Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.
Art. V
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PARTEA IV:
PARTEA V: ACORD DE CONSTITUIRE
(1)Subsemnaţii,
1.NECHITA DAN-FLAVIU, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Cluj-Napoca, str. ..................., în nume propriu;
2.STĂNESCU ALEXANDRU-CRISTIAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Brăila, str. ................, în nume propriu;
3.ALBIŞTEANU ROXANA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bacău, str. ............................, în nume propriu;
4.VINŢAN ADINA-DORINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Petroşani, Str. ..................., în nume propriu;
5.VOLINTIRU CLARA-ALEXANDRA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. ................., în nume propriu;
6.TÎNŢARIU ADELINA-LIANA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Alexandria, Str. ....................., în nume propriu;
7.PRUTEANU GEORGE-CRISTIAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Moineşti, Str. ........................., în nume propriu;
8.DUMITRU FLORENTINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Constanţa, Aleea ....................., în nume propriu;
9.SASU ALEXANDRA-VICTORIA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Bd....................................., în nume propriu;
10.BRATU GEORGIANA-FLORENTINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Aleea ............................., în nume propriu;
11.OPREA TUDOR-IONUŢ, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Braşov, str. ....................................., în nume propriu şi în calitate de mandatarul următorilor mandanţi:
12.ŞTEFĂNUŢĂ NICOLAE-BOGDĂNEL, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Sibiu, str. ..........................., conform Procurii speciale autentificate sub nr. 3.936/C-5922/25.06.2015 de către Stoian Mariana, consilier diplomatic al Ambasadei României în Regatul Belgiei;
13.POPESCU RUXANDRA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Piteşti, Calea .............................................., conform Procurii autentificate cu nr. 1.067/01.07.2015 de către SPN Schuster & Schuster, Schuster Elena-Mariana şi Schuster Hanelore-Cristina, prin notar public, Schuster Elena-Mariana, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 3;
14.LAZĂR ALEXANDRU-GEORGE, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. ....................................., conform Procurii speciale autentificate cu nr. 4819/6235C/03.07.2015 de către Boicu Geanina Mihaela, consul general al Consulatului General al României în Spania, Barcelona;
15.BUZAŞU CRISTINA DARIA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Int. ....................................., conform Procurii autentificate cu nr. 18.240/24.418-C/01.07.2015 de către Berechet Andreea Ioana, consilier diplomatic al Ambasadei României la Londra, secţia consulară;
16.BUNIŞ COSMIN ANDREI, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Timişoara, str. ................................... conform Procurii autentificate cu nr. 2.188/01.07.2015 de către SPN "Ciorîcă Marin-Eugen - Maghiaru Ana-Maria", notar public Ciorîcă Marin Eugen, cu sediul în municipiul Timişoara, judeţul Timiş;
17.PRECUP MIHAI-CĂLIN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Timişoara, aleea .........................................., conform Procurii autentificate cu nr. 1.245/01.07.2015 de SPN "Nica Diana şi Ene Claudiu, notar public Ene Claudiu, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 1;
18.STOIAN ANDREEA-EMA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, sectorul 4, str. ........................................., conform Procurii speciale autentificate cu nr. 1.231/C-2050/26.06.2015 de către Marinescu Cristina Elena, secretar II/viceconsul al Ambasadei României în Republica Populară Chineză;
19.TURTUROIU MARIA-EMANUELA, cetăţean român, cu domiciliul în oraşul Topoloveni, Str. .................................., conform Procurii speciale autentificate cu nr. 6.560/C-9678/26.06.2015 de către Staicu Clara Georgiana, coordonator al Secţiei consulare în cadrul Ambasadei României la Paris;
20.BURDUJA SEBASTIAN-IOAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, şos. ...................................., conform Procurii speciale autentificate cu nr. 685/1250/26.06.2015, de către Dr. Petrescu Cristinel, şef al Secţiei consulare în cadrul Ambasadei României la Washington DC, Statele Unite ale Americii;
21.MOLDOVAN IONELA-CRISTINA, cetăţean român, cu domiciliul în oraşul Mediaş, Str. ...................................., conform Procurii speciale autentificate la data de 01.07.2015 de notarul public Terje Kvernes Andersen, cu sediul în Norvegia, Oslo, apostilată de autorităţile norvegiene cu nr. 177.183/01.07.2015,
pe propria noastră răspundere şi cunoscând consecinţele legale ale declaraţiilor nesincere prevăzute şi pedepsite de art. 326 Cod penal declarăm următoarele:
Subsemnaţii am convenit, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 516 din 8.06.2004, constituirea Comitetului de iniţiativă legislativă necesar exercitării iniţiativei legislative de către cetăţeni în scopul modificării şi completării Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, pentru un nou model de reprezentare politică, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.
De asemenea, declarăm că suntem cetăţeni cu drept de vot şi că nu încălcăm prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999.
Totodată, Comitetul de iniţiativă legislativă mandatează, cu unanimitate de voturi, în calitate de preşedinte, pe dl NECHITA DAN-FLAVIU, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Cluj-Napoca, str. .................., care, în temeiul art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999, este împuternicit să îndeplinească toate demersurile şi formalităţile legale, precum şi să conducă activitatea operativă a comitetului şi să reprezinte comitetul în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi în relaţiile cu terţii, persoane fizice sau juridice.
Prezentul act a fost redactat, procesat şi autentificat de către Biroul Individual Notarial - Scântei Laura-Iuliana, într-un exemplar original care va fi păstrat în arhiva biroului notarial şi 5 (cinci) duplicate, din care 4 (patru) duplicate au fost eliberate părţii şi 1 (un) duplicat s-a depus în arhiva biroului notarial.
(2)Declaranţi,
NECHITA DAN-FLAVIU
STĂNESCU ALEXANDRU-CRISTIAN
ALBIŞTEANU ROXANA
VINŢAN ADINA-DORINA
VOLINTIRU CLARA-ALEXANDRA
TÎNŢARIU ADELINA-LIANA
PRUTEANU GEORGE-CRISTIAN
DUMITRU FLORENTINA
SASU ALEXANDRA-VICTORIA
BRATU GEORGIANA-FLORENTINA
OPREA TUDOR-IONUŢ,
în nume propriu şi în calitate de mandatar al următorilor mandanţi:
ŞTEFĂNUŢĂ NICOLAE-BOGDĂNEL, POPESCU RUXANDRA, LAZĂR ALEXANDRU-GEORGE, BUZAŞU CRISTINA DARIA, BUNIŞ COSMIN ANDREI, PRECUP MIHAI-CĂLIN, STOIAN ANDREEA-EMA, TURTUROIU MARIA-EMANUELA, BURDUJA SEBASTIAN-IOAN şi MOLDOVAN IONELA-CRISTINA.
PARTEA VI: ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE NR. 1.200
ROMÂNIA
UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI
BIROU INDIVIDUAL NOTARIAL - SCÂNTEI LAURA-IULIANA
Licenţa de funcţionare nr. 3.388/2.974/20.12.2013
Sediu: Bucureşti, str. Paris nr. 5, parter, ap. 1, sectorul 1
Cod operator date cu caracter personal nr. 9224
..............
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE NR. 1.200
Anul 2015, luna iulie, ziua 13
În faţa mea, SCÂNTEI LAURA-IULIANA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:
1.NECHITA DAN-FLAVIU, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Cluj-Napoca, str. ..................., în nume propriu;
2.STĂNESCU ALEXANDRU-CRISTIAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Brăila, str. ..............., în nume propriu;
3.ALBIŞTEANU ROXANA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bacău, str. .........................., în nume propriu;
4.VINŢAN ADINA-DORINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Petroşani, Str. ........................, în nume propriu;
5.VOLINTIRU CLARA-ALEXANDRA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. ..............., în nume propriu;
6.TÎNŢARIU ADELINA-LIANA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Alexandria, Str. ..................., în nume propriu;
7.PRUTEANU GEORGE-CRISTIAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Moineşti, Str. ...................., identificat cu CI;
8.DUMITRU FLORENTINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Constanţa, Aleea ..............................., în nume propriu;
9.SASU ALEXANDRA-VICTORIA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Bd. ......................, în nume propriu;
10.BRATU GEORGIANA-FLORENTINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Aleea ..................................., în nume propriu;
11.OPREA TUDOR-IONUŢ, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Braşov, str. .............................., în nume propriu şi în calitate de mandatar al următorilor mandanţi;
12.ŞTEFĂNUŢĂ NICOLAE-BOGDĂNEL, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Sibiu, str. ................................, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 3936/C-5922/25.06.2015 de către Stoian Mariana, consilier diplomatic al Ambasadei României în Regatul Belgiei;
13.POPESCU RUXANDRA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Piteşti, Calea ...................................., conform Procurii autentificate cu nr. 1067/01.07.2015 de către SPN Schuster & Schuster, Schuster Elena-Mariana şi Schuster Hanelore-Cristina, prin notar public, Schuster Elena-Mariana, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 3;
14.LAZĂR ALEXANDRU-GEORGE, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. .................................., conform Procurii speciale autentificate sub nr. 4819/6235C/03.07.2015 de către Boicu Geanina Mihaela, consul general al Consulatului General al României în Spania, Barcelona;
15.BUZAŞU CRISTINA DARIA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Int. Lt. ................................., conform Procurii autentificate cu nr. 18240/24418-C/01.07.2015 de către Berechet Andreea Ioana, consilier diplomatic al Ambasadei României la Londra, secţia consulară;
16.BUNIŞ COSMIN ANDREI, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Timişoara, str. ................................, conform Procurii autentificate cu nr. 2188/01.07.2015 de către SPN "Ciorîcă Marin-Eugen-Maghiaru Ana-Maria", notar public Ciorîcă Marin Eugen, cu sediul în municipiul Timişoara, judeţul Timiş;
17.PRECUP MIHAI-CĂLIN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Timişoara, aleea .............................., conform Procurii autentificate cu nr. 1245/01.07.2015 de SPN "Nica Diana şi Ene Claudiu", notar public Ene Claudiu, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 1;
18.STOIAN ANDREEA-EMA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, sectorul 4, str. ................................., conform Procurii speciale autentificate cu nr. 1231/C-2050/26.06.2015 de către Marinescu Cristina Elena, secretar II/viceconsul al Ambasadei României în Republica Populară Chineză;
19.TURTUROIU MARIA-EMANUELA, cetăţean român, cu domiciliul în oraşul Topoloveni, Str. ..............................., conform Procurii speciale autentificate cu nr. 6560/C-9678/26.06.2015 de către Staicu Clara Georgiana, coordonator al Secţiei consulare în cadrul Ambasadei României la Paris;
20.BURDUJA SEBASTIAN-IOAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, şos. ................................., CNP 1850618420014, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 685/1250/26.06.2015, de către Dr. Petrescu Cristinel, şef al Secţiei consulare în cadrul Ambasadei României la Washington DC, Statele Unite ale Americii;
21.MOLDOVAN IONELA-CRISTINA, cetăţean român, cu domiciliul în oraşul Mediaş, Str. ................................, conform Procurii speciale autentificate la data de 1.07.2015 de notarul public Terje Kvernes Andersen, cu sediul în Norvegia, Oslo, apostilată de autorităţile norvegiene cu nr. 177183/01.07.2015, ...............
care, după ce au citit actul, au declarat că au înţeles conţinutul şi consecinţele juridice ale acestuia şi că actul exprimă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar, precum şi toate anexele acestuia.
Constatând că actul notarial îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, în temeiul art. 12 lit. b din Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.
S-a perceput onorariu de 300,00 lei şi 72,00 lei TVA conform B.F./chit. nr. 279/13.07.2015.

NOTAR PUBLIC,

SCÂNTEI LAURA-IULIANA

Prezentul duplicat s-a întocmit în 5 (cinci) exemplare, de către
SCÂNTEI LAURA-IULIANA,
notar public, astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.

Notar public,

Scântei Laura-Iuliana

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 758 din data de 12 octombrie 2015