ORDIN nr. 3299 din 28 august 2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă
În baza art. 7 lit. e) şi f) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător,
În temeiul art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor,
ministrul mediului şi pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă metodologia de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul ţării, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor internaţionale în domeniu la care România este parte.
Art. 2
(1)Inventarul privind emisiile de poluanţi în atmosferă la nivel naţional, denumit în continuare inventar naţional, stă la baza întocmirii rapoartelor către organismele europene şi internaţionale şi stabilirii conformării cu obligaţiile României privind emisiile de poluanţi în atmosferă.
(2)Inventarul prevăzut la alin. (1) se elaborează şi se transmite anual pentru anul încheiat cu 2 ani înaintea celui curent.
Art. 3
(1)Inventarele privind emisiile de poluanţi în atmosferă la nivel local cuprind datele colectate la nivel local în scopul evaluării calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer, denumite în continuare inventare locale.
(2)Inventarele locale se elaborează anual pentru anul anterior anului curent.
(3)Inventarele locale realizate în conformitate cu prezentul ordin stau la baza elaborării de studii privind dispersia poluanţilor în atmosferă, inclusiv cele care fac parte din documentaţiile necesare obţinerii actelor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.
Art. 4
Procedura pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA este prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5
Procedura de asigurare şi control al calităţii inventarelor de emisii este prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 6
Chestionarele utilizate pentru colectarea datelor specifice fiecărei categorii de activităţi şi, după caz, specifice fiecărei surse de date identificate sunt prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 7
Elaborarea inventarelor locale se realizează în conformitate cu următoarele termene:
a)autorităţile locale pentru protecţia mediului transmit operatorilor economici anual, până la data de 15 ianuarie, chestionarele prevăzute în anexa nr. 3 specifice fiecărei categorii de activităţi desfăşurate de aceştia şi, după caz, fiecărei surse de date identificate;
b)operatorii economici transmit autorităţilor locale pentru protecţia mediului chestionarele completate cu datele solicitate pentru anul anterior, până la data de 15 martie;
c)autorităţile locale pentru protecţia mediului elaborează inventarele locale de emisii şi le transmit Centrului de Evaluare a Calităţii Aerului, structură în cadrul instituţiei publice cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, până la data de 31 mai, utilizând formatele stabilite în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 8
Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului elaborează anual inventarul naţional şi îl transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, respectând formatele de raportare puse la dispoziţie de organismele internaţionale în domeniu, în conformitate cu următoarele termene:
a)până la data de 1 decembrie a fiecărui an inventarul naţional final de emisii de dioxid de sulf SO2, oxizi de azot NOx, compuşi organici volatili COV şi amoniac NH3 al anului încheiat cu 2 ani înaintea anului curent, respectiv inventarul naţional preliminar de emisii de SO2, NOx, COV şi NH3 pentru anul anterior anului curent;
b)până la data de 1 februarie a fiecărui an inventarul naţional de emisii de dioxid de sulf SO2, oxizi de azot NOx, amoniac NH3, compuşi organici volatili nemetanici COVnm, metan CH4, monoxid de carbon CO, pulberi (PM2.5, PM10, TSP), metale grele (cadmiu Cd, plumb Pb, mercur Hg, arsen As, crom Cr, cupru Cu, nichel Ni, seleniu Se, zinc Zn), poluanţi organici persistenţi [dioxine şi furani, hidrocarburi policiclice aromatice PAH - benzo(a)pyrene, benzo(b) fluoranthene, benzo(k) fluoranthene, indeno(1,2,3-cd)pyrene, hexaclorbenzen HCB, hexaclorciclohexan HCH, bifenil policlorinat PCBs], pentru anul încheiat cu 2 ani înaintea anului curent.
Art. 9
(1)Inventarele locale şi inventarele naţionale care sunt raportate la Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu, Convenţia privind poluarea atmosferică transfrontieră pe distanţe lungi, Convenţia privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice se corelează între ele, luând în considerare metodologia aprobată prin prezentul ordin.
(2)Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului şi celelalte structuri din cadrul autorităţii publice centrale cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului au obligaţia de a aplica metodologia de realizare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă la elaborarea raportărilor către organismele europene şi internaţionale prevăzute la alin. (1) pe care le au în responsabilitate.
Art. 10
Anexele se actualizează, se modifică şi se completează, după caz, în scopul adaptării la modificările survenite în reglementările europene şi internaţionale în domeniu, prin ordin al ministrului mediului şi pădurilor.
Art. 11
Ministerul Mediului şi Pădurilor, autoritatea publică centrală cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 12
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-

Ministrul mediului şi pădurilor,

Rovana Plumb

ANEXA nr. 1: PROCEDURĂ pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA
CUPRINS

1. Elaborarea inventarelor locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici

1.1. Aspecte generale

1.1.1. Inventare locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici

1.1.2. Proceduri pentru elaborarea inventarelor

1.2. Identificarea categoriilor cheie de surse de emisii

1.3. Proceduri pentru elaborarea inventarelor de emisii

1.3.1. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.a Producerea de energie electrică şi termică

1.3.2. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului

1.3.3. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.c Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice

1.3.4. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii

1.3.5. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.a. Transport aerian

1.3.6. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier

1.3.7. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.v Evaporarea benzinei

1.3.8. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor

1.3.9. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.c Transport feroviar

1.3.10. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.d Transport naval

1.3.11. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.e.i Compresoare pentru conducte

1.3.12. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente

1.3.13. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare

1.3.14. Activităţi din categoria cod NFR 1.B. Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi

1.3.15. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.1 Fabricarea cimentului

1.3.16. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.2 Fabricarea varului

1.3.17. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.3 Utilizarea dolomitei şi a pietrei de var

1.3.18. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea şi utilizarea sodei calcinate

1.3.19. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.5 Fabricarea învelitorilor asfaltice pentru acoperişuri

1.3.20. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.6 Asfaltarea drumurilor

1.3.21. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.a Extracţia la suprafaţă (carieră) şi din subteran (mină) a mineralelor, altele decât cărbunii

1.3.22. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.b Construcţii şi demolări

1.3.23. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.c Stocarea, manevrarea şi transportul produselor minerale

1.3.24. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.d Alte produse minerale

1.3.25. Activităţi din categoria cod NFR 2.B Industria chimică

1.3.26. Activităţi din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor

1.3.27. Activităţi din categoria cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei

1.3.28. Activităţi din categoria cod NFR 2.D.2 Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor

1.3.29. Activităţi din categoria cod NFR 2.D.3 Prelucrarea lemnului

1.3.30. Activităţi din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP) şi din categoria cod NFR 2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele

1.3.31. Activităţi din categoria cod NFR 2.G Alte procese industriale

1.3.32. Activităţi din categoria cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor

1.3.33. Activităţi din categoria cod NFR 3.B.1 Degresarea

1.3.34. Activităţi din categoria cod NFR 3.B.2 Curăţarea chimică

1.3.35. Activităţi din categoria cod NFR 3.C Produse chimice

1.3.36. Activităţi din categoria cod NFR 3.D.1 Tipărire

1.3.37. Activităţi din categoria cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor

1.3.38. Activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse

1.3.39. Activităţi din Grupa 4 Agricultură, categoriile cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole, 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale, 4.G Alte activităţi agricole

1.3.40. Activităţi din categoria cod NFR 6.A. Depozitarea deşeurilor solide pe teren

1.3.41. Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate

1.3.42. Activităţi din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deşeurilor

1.3.43. Activităţi din categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri

1.3.44. Activităţi din categoria cod NFR 7.A Alte surse

1.3.45. Activităţi din categoria cod NFR 11 Surse naturale

2. Model de calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite

TABELE

Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea categoriilor de surse cheie

Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi activităţile industriale asociate

Tabelul 1.3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B

Tabelul 1.4 Factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP) pentru şantiere de mare anvergură

Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B

Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR 2.B.5.a

Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C

Tabelul 1.8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de POP

Tabelul 1.9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora

Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3

Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de COVnm asociate categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2

Tabelul 1.12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate, pentru categoriile de activităţi care pot avea loc pe amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale

Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele aferente categoriei cod NFR 6.D

Tabelul 1.14 Surse de din categoria cod NFR 11

Tabelul 1.15 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 1

Tabelul 1.16 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 2

Tabelul 1.17 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 3

Tabelul 1.18 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 4

Tabelul 1.19 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 5

Tabelul 1.20 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 6

Tabelul 1.21 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 7

Tabelul 1.22 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 8

Tabelul 1.23 Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901-2000

Tabelul 1.24 Rezultatele aplicării modelului de calcul

CAPITOLUL 1: ELABORAREA INVENTARELOR LOCALE ŞI NAŢIONALE DE EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI
SUBCAPITOLUL 1: 1.1 ASPECTE GENERALE
SECŢIUNEA 1: 1.1.1 INVENTARE LOCALE ŞI NAŢIONALE DE EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI
Inventarele locale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele aflate pe arii bine definite din cuprinsul teritoriului naţional.
Inventarele locale reprezintă acele inventare a căror principală utilizare este modelarea dispersiei poluanţilor la scară locală, în diferite scopuri: evaluarea calităţii aerului pentru situaţia actuală, elaborarea, implementarea şi actualizarea planurilor şi programelor pentru gestionarea calităţii aerului, elaborarea politicilor locale de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului pentru diferite scenarii de dezvoltare, etc.
Ca urmare, structura şi conţinutul inventarelor locale de emisii trebuie să îndeplinească două criterii esenţiale:
- să permită utilizarea ca date de intrare în modele matematice de dispersie a poluanţilor;
- să includă toate sursele de poluanţi atmosferici existente pe aria pentru care se elaborează inventarul.
Astfel, în primul rând, inventarele locale de emisii trebuie să prezinte acele caracteristici cerute de modelele matematice pentru determinarea câmpurilor de concentraţii, şi anume, definirea fiecărei surse prin:
- tipul sursei: punctuală, liniară, de suprafaţă;
- tipul procesului: ardere, proces industrial, etc.;
- localizarea în spaţiu: coordonate;
- caracteristicile fizice: înălţime faţă de nivelul solului, diametru coş (pentru surse punctuale), viteză şi temperatură de evacuare a gazelor, debit volumic al gazelor (pentru surse punctuale);
- variaţia temporală în cursul anului: regim de funcţionare zilnic, săptămânal, lunar;
- debitul masic al fiecărui poluant relevant: serii orare dinamice.
În al doilea rând, pentru a răspunde scopurilor pentru care se utilizează inventarele locale de emisii, aceste inventare trebuie ca, pentru o anumită unitate teritorială (amplasament industrial, cartier, localitate, judeţ) să includă în mod exhaustiv sursele punctuale, liniare şi de suprafaţă din acea unitate teritorială.
Inventarele locale de emisii, aceste inventare trebuie ca, pentru o anumită unitate teritorială (amplasament industrial, cartier, localitate, judeţ) să includă în mod exhaustiv sursele punctuale, liniare şi de suprafaţă din acea unitate teritorială.
Inventarele locale de emisii sunt structurate pe surse individuale, fiecărei surse asociindu-i-se localizarea şi toate celelalte caracteristici menţionate mai sus.
Inventarele locale de emisii se elaborează, pentru fiecare judeţ, de către autorităţile local e/regionale pentru protecţia mediului.
Inventarele locale de emisii vor include, pentru fiecare judeţ, toate sursele antropice şi naturale amplasate pe întreg teritoriul administrativ al acestuia, în diferite arii: unităţi industriale, zone rezidenţiale, infrastructură de transport, ferme, terenuri agricole, păduri, zone umede.
Inventarele naţionale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele antropice şi naturale de pe întreg teritoriul naţional, indiferent de localizarea acestora.
Inventarele naţionale sunt structurate pe categorii de activităţi şi pe poluanţi, emisiile reprezentând valori anuale agregate ale contribuţiei tuturor surselor dintr-o anumită categorie la un anumit poluant.
Inventarele naţionale se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv, de Parte la convenţiile internaţionale, servind, în principal, la elaborarea politicilor naţionale şi internaţionale pentru protecţia mediului.
SECŢIUNEA 2: 1.1.2 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR
- Capitolul de faţă este dedicat prezentării procedurilor recomandate pentru elaborarea inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional.
Procedurile au fost elaborate luând în considerare recomandările Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA, experienţa autorităţilor pentru protecţia mediului în elaborarea inventarelor de emisii, precum şi experienţa operatorilor instalaţiilor industriale din România, din anumite domenii de activitate, în estimarea emisiilor.
Procedurile au fost elaborate pornind de la principiul colaborării autorităţilor pentru protecţia mediului cu operatorii instalaţiilor industriale şi cu instituţiile care deţin date specifice unor domenii de activitate, în scopul atingerii, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea operatorilor/instituţiilor se vor putea asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele naţionale.
Procesul de elaborare a inventarelor trebuie să se realizeze prin implicarea tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu competenţe în realizarea funcţiilor Sistemului Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici precum şi a titularilor de activităţi care, în conformitate cu prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător au obligaţia de a "transmite autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului toate informaţiile solicitate în vederea realizării inventarelor de emisii" şi trebuie să vizeze, în principal următoarele obiective:
- asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea inventarelor naţionale şi locale de emisii, precum şi a raportărilor;
- asigurarea şi controlul calităţii datelor privind activitatea, caracteristicile instalaţiilor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor;
- stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie, după caz, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestor factori;
- elaborarea inventarelor de emisii şi verificarea rezultatelor.
Se recomandă ca pentru realizarea inventarelor de emisii de poluanţi atmosferici la nivel local şi/sau naţional, în special pentru sursele majore de emisii cum sunt instalaţiile mari de ardere, rafinăriile de ţiţei, instalaţiile metalurgice, carierele de cărbune şi de minerale, încălzirea rezidenţială, comercială, instituţională, traficul rutier, etc., activităţile privind controlul calităţii datelor, stabilirea metodei de estimare a emisiilor şi elaborarea propriu-zisă a inventarelor să se desfăşoare în urma consultărilor tuturor factorilor interesaţi în cadrul unui forum INVENTARE EMISII constituit pe site-ul www.calitateaer.ro specializat pe secţiuni în funcţie de domeniile de activitate, şi coordonat de CECA.
Componenţa şi structura secţiunilor şi temele dezbătute pe acest forum vor fi propuse de CECA anual, în funcţie de necesităţile existente în fiecare perioadă, iar la discuţii vor putea participa specialişti din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea altor autorităţi sau instituţii care deţin date sau experienţă în domeniu, nominalizaţi de fiecare instituţie implicată. În scopul asigurării unei cât mai bune calităţi a inventarelor de emisii se recomandă implicarea în elaborarea acestora şi a unor experţi independenţi cu o bună experienţă în elaborarea inventarelor de emisii. În acest sens trebuie precizat că aceasta este o practică larg utilizată în ţările din Europa.
În activitatea de elaborare a inventarelor de emisii este obligatorie colaborarea, în cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului, a serviciilor de monitorizare, responsabile pentru elaborarea inventarelor locale cu serviciile de reglementări, care deţin o importantă bază de date privind activităţile cu impact asupra mediului, precum şi cu alte servicii şi compartimente care colectează şi deţin date necesare elaborării inventarelor de emisii (gestiunea deşeurilor, baze de date). În acest scop, se vor crea prin decizie a conducătorului APM/ARPM colective de lucru comune care se vor întâlni cel puţin de două ori pe lună pentru asigurarea schimbului de informaţii.
Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii din acest îndrumar au fost elaborate pentru toate categoriile de activităţi avute în vedere de Ghidul EMEP/EEA 2009, acestea fiind prezentate într-un număr de 45 subcapitole, în conformitate cu clasificarea NFR.
Procedurile recomandate sunt specifice fiecărei categorii de activităţi şi iau în considerare activităţile/sursele cheie identificate pe baza inventarelor naţionale de emisii elaborate pentru ultimii ani. Fiecare procedură include atât modul de elaborare a inventarelor locale de emisii, cât şi modul de elaborare a inventarelor naţionale de emisii.
Procedura pentru elaborarea inventarelor de emisii va cuprinde următoarele etape:
a)Constituirea secţiunii de pe forum şi stabilirea planului de lucru;
b)Identificarea chestionarelor adecvate fiecărui operator/activităţi şi transmiterea lor deţinătorilor de date, în conformitate cu recomandările prezentului îndrumar;
c)Colectarea datelor;
d)Analizarea datelor colectate şi completarea acestora, după caz;
e)Stabilirea metodei pentru elaborarea inventarelor de emisii;
f)Elaborarea şi verificarea inventarelor;
g)Elaborarea rapoartelor.
Crearea forumului de consultare, are ca scop, atingerea, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor implicaţi se va putea realiza o abordare unitară şi se va asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele naţionale.
În cadrul fiecărei secţiuni, CECA va nominaliza persoanele cu drept de acces, va stabili procedura de lucru şi va desemna o persoană din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului care va coordona discuţiile pe acest forum.
Pentru fiecare secţiune de pe forum, persoana responsabilă va stabili planul de lucru în funcţie de situaţia existentă, asigurându-se ca termenele de finalizare a activităţilor să fie corelate cu cerinţei de raportare la nivel naţional şi internaţional.
Referitor la sursele de date, pentru fiecare categorie de activităţi au fost identificate entităţile (instituţii publice centrale şi locale, organizaţii cu atribuţii în diferite domenii de activitate, operatori, etc.) care dispun de date şi de informaţii necesare pentru elaborarea inventarelor.
În vederea colectării datelor au fost elaborate chestionare specifice fiecărei categorii de activităţi şi, după caz, specifice fiecărei surse de date identificate.
Datele solicitate în chestionare sunt atât date statistice cu grad diferit de detaliu, având ca scop principal elaborarea inventarelor de emisii la nivel naţional, cât şi specifice fiecărei activităţi şi tehnologii, caracterizând într-un mod detaliat fiecare sursă, având ca scop, elaborarea inventarelor locale de emisii. Datele statistice vor servi şi pentru verificarea datelor furnizate de alte surse.
Astfel, chestionarele sunt orientate către operatori, către instituţii la nivel local (primării, consilii judeţene, prefecturi), către instituţii/organisme reprezentative la nivel naţional (mari furnizori de combustibili, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Transporturilor/CFR S.A./Registrul Auto Român/Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, etc.).
Pornind de la necesitatea ca inventarele de emisii să includă, în măsura posibilului, toate sursele de poluanţi atmosferici, indiferent de magnitudinea acestora, chestionarele au fost astfel structurate, încât să permită obţinerea datelor nu numai pentru sursele/activităţile principale, ci şi pentru cele conexe. Totodată, elaborarea chestionarelor pentru o multitudine de activităţi va facilita adoptarea unei anumite elasticităţi în realizarea fluxului de date. Astfel, pentru operatorii care desfăşoară mai multe tipuri de activităţi într-un amplasament şi/sau în mai multe amplasamente (puncte de lucru), pentru a obţine date complete, fluxul de date se va efectua în două etape. În prima etapă se va transmite chestionarul pentru activitatea principală cunoscută şi pentru amplasamentul cunoscut. Pe baza datelor obţinute cu privire la alte activităţi, pe care le solicită chestionarul, se vor inventaria aceste activităţi şi se vor transmite chestionarele specifice acestora.
Chestionarele elaborate sunt prezentate în Anexa 3 a prezentului îndrumar.
Referitor la identificarea nivelului de abordare pentru estimarea emisiilor, procedurile iau în considerare recomandările Ghidului EMEP/EEA, şi anume, selectarea nivelului de abordare în funcţie de:
- disponibilitatea datelor, în special a celor de detaliu, care să permită abordarea estimării emisiilor la nivelul cel mai complex (nivelul instalaţiei);
- calitatea datelor colectate;
- categoriile cheie de activităţi/surse.
În ceea ce priveşte selectarea metodei pentru estimarea emisiilor, procedurile iau în considerare următoarele aspecte fundamentale:
- necesitatea asigurării unei cât mai înalte calităţi a inventarelor de emisii, indiferent de nivelul acestora (local sau naţional);
- necesitatea ca inventarele locale de emisii să includă toate sursele caracteristice unui amplasament sau unei arii, indiferent de natura sau de anvergura acestora;
- necesitatea asigurării unei cât mai mari concordanţe între inventarele locale şi cele naţionale.
Ca urmare, procedurile recomandă abordarea, în măsura posibilului, a celui mai complex nivel (nivelul 3) indicat de Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor. În cadrul acestei abordări şi în conformitate cu spiritul acestui ghid, procedurile precizează cele mai adecvate metode (măsurători directe, factori de emisie, bilanţuri de masă, modelarea emisiilor, etc.) aplicabile unei surse/activităţi şi/sau unui anumit poluant/grupe de poluanţi, precum şi alternativele, pentru situaţiile în care datele disponibile nu permit aplicarea unei anumite metode.
Îndrumarul recomandă elaborarea de către operatorii anumitor instalaţii a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific şi validarea acestuia de către o autoritate ştiinţifică, de exemplu, de către o facultate de profil din cadrul unei universităţi.
În ceea ce priveşte utilizarea metodelor bazate pe factori de emisie trebuie precizat că inventarele locale necesită date de detaliu în funcţie de scopurile în care se utilizează: evaluarea calităţii aerului, planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului la diferite scări spaţiale, elaborarea de prognoze de poluare în funcţie de diferite scenarii de dezvoltare, elaborarea de politici pentru protecţia calităţii atmosferei, etc.
În acest context, având în vedere că Ghidul EMEP/EEA face trimitere şi utilizează în cele mai multe situaţii Metodologia US EPA/AP-42 (în special pentru nivelul 3 de abordare), elaborarea inventarelor va urmări folosirea, atât cât este posibil, a factorilor de emisie furnizaţi de Ghid (în special pentru nivelul 3), în combinaţie cu informaţiile furnizate de documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile care cad sub incidenţa Directivei IPPC/IED dar şi a celor furnizaţi de Metodologia US EPA/AP-42. De exemplu, pentru instalaţiile mari de ardere, care trebuie evaluate cu cel mai înalt grad de detaliu, Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru nivelul 3 de abordare, Metodologia US EPA/AP-42.
Având în vedere că pentru anumite surse şi/sau pentru anumiţi poluanţi, niciuna/niciunul dintre metodologiile/documentele menţionate mai sus nu includ factori de emisie/informaţii specifice, se recomandă utilizarea altor surse credibile de informaţii, cum sunt: Manualele privind tehnicile de estimare a emisiilor elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian, Ghidurile pentru raportarea contaminanţilor atmosferici pentru Inventarul Naţional al Evacuărilor de Poluanţi din Canada, Protocoalele pentru estimarea emisiilor ale Agenţiei de Mediu din Regatul Unit al Marii Britanii.
În ceea ce priveşte metodele pentru estimarea emisiilor, anumite proceduri iau în considerare şi metoda bazată pe date surogat, ca metodă alternativă aplicabilă în situaţiile în care nu sunt disponibile date cu privire la activitatea respectivă sau datele disponibile au un grad ridicat de incertitudine (de exemplu, datele privind consumurile de combustibili pentru încălzirea rezidenţială).
Procedurile cuprind recomandări specifice cu privire la elaborarea inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional, în funcţie de metoda selectată, de aplicaţiile inventarului şi de cerinţele de raportare. Se precizează că, aşa cum a fost menţionat mai sus se urmăreşte ca inventarele de emisii să includă, în mod exhaustiv, sursele de emisie existente într-o anumită arie, acest lucru fiind esenţial pentru identificarea surselor majore, punctuale, liniare sau de suprafaţă şi, în consecinţă, pentru gestionarea calităţii aerului. Astfel, în inventarele de emisii vor fi incluse şi surse aferente activităţilor conexe unei activităţi principale, ceea ce va conduce la creşterea gradului de acurateţe a rezultatelor, în deplină armonie cu conceptele de bază ale Ghidul EMEP/EEA.
Se are în vedere ca în toate etapele realizării inventarelor de emisii să se aplice Planul de asigurare şi control al calităţii, prezentat în Anexa 2. În plus, procedurile indică, după caz, metode specifice de verificare a datelor. Se precizează că un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA.
În ceea ce priveşte raportarea rezultatelor, toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Referitor la elaborarea inventarelor se fac următoarele precizări:
- Emisiile aferente traficului de incintă al vehiculelor (activitate conexă unor activităţi industriale, comerciale, etc.) vor fi incluse în inventarele locale, dar nu vor fi incluse în inventarele naţionale, deoarece acestea din urmă vor fi elaborate pe baza datelor statistice la nivel naţional, evitându-se astfel dubla luare în considerare a unor emisii.
- Emisiile aferente surselor staţionare de ardere de mică putere (sub 50 MW,) care funcţionează în cadrul diferitelor unităţi industriale vor fi incluse în inventarul naţional la categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a, iar în inventarul naţional de emisii se va menţiona includerea în această categorie de activităţi şi a emisiilor generate de instalaţii de ardere convenţionale (cazane, turbine cu gaz) aferente activităţilor industriale care nu sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2. Pentru această categorie de surse se vor aplica factorii de emisie pentru activităţile cod NFR 1.A.4.a datelor furnizate de operatorii industriali.
- Emisiile aferente surselor/activităţilor care nu figurează în clasificarea NFR, grupele: 1 - Energie, 2 - Procese industriale, 3 - Utilizarea produselor, 4 - Agricultură, 6 - Deşeuri şi 11 - Surse naturale vor fi incluse în Grupa 7 - Alte surse, cod NFR 7.A. În cadrul procedurii pentru activităţile cod NFR 7.A este inclusă o serie de activităţi care se efectuează în România, ale căror emisii asociate trebuie raportate la activităţile cod NFR 7.A. Întrucât lista de activităţi cod NFR 7.A avută în vedere nu este exhaustivă, elaboratorii inventarelor de emisii vor trebui să identifice şi să ia în considerare orice altă activitate care se clasifică în această categorie.
Rezultatele inventarului naţional de emisii vor fi raportate în conformitate cu cerinţele de raportare la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Este de subliniat faptul că Ghidul EMEP/EEA este destinat în special elaborării inventarelor naţionale folosite pentru raportări naţionale CLRTAP, NEC, etc., în timp ce procedurile recomandate în prezentul îndrumar, urmărind cel mai înalt grad de detaliu posibil sunt destinate elaborării inventarelor de emisii atât la nivel local, cât şi la nivel naţional.
Conceptul avut în vedere în elaborarea procedurilor a pornit de la premisa că, în timp, inventarul naţional de emisii se va realiza pe baza datelor cu cel mai înalt grad de detaliu, şi anume, construcţia orientată pe emisiile estimate la nivelul surselor. Acest mod de abordare va aduce o serie de avantaje majore în ceea ce priveşte precizia, comparabilitatea, completitudinea, consecvenţa, transparenţa şi documentarea inventarelor de emisii.
SUBCAPITOLUL 2: 1.2 IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CHEIE DE SURSE DE EMISII
Analiza şi identificarea categoriilor de surse cheie a fost realizată pe baza raportărilor, către CLRTAP, NEC, pentru anii 2007 - 2009 utilizând nivelul 1 de estimare al categoriilor de surse cheie. În Tabelul 1.1 sunt prezentate, în mod centralizat, raportările luate în considerare în cadrul proceselor de analiză şi identificarea a categoriilor de surse cheie.
Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea categoriilor de surse cheie

Nr. crt.

Denumirea raportării

Data

Anul de raportare

Adresa web a raportării

1

Directive NEC December 2009

29-Dec-2009

2007

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envszmzhg

2

Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) 2010

15-Feb-2010

2007

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvs31oda

3

IIR 2008 and Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) version 2.0

15-Mar-2010

2007

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvs55p7a

4

Directive NEC March, 2010

15-Mar-2010

2007

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envs55stq

5

Directivei NEC December 2009

29-Dec-2009

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/_eu/nec/envszmzhg

6

Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) 2010

15-Feb-2010

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/envs3loda

7

IIR 2008 and Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) version 2.0

15-Mar-2010

2008

http://cdr.eionet._europa._eu/r_o/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvs55p7a

8

Directive NEC March, 2010

15-Mar-2010

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envs55stq

9

Directive NEC December 2010

29-Dec-2010

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envtrr_8_fa

10

Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) 2011

15-Feb-2011

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvtvqlta

11

Directive NEC December 2010

29-Dec-2010

2009

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/cnvtrr8_fa

12

Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) 2011

15-Feb-2011

2009

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvtvqlta

Rezultatele analizei categoriilor de surse cheie, cumulate pe grupe de poluanţi (poluanţi principali şi particule, metale grele şi poluanţi organici persistenţi) pentru 2007-2009 au condus la identificarea următoarele categorii de surse cheie:
- Încălzirea rezidenţială şi prepararea hranei - cod NFR 1.A.4.b este categoria de surse cheie numărul 1 pentru poluanţii principali şi particule, precum şi pentru poluanţii organici persistenţi;
- Producerea de energie electrică şi termică - cod NFR 1.A.1.a este categoria de surse cheie numărul 1 pentru metale grele, iar pentru poluanţii principali şi particule este a II-a categorie de surse cheie;
- Industria metalurgică, în special activităţile de siderurgie cod NFR 2.C.1, constituie a II-a categorie de surse cheie pentru metale grele şi a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;
- Pentru poluanţii organici persistenţi, a II-a categorie de surse cheie este reprezentată de către activităţile de incinerare a deşeurilor, în special de incinerarea deşeurilor medicale - cod NFR 6.C.a;
- Transportul rutier - cod NFR 1.A.3.b (în mod special autoturismele - cod NFR 1.A.3.b.i) constituie a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule;
- Transportul naval, cu precădere cel intern - cod NFR 1.A.3.d.ii, reprezintă a III-a categorie de surse cheie pentru metale grele;
- Arderile din industriile de fabricare şi construcţii, în special cele asociate fabricării fontei şi oţelului - cod NFR 1.A.2.a constituie a IV-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule, respectiv constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;
- Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, în special cele asociate creşterii bovinelor (codurile NFR 4.B.1.a, 4.B.1.b), porcinelor (cod NFR 4.B.8), păsărilor (codurile NFR 4.B.9.a, 4.B.9.b) constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule.
Totodată se constată că 80% din emisiile pentru poluanţii principali şi particule sunt date de următoarele categorii de surse:
- NOx - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.3.b.iii, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.2.f.i, 1.A.4.b.i) contribuie cu 83,98% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- SOx - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.2.a) contribuie cu 92,84% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- CO - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.3.b.ii) contribuie cu 82,31% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- COVnm - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 4.B.8, 3.C, 1.B.1.a, 4.B.1.a, 3.D.2, 1.B.2.b, 4.B.9.a, 2.B.5.a, 2.D.2, 1.A.3.b.iii) contribuie cu 80,79% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- NH3 - categoriile de surse asociate codurilor NFR (4.B.1.a, 4.B.8, 4.B.9.a, 6.B, 4.B.6, 4.B.1.b) contribuie cu 85,91% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- PM10 - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.a, 1.A.1.c, 1.A.2.f.i) contribuie cu 83,09% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- PM2.5 - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.c) contribuie cu 87,37% la emisiile naţionale ale acestui poluant.
SUBCAPITOLUL 3: 1.3 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR DE EMISII
Procedurile sunt prezentate pentru activităţile din categoriile NFR, ca urmare a necesităţilor de raportare a inventarelor naţionale de emisii. Trebuie menţionat că inventarele locale de emisii sunt focalizate pe arii delimitate spaţial cu o rezoluţie mare (de la nivel de localitate, până la nivelul unui amplasament industrial pe care se pot desfăşura o multitudine de activităţi). Astfel, pentru inventarele locale vor fi luate în considerare, pentru un anumit amplasament, toate activităţile care pot genera emisii de poluanţi, indiferent de categoria NFR în care acestea se încadrează. În schimb, pentru inventarele naţionale, emisiile asociate fiecărei categorii NFR vor fi cumulate, indiferent de amplasamentul surselor.
SECŢIUNEA 1: 1.3.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.a PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie sunt incluse instalaţiile mari de ardere (IMA), având puteri termice nominale peste 50 MWt.
Sursele din această categorie reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.1.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici deţinători de instalaţii mari de ardere;
- Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului - pot furniza date referitoare la instalaţiile mari de ardere, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IMA, IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator de instalaţie mare de ardere a chestionarului "Surse mari de ardere energie", care se referă atât la activitatea principală - arderea combustibililor, cât şi la activităţile conexe;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei instalaţii mari de ardere pot exista şi instalaţii de ardere având o putere termică mai mică de 50 MWt, operatorilor de IMA le vor fi transmise atât chestionarul "Surse mari de ardere energie", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- categoriile cheie de activităţi/surse.
În ceea ce priveşte instalaţiile mari de ardere, s-a constatat că operatorii din acest sector de activitate deţin date detaliate şi de bună calitate, pe baza cărora se pot estima emisiile, la nivelul fiecărei instalaţii în parte, cu un grad de certitudine ridicat.
Instalaţiile mari de ardere reprezintă o categorie cheie de surse de emisie la nivel naţional.
Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.1.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În urma analizei rapoartelor elaborate de operatorii instalaţiilor mari de ardere pentru îndeplinirea obligaţiilor de raportare conform directivei privind instalaţiile mari de ardere, precum şi cerinţelor legale privind raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, s-a constatat o bună comparabilitate, integralitate şi coerenţă a evaluării emisiilor de poluanţi.
Diversitatea şi complexitatea tipurilor de instalaţii de ardere necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnologiilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste instalaţii.
De asemenea, la instalaţiile mari de ardere au fost implementate programe de monitorizare continuă sau discontinuă a emisiilor, ceea ce a condus la crearea unei baze de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor.
Operatorii acestor instalaţii deţin modele de calcul al emisiilor care iau în considerare parametrii specifici proceselor de ardere şi informaţii referitoare la compoziţia combustibililor utilizaţi.
În aceste condiţii, operatorii instalaţiilor mari de ardere pot realiza estimări ale emisiilor cu grad ridicat de acurateţe şi pot asigura o documentare completă a acestora.
Pe de altă parte, raportările conform Ghidului EMEP/EEA impun definirea unor obiective de calitate a datelor, documentarea corespunzătoare a acestora, estimarea incertitudinilor care apar în toate etapele realizării inventarelor de emisii, ceea ce implică o cunoaştere aprofundată a tehnicilor şi tehnologiilor specifice fiecărei surse în parte. Se precizează că, până în prezent, conform cerinţelor Directivei IMA, operatorii de instalaţii mari de ardere raportau doar emisiile de oxizi de azot, oxizi de sulf şi pulberi. Inventarele de emisii pentru ceilalţi poluanţi necesar a fi raportaţi conform prevederilor CLRTAP erau elaborate pe baza factorilor de emisie selectaţi de către autorităţile de mediu, ceea ce probabil a generat incertitudini de evaluare a emisiilor.
Luând în considerare cele de mai sus, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional urmărindu-se obţinerea celor mai corecte şi complete informaţii care pot fi furnizate pe baza datelor existente. În cazul în care este necesar ca operatorii să efectueze prelucrări ale datelor de care dispun sau colectări de date suplimentare, acestea vor fi solicitate clar de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, care vor stabili, de comun acord cu operatorul, obiectivele de calitate a datelor şi termenul de transmitere a chestionarelor completate cu informaţiile finale.
Modul de completare a chestionarelor, tipul de date, modul de prelucrare a acestora precum şi toate informaţiile necesare elaborării unor inventare de emisii satisfăcătoare pe care autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului le vor solicita operatorilor vor fi definitivate în urma discuţiilor care vor avea loc pe secţiunea special destinată creată pe forumul de consultare.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora ţinând seama şi de discuţiile şi comentariile de pe forum. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări sau completări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Grupul de discuţii pentru acest subiect va analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.
De asemenea, se va verifica şi se va definitiva încadrarea activităţilor din amplasamentul unei IMA în codurile NFR.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul instalaţiilor mari de ardere se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - având în vedere că la o serie de instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor;
- Metode bazate pe bilanţuri de masă - aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - categorie în care se pot încadra modelele de estimare utilizate de operatorii IMA;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi;
- Metode bazate pe date surogat - aplicabile pentru estimarea emisiilor de metale.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. De asemenea, se va lua în considerare faptul că legislaţia naţională în vigoare impune estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru SO2, NOx şi pulberi (HG 440/2010), iar estimarea emisiilor pentru IMA care deţin date de monitorizare continuă pentru aceşti poluanţi se va efectua utilizând aceste date.
Ca urmare, se va proceda la următoarele:
- Identificarea IMA la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;
- Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare);
- Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru celelalte situaţii, şi anume IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea modelelor de estimare a emisiilor folosite de operatori. Se precizează că, după caz, modelele de estimare a emisiilor folosite de operatori vor fi extrapolate pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii care nu au fost incluşi până în prezent în raportările operatorilor.
Modul de extrapolare la care se face referire mai sus se va stabili în grupul de lucru, menţionându-se necesitatea ca operatorul să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile mari de ardere la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Pentru IMA care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul grupului de discuţii, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului. În cazul în care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi se va aplica procedura descrisă mai sus. Dintre aceste IMA, dar la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu există două alternative pentru estimarea emisiilor.
O alternativă ar consta în elaborarea şi implementarea de către operator a propriului model pentru calculul emisiilor, adecvat tehnicii specifice instalaţiei.
Cea de-a doua alternativă constă în folosirea metodelor bazate pe factori de emisie, inclusiv după caz a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 1 "External Combustion Sources" şi în capitolul 3 "Stationary Internal Combustion Sources" (http://www.epa.gov/ttnchiel/ap-42/).
Pentru estimarea emisiilor de SO2 se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, luând în considerare, după caz, procentul de reţinere în cenuşă şi/sau în instalaţia pentru reducerea emisiilor.
Pentru estimarea emisiilor de metale de la instalaţiile care funcţionează pe combustibili solizi se recomandă utilizarea datelor privind concentraţiile de metale în combustibili, în cenuşă şi în particulele reţinute în sistemele pentru controlul emisiilor de particule. Metoda constă în calcularea emisiilor de metale (cantităţile existente în particulele emise) prin extrapolarea datelor privind concentraţiile de metale în particulele reţinute la particulele emise.
Se precizează că inventarele locale de emisii pentru IMA vor include nu numai activitatea principală, de ardere a combustibililor, ci şi celelalte activităţi conexe desfăşurate pe amplasamentul acesteia. De exemplu, activităţi conexe unei IMA care funcţionează cu cărbune pot fi reprezentate de stocarea, manevrarea şi procesarea cărbunelui. Aceste activităţi conduc la generarea de emisii de particule asociate categoriei cod NFR 1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa energetică naţională.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 2: 1.3.2. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.b RAFINAREA ŢIŢEIULUI
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie sunt incluse instalaţiile de ardere în care procesul de ardere are loc fără contact cu produsul, utilizate în rafinării pentru încălzirea ţiţeiului/produselor. Sursele de ardere din categoria NFR 1.A.1.b sunt asociate strict proceselor de producţie (cuptoare din componenţa instalaţiilor de procesare) şi nu includ alte surse de ardere pentru generarea de energie electrică şi termică existente într-o rafinărie.
Trebuie precizat faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de emisie asociate proceselor de producţie propriu-zise, dintre care arderea combustibililor în cuptoarele de proces reprezintă doar o categorie NFR (cod 1.A.1.b). Alte surse specifice sunt procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului în sine, transferul şi stocarea produselor, arderea gazelor la faclă, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, care sunt încadrate la alte categorii NFR, cum sunt: cod NFR 1.B.2.a.iv - rafinare, stocare, cod NFR 1.B.2.a.v - distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.c - sisteme de ventilare şi ardere la faclă, cod NFR 3.C - industria chimică (suflarea asfaltului).
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că, începând cu anul 2008, sursele de ardere asociate proceselor tehnologice de rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 4.A.1.b sunt reprezentate de consumuri de combustibili.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.2.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici deţinători de rafinării;
- Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului - pot furniza date referitoare la instalaţiile de rafinare a ţiţeiului, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii rafinăriilor de ţiţei a chestionarului "Rafinării", care se referă atât la arderea combustibililor în cuptoare de proces, cât şi la activităţile de procesare şi de stocare;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că o rafinărie poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor rafinăriilor le vor fi transmise atât chestionarul "Rafinării", cât şi chestionarele "Surse mari de ardere energie" şi "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.b sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.2.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de procesare a ţiţeiului necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste instalaţii.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei rafinării, adică:
- arderea combustibililor în cuptoarele de proces, cod NFR 1.A.1.b - rafinarea ţiţeiului;
- procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, transferul şi stocarea produselor, cod NFR 1.B.2.a.iv - rafinare, stocare;
- distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.a.v;
- ventilare şi arderea gazelor la faclă, cod NFR 1.B.2.c - sisteme de ventilare şi ardere la faclă;
- suflarea asfaltului, cod NFR 3.C - industria chimică (suflarea asfaltului).
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere (cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
Dat fiind faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de emisie, în cadrul secţiunii definite pe forumul INVENTARE EMISII se va verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei rafinării în codurile NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b (arderi în cuptoarele de proces din cadrul rafinăriilor).
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei rafinării, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul cuptoarelor de proces se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile în cazul în care sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;
- Metode bazate pe bilanţuri de masă - aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de cuptoarele de proces.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.
Ca urmare, se va proceda la următoarele:
- Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;
- Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard de operare);
- Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare continuă (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru cuptoarele. de proces la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul secţiunii definite pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de proces la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul grupului de discuţii, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.
În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în Metoda de estimare a emisiilor pentru E-PRTR raportate de rafinării [Air pollutant emission estimation methods for E-PRTR reporting by refineries, prepared by the CONCAWE Air Quality Management Group's Special Task Force on Emission Reporting Methodologies (STF-69) CONCAWE Report 01/09, 2009] şi în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze, pentru fiecare instalaţie şi pentru fiecare tip de combustibil în parte. În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze.
Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un anumit tip, injecţie cu abur, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.
Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42 recalculaţi din unităţi de masă pe unităţi fizice de combustibil (de exemplu, kg/103 litri combustibil lichid) în unităţi de masă pe unităţi energetice de combustibil (g/GJ), se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie US EPA/AP-42, pentru a se evita erorile induse de diferenţele dintre puterile calorice ale combustibililor utilizate de Ghid şi puterile calorice ale combustibililor utilizaţi de fiecare rafinărie din România. În acest sens, se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 1 "External Combustion Sources" şi în capitolul 3 "Stationary Internal Combustion Sources" (http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/).
Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de conţinutul de sulf din combustibilii utilizaţi.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 3: 1.3.3. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.c FABRICAREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI ŞI ALTE INDUSTRII ENERGETICE
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie sunt incluse cuptoarele de fabricare a cocsului.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de ardere asociate procesului de fabricare a cocsului nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Se precizează că emisiile asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate numai de emisiile rezultate din procesul de ardere pentru generarea de căldură necesară pirolizei cărbunelui în cuptorul de cocs. Sursele sunt punctuale, dirijate.
Emisiile fugitive aferente fabricării cocsului sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 1.B.1.b, fiind abordate în subcapitolul 1.3.14.2 al prezentului îndrumar.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate de consumul de cărbune cocsificabil şi de producţia de cocs.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.3.1. SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;
- Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului - pot furniza date referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a chestionarului "Fabricare cocs", care se referă atât la activitatea propriu-zisă de fabricare a cocsului (cuptorul de cocs), cât şi la activităţi conexe, respectiv, surse de emisii fugitive;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
În cazul în care în amplasamentul unei instalaţii de fabricare a cocsului funcţionează şi instalaţii de ardere (centrale termice, etc.), operatorilor instalaţiilor de fabricare a cocsului le va fi transmis, de asemenea, chestionarul "Surse de ardere de mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.c sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii este de aşteptat ca operatorii să deţină date de detaliu privind activitatea. În acest caz estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare. În cazul în care operatorii nu deţin astfel de date, se va utiliza nivelul 2 de abordare în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.3.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Specificitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de fabricare a cocsului precum şi a celor de tratare a gazelor de cocs necesită implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.
În general, activitatea de fabricare a cocsului este aferentă activităţilor de metalurgie feroasă primară. În aceste situaţii, procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru activitatea de fabricare a cocsului se va desfăşura simultan cu cea pentru activităţile de fabricare a fontei şi oţelului (categoriile de surse cod NFR 1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare şi construcţii - Fabricarea fontei şi oţelului şi cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului).
În cazul în care activitatea de fabricare a cocsului este independentă se va utiliza o procedură asemănătoare, adaptată acestui tip de operatori.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii generate de fabricarea cocsului se pot utiliza următoarele metode:
- Metode bazate pe măsurări directe;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;
- Metode bazate pe factori de emisie.
În cazul în care sunt disponibile, datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de regulă SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor, estimarea emisiilor pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând modelele specifice. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.
În cazul în care nu sunt disponibile date de monitorizare continuă care să respecte criteriile de calitate sau modele pentru estimarea emisiilor, emisiile generate de cuptoarele de cocs se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.
Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operatori pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de cocs la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru cuptoarele de cocs la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Pentru instalaţiile/poluanţii pentru care nu sunt disponibile date de monitorizare sau modele de estimare a emisiilor, estimarea emisiilor se va efectua utilizând factorii de emisie recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul 1.A.1, subcapitolul 5, tabelele 5-3 şi 5-4 (nivelul 2 de abordare).
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o instalaţie de fabricare a cocsului va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Astfel, inventarul local pentru o astfel de instalaţie va include:
- sursele de emisii fugitive asociate fabricării cocsului - categorie activităţi cod NFR 1.B.1.b - Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi;
- sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial), dacă este cazul;
- sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;
- sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordantei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumul de cărbune cocsificabil pentru fabricarea cocsului şi producţia de cocs cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.1.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 4: 1.3.4. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.2 ARDERI ÎN INDUSTRII DE FABRICARE ŞI CONSTRUCŢII
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi 1.A.2 se referă la procesele de ardere care fac parte integrantă din procesele tehnologice de fabricare a unui produs (de exemplu, atunci când combustibilul este un subprodus al procesului sau când produsele de ardere şi materiile prime se amestecă direct), precum şi la procesele în care produsele de ardere pot fi modificate prin interacţiunea cu activităţile de producţie. Această categorie de activităţi se referă, de fapt, la acele procese tehnologice în care arderea combustibilului se realizează în contact cu materialele procesate (ardere cu contact), spre deosebire de procesele tehnologice în care arderea combustibilului în scopul producerii de căldură necesară desfăşurării procesului tehnologic se realizează în instalaţii separate de cele de procesare, fără contact cu materialele procesate (de exemplu, cuptoarele de proces din rafinării) şi la care emisiile rezultate din ardere sunt separate fizic de cele rezultate din procesare. Emisiile asociate acestei categorii de activităţi pot avea loc în urma ambelor procese: de ardere şi tehnologice. Emisiile asociate proceselor de ardere se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a...1.A.2.f), iar cele asociate proceselor tehnologice se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G.
Se precizează că arderile cu contact specifice industriilor chimică, celuloză şi hârtie, prepararea hranei şi băuturilor sunt asociate proceselor tehnologice sau sistemelor de reducere a emisiilor cum sunt:
- industria chimică - fabricarea negrului de fum, oxidarea termică a gazelor reziduale din procese, arderea apelor uzate provenite din procese chimice în focarele cazanelor, etc.;
- industria celulozei şi hârtiei - arderea leşiilor epuizate şi a gazelor cu conţinut de COVnm în cazanul de regenerare, etc.;
- prepararea hranei şi băuturilor - arderea deşeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.
În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de procese de ardere, împreună cu categoriile de procese tehnologice de producţie asociate acestora, pe coduri NFR, pentru categoriile de activităţi industriale la care se referă codul NFR 1.A.2:
Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi activităţile industriale asociate

Cod NFR categoria de activităţi arderi industriale

Activităţi arderi industriale

Activităţi industriale

Cod NFR categoria de activităţi industriale

1.A.2.a

Fabricare fontă şi oţel şi fabricare feroaliaje

Fabricare fontă şi oţel

2.C.1

Fabricare feroaliaje

2.C.2

1.A.2.b

Fabricare metale neferoase

Fabricare aluminiu

2.C.3

Fabricare cupru

2.C.5.a

Fabricare plumb

2.C.5.b

Fabricare nichel

2.C.5.c

Fabricare zinc

2.C.5.d

Fabricare alte metale

2.C.5.e

1.A.2.c

Industria chimică

Industria chimică

2.B

1.A.2.d

Fabricare celuloză şi hârtie

Fabricare celuloză şi hârtie

2.D.1

1.A.2.e

Fabricare alimente, băuturi şi tutun

Fabricare alimente şi băuturi

2.D.2

1.A.2.f

Altele

Fabricare ciment

2.A.1

Fabricare var

2.A.2

Asfaltare drumuri

2.A.6

Fabricare gips, vată minerală, sticlă, cărămizi şi ţigle, email

2.A.7.d

Altele

2.G

Sursele din categoria cod NFR 1.A.2, asociate activităţilor de fabricare a fontei şi oţelului (cod NFR 1.A.2.a), reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. De asemenea, majoritatea instalaţiilor din categoria cod NFR 1.A.2 cad sub incidenţa Directivei IPPC şi reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili şi de producţii.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.4.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice, emailurilor.
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, precum şi date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatori, în funcţie de domeniul de activitate, a chestionarelor: "Chimie", "Procese producţie minerale", "Procese producţie metalurgie", "Procese producţie celuloză", "Procese producţie alimente băuturi", care se referă la toate activităţile din cadrul unităţii industriale respective;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că o unitate industrială din categoriile menţionate mai sus poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele "Surse mari de ardere energie", după caz, precum şi "Surse ardere mică putere punctuale". Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul "Fabricare cocs".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- categoriile cheie de activităţi/surse;
- importanta surselor pentru poluarea la nivel local.
Având în vedere că majoritatea activităţilor industriale din aceste sectoare sunt bine controlate şi monitorizate de operatori, este necesară implicarea directă a acestora în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalaţii în parte.
Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.4.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de procesare din sectoarele industriale de metalurgie feroasă primară şi/sau secundară, metalurgie neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice, emailurilor, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste instalaţii.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei unităţi industriale, adică:
- procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a...1.A.2.f);
- procesele tehnologice cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G;
- procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase primare.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere (cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, se vor analiza datele colectate pe baza chestionarelor în vederea stabilirii setului de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.
De asemenea, tot în cadrul discuţiilor, se va verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.2 (arderi cu contact).
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei unităţi industriale având unul dintre profilurile de activitate menţionate mai sus, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul proceselor de ardere cu contact se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - având în vedere că la o serie de instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor;
- Metode bazate pe bilanţuri de masă - aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de ardere cu contact;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii relevanţi;
- Metode bazate pe date surogat - aplicabile pentru estimarea emisiilor anumitor poluanţi asociaţi unor activităţi.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.
Ca urmare, se va proceda la următoarele:
- Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;
- Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard de operare);
- Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare continuă (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de regulă SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile de ardere cu contact la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul discuţiilor din secţiunea respectivă, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.
În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor feroase, fabricarea metalelor neferoase, cimentului şi varului, celulozei şi hârtiei, sticlei, materialelor ceramice, precum şi a diferitelor produse chimice organice sau anorganice, pentru fiecare instalaţie. În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.
Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.a....1.A.2.f, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un anumit tip, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.
Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, cea mai mare parte din factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile, se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie incluşi în aceste documente. În cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare. Se menţionează faptul că documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile care au disponibili factori de emisie îi furnizează pentru toţi poluanţii relevanţi. Ghidul EMEP/EEA, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.2 furnizează numai factorii de emisie pentru gazele (SOx, NOx, CO) rezultate din procesele de ardere, factorii pentru ceilalţi poluanţi relevanţi (particule, metale etc.) fiind prezentaţi în subcapitolele privind procesele tehnologice (2.A, 2.B, 2.C, 2.D, 2.G).
Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de conţinutul de sulf din combustibilii şi materiile prime utilizate.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi furani, etc.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.2.a...1.A.2.f se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa energetică naţională.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 1.A.2.a...1.A.2.f vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 5: 1.3.5. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.a. TRANSPORT AERIAN
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.a cuprinde transportul aerian civil şi tratează emisiile asociate arderilor în motoarele cu care sunt echipate aeronavele, aferente următoarelor activităţi:
- traficul la nivelul aeroporturilor internaţionale (ciclurile de aterizare - decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (i);
- traficul de croazieră internaţional, care se desfăşoară peste altitudinea de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (ii);
- traficul la nivelul aeroporturilor destinate traficului aerian intern (ciclurile de aterizare-decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (i);
- traficul de croazieră intern, care se desfăşoară peste altitudinea de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (ii).
Diferenţierea caracterului naţional - internaţional al zborurilor trebuie să se facă ţinând cont de locurile aterizărilor şi decolărilor şi nu în funcţie de naţionalitatea companiilor care operează la nivel naţional.
Principalii poluanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt: dioxid de carbon, oxizi de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi şi oxizi de sulf. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.
Pe un aeroport se desfăşoară o serie de activităţi şi procese generatoare de emisii atmosferice (altele decât cele datorate arderii carburantului în motoarele de avion pe diferite faze ale zborurilor), care trebuie luate în considerare la elaborarea inventarelor de emisii.
- Arderea combustibililor în echipamentele auxiliare (mobile) pentru producerea de energie electrică pentru alimentarea aeronavelor în zonele parcărilor de avioane şi a terminalelor;
- Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);
- Stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea aeronavelor, precum şi a vehiculelor şi utilajelor care deservesc aeroportul (cod NFR 1.B.2.a.v);
- Alimentarea cu carburant a aeronavelor (cod NFR 1,B.2.a.v);
- Construcţia şi întreţinerea aeronavelor: suduri, prelucrări mecanice, galvanizare şi testare motoare (cod NFR 7.A), precum şi degresarea (cod NFR 3.B.1) şi vopsirea aeronavelor (cod NFR 3.A.2);
- Funcţionarea utilajelor mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f);
- Traficul intern al autovehiculelor (autovehiculele pentru transport bagaje, pasageri şi catering sau alte servicii) - va fi luat în considerare doar în elaborarea inventarelor locale;
- Traficul autovehiculelor în parcările aeroportului - va fi luat în considerare doar în elaborarea inventarelor locale.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul aerian nu reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul aeroporturilor poate însă genera un impact local semnificativ.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.a sunt reprezentate de consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de aeronave şi pe tipuri de zboruri (interne sau internaţionale).
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.5.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:
- Autoritatea Aeronautică Civilă Română - informaţii cu privire la operatorii aerieni, operatorii de aeroporturi/aerodromuri aferente zborurilor de pasageri şi marfă, precum şi aviaţiei generale;
- Operatorii aerieni din aviaţia generală (utilitară, sportivă/de agrement etc.) - informaţii referitoare la traficul aerian propriu;
- Operatorii de aeroporturi/aerodromuri - informaţii referitoare la orarul zborurilor, defalcate pe zboruri interne, respectiv internaţionale, şi pe tipuri de aeronave, pentru determinarea numărului ciclurilor de decolare-aterizare; informaţii referitoare la cantităţile de carburanţi utilizate; informaţii referitoare la activităţile aeroportuare etc.;
- Institutul Naţional de Statistică - date privind consumurile anuale de carburanţi pentru transportul aerian, etc.;
- Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale, regionale şi centrale pentru protecţia mediului - date relevante cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor efectua următoarele activităţi:
- solicitarea la Autoritatea Aeronautică Civilă Română de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul aerian intern şi internaţional;
- transmiterea chestionarului "Aeroport" către deţinătorii de date;
- transmiterea chestionarului "Aerodrom" către deţinătorii de date;
- solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul aerian intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, număr de cicluri decolare-aterizare, număr de călători, volume de mărfuri, etc.);
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente.
Operatorilor aeroporturilor/aerodromurilor li se va transmite şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". Se menţionează faptul că în chestionarele "Aeroport" şi "Aerodrom" sunt incluse şi datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor aeroportuare.
Identificarea nivelului de abordare
Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate se va utiliza nivelul 3 de abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.5.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui grup de discuţii pentru acest subiect în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor contacta autorităţile responsabile şi principalii operatori şi vor colabora pentru a stabili următoarele aspecte:
- Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;
- Identificarea operatorilor aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri aferente aviaţiei generale şi a heliporturilor;
- Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între autorităţile implicate. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor către marii şi micii operatori aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri, precum şi modul de colectare a datelor;
- Stabilirea modalităţilor optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.
Datele colectate prin chestionare vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii
Dintre sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.a, în inventarele locale de emisii vor fi incluse doar cele asociate ciclurilor de aterizare - decolare ale aeronavelor (aferente atât zborurilor interne, cât şi celor internaţionale).
Estimarea emisiilor pentru ciclurile aterizare-decolare se va face separat pentru zborurile interne, respectiv zborurile internaţionale.
Emisiile asociate traficului de croazieră (intern şi internaţional) vor fi inventariate doar la nivel naţional.
Estimarea emisiilor aferente ciclurilor de decolare-aterizare (cod NFR 1.A.3.a.ii) se va realiza pe baza nivelului 2 de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.a, în tabelul 3-5.
Estimarea emisiilor asociate traficului de croazieră se va realiza pe baza nivelului 1 de abordare. Pentru aceasta, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă utilizarea factorilor de emisie indicaţi în tabelul 3-3 din capitolul 1.A.3.a şi a următorului algoritm de calcul:
1.Obţinerea cantităţilor anuale de carburant vândut pentru aviaţie la nivel naţional (în mii de tone);
2.Obţinerea cantităţilor de carburant utilizat pentru traficul aerian intern;
3.Calcularea cantităţilor de carburant utilizat în traficul internaţional prin diferenţa cantităţilor de la punctele 1 şi 2;
4.Obţinerea numărului total de cicluri aterizare-decolare din traficul aerian intern;
5.Calcularea consumului total de carburant asociat ciclurilor decolare-aterizare din traficul aerian intern prin înmulţirea numărului de cicluri interne cu factorul generic specific de consum asociat flotei (este necesară încadrarea acesteia în categoria flotă cu caracteristici tehnologice de nivel mediu sau de tip vechi);
6.Calcularea consumului de carburant asociat modului de operare în regim de croazieră pentru traficul intern prin diferenţa dintre cel total (pct. 2) şi cel asociat ciclurilor aterizare-decolare (pct. 5);
7.Estimarea emisiilor asociate traficului aerian intern în regim de croazieră (factor de emisie din tabelul 3-3 înmulţit cu cantitatea de carburant utilizat în regim de croazieră în traficul aerian intern);
8.Reluarea paşilor de la punctele 4-7 pentru estimarea emisiilor asociate cu traficul aerian internaţional.
Pentru estimarea emisiilor asociate aviaţiei generale/utilitare se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din capitolul 1.A.3.a.
În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile corespunzătoare unui aeroport/aerodrom vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici aferente (atât sursele asociate ciclurilor de decolare-aterizare ale aeronavelor, cât şi sursele asociate activităţilor aeroportuare), indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria cod NFR 1.A.3.a se vor realiza prin agregarea inventarelor locale ale emisiilor aferente acestei categorii, separat pentru zborurile interne, respectiv internaţionale şi pentru ciclul de decolare-aterizare, respectiv zborul de croazieră.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Raportarea emisiilor asociate traficului de croazieră în baza CLRTAP şi a Directivei NEC, conform formatului de raportare recomandat, se va face separat, la secţiunea care cuprinde activităţile ale căror emisii nu sunt incluse în totalul emisiilor naţionale pentru codul NFR aferent categoriei din care fac parte. Emisiile asociate traficului de croazieră intern, respectiv internaţional vor fi raportate sub coduri NFR separate, după cum urmează:
- pentru traficul intern codul NFR 1.A.3.a.ii (ii);
- pentru traficul internaţional - codul NFR 1.A.3.a.i (ii).
Emisiile asociate ciclurilor de aterizare-decolare vor fi raportate după cum urmează:
- pentru zborurile interne - codul NFR 1.A.3.a.ii (i);
- pentru zborurile internaţionale - codul NFR 1,A.3.a.i (i).
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 6: 1.3.6. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.i-iv TRANSPORT RUTIER
SUBSECŢIUNEA 10:
Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de eşapament datorate arderii carburanţilor în motoarele termice care echipează următoarele tipuri de autovehicule:
- Autoturisme - cod NFR 1.A.3.b.i;
- Autoutilitare - cod NFR 1.A.3.b.ii;
- Autovehicule grele incluzând şi autobuze - cod NFR 1.A.3.b.iii;
- Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.
Nu se includ în această categorie emisiile datorate evaporării carburanţilor (cod NFR 1.A.3.b.v), cele datorate uzurii cauciucurilor şi frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi) sau uzurii carosabilului (cod NFR 1.A.3.b.vii).
Transportul rutier reprezintă o categorie cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. şi în consecinţă inventarele de emisii trebuie elaborate pe un nivel de abordare care să includă în estimarea acestora cât mai multe dintre aspectele specifice şi de detaliu descrise de Ghid.
Ghidul prezintă două moduri diferite de realizare a inventarului:
- Abordarea bottom-up care se bazează pe estimarea emisiilor la nivel de arteră de trafic, ţinând cont de debitul de trafic pe artere (vehicule/oră) şi de compoziţia acestuia (parametrii determinaţi prin numărători de trafic), viteza medie de deplasare, lungimea arterei şi folosind factori de emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot face estimări privind încărcarea traficului pe restul de artere neinventariate (în general cele mici), procentul din kilometraj efectuat la rece la nivelul tuturor arterelor, etc.
- Abordarea top-down care se bazează pe utilizarea datelor referitoare la compoziţia parcului auto pe categorii de clase de autovehicule, consumul de carburant la nivelul ariei de interes, folosind factori de emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot face estimări privind kilometrajul mediu anual pe categorii de autovehicule, procentul din kilometraj efectuat la rece, etc.
Cele două metode pot fi aplicate independent una de cealaltă, rezultatele obţinute fiind diferite în cele mai multe cazuri (atât emisiile, cât şi consumurile de carburanţi). Ghidul propune analizarea câtorva parametri (kilometrajul anual, procentul de kilometraj parcurs la rece, factorii de emisie şi de consum) utilizaţi şi calibrarea lor în vederea obţinerii unor rezultate comparabile (cel puţin din punctul de vedere al consumului de carburant la nivelul ariei de interes).
Trebuie menţionat că în cazul abordării bottom-up, emisiile asociate surselor mobile de emisie (autovehicule) sunt agregate şi se distribuie de-a lungul arterelor de trafic, de aceea sursele astfel compuse sunt cunoscute sub denumirea de surse liniare.
Abordarea top-down furnizează inventarul compact la nivelul ariei de interes fără o distribuire spaţială, fiind necesar a se defini algoritmi specifici în vederea distribuirii emisiilor la nivel de sursă liniară (artere principale, secundare, etc.) sau de suprafaţă (comune, localităţi mici, zone rezidenţiale cu trafic redus, etc.).
Un inventar construit pe gradul cel mai înalt de detaliu, care să servească tuturor scopurilor, trebuie să cuprindă toate emisiile asociate eşapamentelor autovehiculelor (calculate conform nivelului 3 de abordare) distribuite pe întreaga reţea naţională şi locală de drumuri (abordare bottom-up), ţinându-se cont de traficul asociat fiecărui segment de arteră localizat între două intersecţii (noduri rutiere). Acest mod de abordare este extrem de complex şi implică alocarea unor resurse umane şi materiale mari, precum:
- proiectarea unor reţele cât mai reprezentative de monitorizare a traficului care să furnizeze informaţii cât mai complete referitoare la traficul mediu zilnic pe arterele selectate;
- implementarea unor modele de trafic la nivel local şi naţional;
- caracterizarea completă a infrastructurii rutiere - din punct de vedere al debitului maxim, tip carosabil, pante, canion stradal, etc.;
- realizarea unor statistici locale şi naţionale referitoare la compoziţia parcului auto, kilometraj, procentaj din kilometraj parcurs cu motorul la rece, nivel mediu de încărcare (tonaj) pe diverse tipuri de autovehicule grele.
Astfel de inventare rafinate servesc mai ales unor scopuri precum: realizarea de evaluări şi prognoze privind calitatea aerului în zone urbane critice din punct de vedere al nivelurilor ridicate ale concentraţiilor de poluanţi datorate emisiilor din trafic, realizarea planurilor de gestionare a calităţii aerului care includ pachete specifice de măsuri ce vizează reducerea emisiilor asociate traficului rutier.
Ghidul recomandă utilizarea metodei bottom-up menţionate mai sus, în special pentru:
- Realizarea inventarelor din trafic la nivelul marilor oraşe (aglomerări urbane);
- Realizarea inventarelor detaliate la nivelul autostrăzilor şi drumurilor naţionale şi europene.
În restul localităţilor mici sau în zone rurale se poate realiza estimarea emisiilor din trafic cu un grad mai redus de detaliu, folosind informaţii referitoare la parcul auto local, traficul auto de tranzit, lungimi de drumuri pe diverse tipuri ca funcţionalitate (drumuri principale, secundare asfaltate, secundare neasfaltate etc.), debite medii de trafic pe aceste tipuri de drumuri.
Pentru realizarea inventarelor asociate transportului rutier implementarea unor modele de trafic reprezintă o soluţie care trebuie dezvoltată în viitorul apropiat cel puţin la nivelul aglomerărilor din România.
În vederea realizării inventarului datele existente vor trebui completate cu informaţii surogat sau cu aproximări bazate pe experienţa experţilor elaboratori ai inventarului.
Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării inventarului de emisii.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.6.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:
Registrul Auto Român:
- Statistica parcului auto judeţean şi naţional:
Populaţie pe tipuri de categorii şi clase COPERT IV;
Kilometraj mediu anual pe urban, rural, autostradă;
Viteză medie de deplasare urban, rural;
Tip alimentare motor (injecţie/carburaţie) şi control evaporativ.
- Monitorizare trafic în diferite puncte localizate la nivelul arterelor urbane şi extraurbane. Aceasta constă în campanii periodice de numărare a traficului (pe categorii de autovehicule) în puncte localizate de-a lungul unor artere prestabilite după anumiţi algoritmi şi măsurarea simultană a concentraţiilor de poluanţi în aceste puncte. Suplimentar se realizează modelări ale dispersiei poluanţilor la nivel stradal folosind datele de numărători, rezultatele extrase din modele fiind verificate prin setul de măsurători de calitatea aerului efectuate simultan cu numărătorile.
Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului deţin date de monitorizare trafic în diverse puncte pe diferite artere care sunt actualizate anual. Datele se colectează pe baza unei metodologii, utilizând chestionare specifice propuse de RAR în cadrul proiectului "Asistenţă în România privind transpunerea şi implementarea Directivei-cadru Calitatea aerului înconjurător a Uniunii Europene - COWI Danish Project".
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) - deţine informaţii referitoare la traficul mediu zilnic pe principalele Drumuri Naţionale (monitorizare) sau studii de trafic realizate cu ocazia proiectelor importante care vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere extraurbane. CNADNR are un sediu central în Bucureşti, în teritoriu fiind organizată în 7 Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri: DRDP Bucureşti, DRDP Craiova, DRDP Timişoara, DRDP Cluj, DRDP Braşov, DRDP Iaşi, DRDP Constanţa.
Autoritatea Rutieră Română informaţii referitoare la transportatorii de marfă şi de persoane.
Primăriile locale - deţin în general diverse studii care includ prognoze de trafic realizate cu ocazia proiectelor importante ce vizează dezvoltarea infrastructurii urbane. De asemenea, unele primării, în cadrul programelor de gestionare a traficului, au instalat reţele de supraveghere a traficului (camere de luat vederi) care pot furniza informaţii referitoare la încărcarea traficului pe diferite artere.
Poliţia rutieră - informaţii privind monitorizarea traficului pe principalele artere de interes (în general cele cu un trafic mediu zilnic ridicat).
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele activităţi:
- Transmiterea către RAR a chestionarelor care solicită informaţii referitoare la:
statistica parcului auto judeţean/naţional;
programul de monitorizare a traficului pe artere urbane şi extraurbane la nivelul judeţului: descrierea metodologiei de monitorizare a traficului, descrierea programului de monitorizare a traficului, furnizarea rezultatelor în formatul anexat.
- Transmiterea celorlalte autorităţi (primării, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Autoritatea Rutieră Română, Poliţia Rutieră) a chestionarelor care solicită informaţii referitoare la monitorizarea traficului pe artere urbane sau extraurbane şi metodologia de realizare a acestor monitorizări;
- Realizarea de către Agenţiile pentru Protecţia Mediului a unor campanii anuale de măsurări conform unui program de monitorizare şi unei metodologii prestabilite.
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere că Registrul Auto Român poate furniza informaţii cu grad ridicat de acurateţe (la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional) referitoare la următoarele aspecte:
- Date de activitate:
Număr de autovehicule pe fiecare categorie
Dezagregarea parcului auto pe clase de emisii conform COPERT
Kilometraj pe fiecare clasă de emisie
Kilometraj în fiecare regim de desfăşurare a traficului (urban, rural, autostradă)
- Caracteristici ale traficului:
Viteze medii pe categorii de autovehicule şi regim de desfăşurare trafic
se poate alege ca nivel de abordare nivelul 3, chiar dacă anumite aspecte specifice precum estimarea procentului din kilometrajul total parcurs la rece, includerea corecţiilor privind panta drumului, includerea corecţiei de vechime a autovehiculului asupra factorului de emisie, nu pot fi încă inserate în calculele de emisie.
În acelaşi timp, existenţa unor programe de monitorizare la nivel judeţean (efectuate de primării, Poliţia Rutieră, APM sau RAR) a traficului pe artere importante urbane şi extraurbane oferă posibilitatea realizării unor estimări ale emisiilor de-a lungul arterelor principale (atât urbane cât şi extraurbane).
În aceste condiţii inventarele locale pot fi realizate astfel:
- la nivelul arterelor importante urbane (distribuite liniar uniform de-a lungul acestora) obţinute pe baza datelor de monitorizare a traficului;
- la nivelul drumurilor naţionale şi autostrăzilor - pe baza datelor obţinute din monitorizarea traficului;
- cu un grad mai scăzut de detaliu din punct de vedere al reprezentării spaţiale pentru restul emisiilor asociate traficului care nu au fost estimate la nivel de artere rutiere. Acestea vor fi estimate şi alocate unor arii cu extindere spaţială mai mare, de exemplu zone rezidenţiale cu trafic redus, localităţi mici şi zone rurale, etc.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.6.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Luând în considerare importanţa traficului rutier ca fiind o categorie cheie din punct de vedere al nivelului emisiilor în cazul mai multor poluanţi (NOx, CO), cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului la nivel local şi naţional cu celelalte autorităţi.
Realizarea fluxului de date
La nivel central
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Registrului Auto Român datele statistice actualizate referitoare la parcurile auto (judeţene/naţional) şi informaţiile referitoare la monitorizarea traficului (metodologie, program de monitorizare) pe artere urbane şi extraurbane, prin intermediul chestionarelor denumite "RAR trafic rutier judeţean" şi "Numărători trafic".
În cadrul grupului de discuţii din cadrul forumului INVENTARE DE EMISII, se va reactualiza Ghidul de numărători în trafic, care va fi transmis către Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu celelalte autorităţi implicate vor elabora chestionare specifice pentru colectarea datelor, în funcţie de conţinutul şi de structura bazelor de date existente. Pentru asigurarea uniformităţii raportării, aceste chestionare vor fi utilizate şi pentru colectarea datelor la nivel local.
Datele vor fi furnizate de către RAR şi de celelalte instituţii, dezagregate la nivel judeţean (parc auto pe fiecare judeţ şi monitorizări de trafic în toate punctele aflate pe teritoriul aceluiaşi judeţ) în vederea transmiterii ulterioare a acestora de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la nivel teritorial către APM.
La nivel local
Agenţia locală pentru Protecţia Mediului va transmite tuturor instituţiilor deţinătoare de date privind activitatea de transport rutier, chestionarele specifice, elaborate la nivel central, referitoare la traficul pe arterele urbane şi extraurbane.
Este deosebit de important ca, ulterior recepţionării şi centralizării tuturor informaţiilor existente la nivel judeţean privind monitorizarea traficului (obţinute de la autorităţile locale şi centrale), să se stabilească un program unic de monitorizare pe baza unui program stabilit de comun acord de către autorităţile implicate. Acest program va fi iniţiat şi realizat în urma unor analize atente ce vizează:
- Reprezentativitatea arterelor de trafic monitorizate;
- Necesitatea completării cu noi puncte de monitorizare instalate în special pe arterele de acces în interiorul oraşelor, şosele de centură, arcuri şi inele interne urbane cu debite mari de trafic, drumuri naţionale existente la nivel judeţean;
- Necesitatea proiectării unei reţele de monitorizare a traficului suficient de dense pentru a putea realiza după anumiţi algoritmi, cu o precizie cât mai bună, distribuirea traficului pe restul arterelor nemonitorizate.
O alternativă, cel puţin în cazul marilor aglomerări, este aceea de a implementa modele de trafic, ale căror rezultate constau tocmai în această distribuire cu un grad crescut de precizie a traficului la nivel urban şi periurban.
La nivel judeţean eforturile autorităţilor care elaborează inventarul se vor axa pe două direcţii:
- Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel urban (în special în marile aglomerări) - care implică proiectarea unei reţele de monitorizare a traficului cât mai densă şi cu un program de monitorizare cât mai coerent;
- Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel extraurban - care implică monitorizarea traficului pe drumurile naţionale cu trafic intens/autostrăzi şi elaborarea unor proceduri de distribuire a emisiilor pe celelalte drumuri judeţene sau la nivelul localităţilor mici.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul transportului rutier în cazul aplicării nivelului 3 de abordare se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea emisiilor prin metoda top-down;
- Metode bazate pe factori de emisie - estimarea emisiilor la nivel de arteră stradală folosind factori de emisie dependenţi de viteză, regimul de trafic (urban, rural şi autostradă), etc.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii asociate transportului rutier sunt utilizate în special pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor la nivelul aglomerărilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic). O sursă liniară de emisie este descrisă printr-un nod de început şi un nod de sfârşit, între care se desfăşoară artera respectivă de circulaţie. În general o arteră este compusă din mai multe segmente datorită existenţei intersecţiilor (nodurilor) cu alte artere. Recomandarea este de a se porţiona artera în segmente pe care debitele de trafic asociate sunt aproximativ constante (chiar dacă includ mai multe noduri intermediare). De asemenea, se furnizează informaţii referitoare la direcţia de parcurs între noduri, lungimea arterei, tipul arterei, lăţime, capacitate maximă, date asociate traficului pe fiecare direcţie/sens de deplasare (trafic mediu zilnic - nr. de autovehicule/zi), viteză de deplasare, compoziţia traficului pe principalele categorii de autovehicule (autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze, motorete/motociclete), variaţia în timp a debitului de trafic.
- Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor (sau segmentelor care le compun) pe care s-au făcut numărători de trafic sau pe care au fost alocate debite de trafic pe baza unor algoritmi specifici (eventual prin modele de trafic). Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).
- Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora se distribuie emisiile care nu au fost localizate pe arterele principale (ca surse liniare). Aceste surse pot fi definite prin poligoane care delimitează arealele pe care aceste emisii de trafic sunt distribuite uniform. Se vor furniza informaţii referitoare la lungimea medie de parcurs pe arealul respectiv, lungimea totală a arterelor incluse în zona respectivă, traficul mediu zilnic (total pe zonă), viteză medie de deplasare la nivelul zonei respective, compoziţia traficului pe principalele categorii de autovehicule (autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze), variaţia în timp a debitului de trafic.
- Emisiile de poluanţi asociate traficului ca sursă de suprafaţă definită. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).
Cea mai eficientă metodă de a stoca informaţiile colectate referitoare la caracteristicile fizice şi de trafic ale arterelor, în vederea procesării ulterioare într-un mod cât mai performant, este de a utiliza un suport GIS. Asupra bazei de date georeferenţiate ataşate pot fi aplicate ulterior rutine de geoprocesare în vederea estimării emisiilor sau distribuirii în grile de calcul (pentru modelarea dispersiei poluanţilor).
În calculul emisiilor (şi al consumurilor de carburant) se vor folosi factorii de emisie/consum dependenţi de viteză. Aceşti factori de emisie sunt asociaţi fiecărei clase de autovehicule. Dezagregarea pe clase a traficului mediu zilnic la nivel de arteră (număr mediu zilnic de autovehicule aparţinând unei anume clase) se va realiza folosind statistica parcului auto la nivel judeţean furnizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Aceşti factori de emisie/consum carburant (g poluant/km, g carburant/km) pentru fiecare clasă de autovehicule se vor multiplica cu numărul mediu zilnic de autovehicule aparţinând clasei respective şi cu lungimea arterei. Pentru poluanţii a căror emisie depinde de consumul de carburant (SO2, metale) emisia se va calcula astfel:
Dioxid de sulf
ESO2 = 2 x kS, m x CCSO2, m (1.1)
unde:
ESO2 = emisia de SO2
kS, m = conţinutul de sulf în carburantul de tip "m" (kg/kg carburant)
CCSO2, m = consumul de carburant de tip "m" pentru clasa de autovehicule respectivă
Plumb
EPb = 0,75 x kPb, m x CCPb, m (1.2)
unde:
EPb = emisia de Pb
kPb, m = conţinutul de plumb în carburantul de tip "m" (kg/kg carburant)
CCPb, m = consumul de carburant de tip "m" pentru clasa de autovehicule respectivă
Metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) - folosind factori de emisie (exprimaţi în mg/kg carburant) pentru fiecare metal multiplicat cu consumul de carburant.
Emisia şi consumurile medii zilnice (kg/zi) la nivelul arterei se vor face prin însumarea tuturor contribuţiilor claselor de autovehicule. De asemenea, datele de emisie se vor agrega (la nivel de arteră, urban/rural, total judeţ) pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR 1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv.
Asupra emisiilor calculate pot fi aplicate corecţiile specifice nivelului 3 de abordare în limita datelor disponibile sau a ipotezelor aduse de experţii din grupul de lucru.
Separat se vor centraliza consumurile anuale pe tipuri de carburant şi pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR.
Se va relua procedura pentru calculul emisiilor asociate traficului asimilat ca sursă de suprafaţă. Trebuie menţionat că procedura de distribuire a traficului şi estimarea parcursului mediu în zone cu intensitate redusă se poate face ţinând cont de următoarele aspecte:
- Traficul mediu zilnic existent pe arterele la care zona respectivă este conectată;
- Tipul zonei: rezidenţial, comercial, industrial, localităţi mici;
- Parcuri auto la nivelul localităţilor;
- Capacităţi parcări publice la nivelul zonelor comerciale, industriale, instituţionale;
- Lungimea drumurilor din interiorul poligoanelor ce delimitează aria respectivă;
- Densitatea populaţiei.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la parcul auto naţional. Se va utiliza în acest sens fie aplicarea modelului de calcul COPERT IV, fie aplicarea factorilor de emisie/consum şi a corecţiilor asociate prezentaţi în Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.b. Se precizează că programul COPERT IV reprezintă transpunerea Ghidului.
Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica modelul de calcul pentru fiecare judeţ în parte şi separat la nivel naţional. Se vor obţine emisii/consumuri carburant la nivel judeţean/naţional dezagregate pe urban/rural/auto stradă şi pe categorii de autovehicule.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up şi top-down. Este recomandată efectuarea comparării la nivelul fiecărui judeţ în parte pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la acest nivel de dezagregare. Se vor compara atât emisiile, cât şi consumurile de carburant la nivel urban şi extraurban dintr-un judeţ.
O altă cheie de control în verificarea inventarului o reprezintă consumul de carburanţi obţinut din vânzări la nivel judeţean/urban/extraurban. Trebuie avut în vedere însă faptul că aceste consumuri obţinute din vânzări trebuie calibrate pe consumurile reale (urban/extraurban/judeţean) datorită faptului că există traficul de tranzit, situaţie în care autovehiculele se alimentează în judeţele/localităţile învecinate sau se alimentează în judeţul respectiv şi folosesc carburantul în mare parte în judeţele/localităţile învecinate. Această calibrare se poate realiza doar prin anchete statistice ce vor urmări stabilirea fluxului de autovehicule care circulă în acest regim.
Neconcordanţele între rezultatele obţinute prin cele două abordări la nivelul unui judeţ vor putea fi soluţionate prin:
- calibrarea unor parametri din inventarul top-down, precum kilometrajul mediu pe clase de autovehicule, viteza medie de deplasare, procentaj urban/rural-autostradă,
- reanalizarea algoritmilor de distribuire a traficului pe artere nemonitorizate sau zone cu trafic redus şi
- reanalizarea metodologiei de realizare a numărătorilor din trafic.
Elaborarea rapoartelor
Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă, emisii, factori de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.3.b.i - 1.A.3.b.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 7: 1.3.7. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.v EVAPORAREA BENZINEI
SUBSECŢIUNEA 10:
Această activitate este asociată cu emisiile de COVnm datorate proceselor de evaporare la nivelul vehiculelor echipate cu motoare pe benzină. Aceste emisii trebuie raportate separat în inventarul naţional la categoria 1.A.3.b.v, făcându-se distincţia faţă de emisiile de COVnm asociate cu eşapamentul motoarelor autovehiculelor în activitatea de transport rutier.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.7.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de evaporare a benzinei este direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda top-down, nefiind necesar a se relua în detaliu paşii descrişi în subcapitolul 1.3.6 al îndrumarului.
Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la procesele evaporative la nivelul autovehiculelor cu motoare pe benzină, realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta presupune cunoaşterea:
- Numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categoriile autoturisme, autoutilitare, motorete/motociclete;
- Variaţiei temperaturilor ambientale pe ciclul diurn, factorii de emisie furnizaţi de Ghid fiind divizaţi pe patru intervale de temperatură:
Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 20 şi 35°C,
Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 10 şi 25°C,
Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 0 şi 15°C,
Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între -10 şi 5°C.
Numărul de autovehicule echipate cu motoare pe benzină pe categoriile menţionate se regăseşte la nivelul statisticii judeţene furnizată de Registrul Auto Român.
Variaţia temperaturilor ambientale pe ciclul diurn se regăseşte în general în statisticile plurianuale climatologice. Este necesară cunoaşterea numărului de zile anual asociate cu intervalele de variaţie prezentate mai sus.
Trebuie menţionat că datorită faptului că procesele de evaporare a benzinei au loc atât în timpul operării autovehiculului, cât şi în timpul staţionării (cu motorul oprit), emisiile au loc atât la nivelul arterelor de trafic, cât şi la nivelul zonelor rezidenţiale, comerciale, parcări unde maşinile staţionează. Acest lucru trebuie luat în considerare la nivel local atunci când este realizată distribuţia pe tip de surse (liniare sau de suprafaţă).
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.7.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarul local va include:
- Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisii de COVnm datorate evaporării benzinei;
- Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară);
- Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora se distribuie emisiile de COVnm care nu au fost localizate pe arterele principale (ca surse liniare);
- Emisiile de poluanţi asociate proceselor de evaporare, ca sursă de suprafaţă definită. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).
Emisiile la nivel judeţean se vor calcula prin multiplicarea numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categorii, existent în statistica privind parcul auto judeţean, cu factorul de emisie asociat intervalului de temperatură şi cu numărul de zile din an asociate intervalului de temperatură respectiv. Ulterior emisiile anuale asociate fiecărei categorii de vehicule se vor însuma, obţinându-se emisia totală la nivel judeţean.
Referitor la dezagregarea emisiilor pe tipuri de surse trebuie ţinut cont de faptul că emisiile din evaporarea benzinei pot avea loc:
- La nivelul arterelor de trafic unde se desfăşoară cea mai mare parte a activităţii de transport rutier - surse liniare;
- La nivelul zonelor (zone rezidenţiale, localităţi mici) în care activitatea de transport nu este intensă şi sunt asimilate unor surse de suprafaţă;
- La nivelul parcărilor comerciale, rezidenţiale supraterane deschise (la nivelul solului) - surse de suprafaţă;
- La nivelul parcărilor supraterane etajate sau subterane închise - surse de volum sau punctuale, în funcţie de tipul de ventilaţie instalat.
Distribuirea emisiilor judeţene trebuie realizată într-o primă etapă între zonele urbane şi extraurbane, urmând ca în etapa următoare, emisiile la nivel urban să fie la rândul acestora, dezagregate pe categoriile de surse enumerate mai sus.
Dezagregarea urban/extraurban se va face ţinând cont de:
- Procentul parcursului total (kilometraj) urban faţă de cel extraurban, existent în statistica judeţeană pe fiecare categorie de autovehicule cu motoare pe benzină;
- Procentul de autovehicule pe benzină din parcul auto judeţean care este înmatriculat la nivel urban faţă de parcul auto înmatriculat la nivelul localităţilor rurale.
Dezagregarea emisiilor la nivel urban pe tipurile de surse menţionate va ţine cont de:
- Nivelul traficului mediu zilnic pe arterele unde acesta este măsurat;
- Capacitatea parcărilor de tip instituţional/comercial;
- Densitatea populaţiei la nivelul zonelor rezidenţiale.
Inventarul local de emisii asociat evaporării benzinei va avea asociat un suport GIS, care va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru transportul rutier şi le va completa cu noi straturi (parcări) şi atribute (nivelul traficului mediu zilnic, capacitatea parcărilor, etc.).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.3.b.v se vor elabora la nivel central prin cumularea inventarelor de emisii la nivel judeţean.
Elaborarea rapoartelor
Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.3.b.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 8: 1.3.8. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.vi, vii UZURA PNEURILOR ŞI A FRÂNELOR VEHICULELOR RUTIERE, UZURA SUPRAFEŢEI DRUMURILOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Acest subcapitol furnizează metodologia, factorii de emisie şi alte informaţii necesare estimării emisiilor de particule datorate uzurii pneurilor şi frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi.) şi uzurii suprafeţei drumurilor (cod NFR 1.A.3.b.vii.).
Nu sunt tratate emisiile datorate resuspensiei particulelor existente la nivelul carosabilului.
Emisiile de particule sunt asociate diferitelor categorii de autovehicule conform clasificărilor cuprinse în capitolul asociat emisiilor de poluanţi proveniţi din transportul rutier (cod NFR 1.A.3.b):
- Autoturisme - cod NFR 1.A.3.b.i;
- Autoutilitare - cod NFR 1.A.3.b.ii;
- Autovehicule grele, incluzând şi autobuze - cod NFR 1.A.3.b.iii;
- Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.8.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului este direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda bottom-up, nefiind necesar a se relua în detaliu paşii descrişi în capitolul 1.3.6.
Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la aceste procese, realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta presupune cunoaşterea:
- Numărului de autovehicule pe categorii autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele (incluzând şi autobuze), motorete/motociclete;
- Kilometrajului mediu pe perioada inventariată pentru autovehiculele din aceste categorii (km).
În cazul în care se realizează un inventar pornind de la nivel de arteră stradală sau de la zone de trafic (surse de suprafaţă) sunt necesari următorii parametri:
- Traficul mediu zilnic pe categorii de autovehicule pe artera respectivă;
- Lungimea arterei (surse liniare);
- Lungimea medie de parcurs pentru ariile de trafic (surse de suprafaţă).
Aceste informaţii sunt cunoscute din măsurările de trafic care se desfăşoară pe arterele principale (desemnate în cadrul programului de monitorizare) sau din estimările de trafic pe artere şi areale unde nu există monitorizare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.8.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarul local va include:
- Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisiile de particule datorate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului;
- Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2,5) (kg/an) distribuite la nivelul arterelor, însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară);
- Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora se distribuie emisiile de particule care nu au fost localizate pe arterele principale;
- Emisiile de particule asociate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului, ca surse de suprafaţă definite. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunari, zilnici, orari).
Emisiile de particule (pe fracţii TSP, PM10, PM2,5) la nivel judeţean se vor calcula la nivel de artere/zone prin multiplicarea traficului mediu zilnic, pe categorii, cu lungimea arterei (sau cu parcursul mediu pentru zone de trafic), cu numărul de zile dintr-un an şi cu factorul de emisie asociat procesului respectiv (uzură pneuri-frâne şi uzură carosabil). Emisiile anuale asociate fiecărei categorii se vor însuma, obţinându-se emisia totală de particule la nivel de arteră/zonă (separat pentru uzură pneuri-frâne şi uzură carosabil). Datele se vor agrega la nivel urban/extraurban/autostradă şi la nivel judeţean prin sumarea tuturor contribuţiilor de tip arteră/zonă.
Inventarul local de emisii asociat uzurii pneurilor-frânelor şi uzurii carosabilului va avea asociat un suport GIS care va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru transportul rutier.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.b.vi - NFR 1.A.3.b.vii se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la parcul auto naţional (abordarea top-down). Datele statistice referitoare la parcul auto pe clase de autovehicule se vor agrega la nivel de categorie. Numărul de autovehicule asociat fiecărei categorii se va înmulţi cu kilometrajul mediu anual şi cu factorii de emisie corespunzători nivelului 1 de abordare (pentru uzura pneuri-frâne, respectiv carosabil).
Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica această procedură pentru fiecare judeţ în parte şi separat, la nivel naţional. Se vor obţine emisiile de particule la nivel judeţean, dezagregate pe urban/extraurban/autostradă şi pe categorii de autovehicule.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up şi top-down. Pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la acest nivel de dezagregare se recomandă compararea la nivelul fiecărui judeţ în parte a inventarelor de emisii obţinute prin cele două abordări. Se vor compara emisiile la nivel urban/extraurban/autostradă dintr-un judeţ.
Pentru eliminarea neconcordanţelor se vor realiza corecţiile propuse în cadrul procedurii asociate Transportului rutier.
Elaborarea rapoartelor
Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.3.b.vi şi 1.A.3.b.vii vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 9: 1.3.9. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.c TRANSPORT FEROVIAR
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.c cuprinde transportul feroviar de marfă şi de călători. Sursele de emisie aferente acestei categorii sunt asociate arderii carburantului lichid în motoarele Diesel cu care sunt echipate locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice) sau a celui solid în locomotivele cu abur. Având în vedere că locomotivele cu abur sunt utilizate doar în situaţii de urgenţă, procedura de faţă tratează inventarierea emisiilor provenite doar de la locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice).
Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul feroviar nu reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Poate însă exista un impact local semnificativ în zona triajelor, depourilor şi a gărilor mari.
Activităţii de transport feroviar (cod NFR 1.A.3.c) îi sunt asociate o serie de activităţi conexe, care au loc în triaje, depouri sau gări, precum:
- activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică şi/sau termică (cod NFR 1.A.4.a);
- activităţi de construcţie-reparare locomotive şi garnituri de tren: sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6), galvanizare şi prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), degresare (cod NFR 3.B.1), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii);
- stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea locomotivelor şi utilajelor (cod NFR 1.B.2.a.v).
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.c sunt reprezentate de consumurile de carburanţi.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.9.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării inventarului de emisii.
Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:
- Ministerul Transporturilor şi structurile sale cu atribuţii în domeniul transportului pe cale ferată:
Autoritatea Feroviară Română (AFER) - informaţii referitoare la operatorii licenţiaţi de transport feroviar de marfa şi călători.
- Căile Ferate Române (CFR) S.A. şi structurile regionale (regionalele CF) ale acesteia, împreună cu filiala Informatică Feroviară - informaţii privind infrastructura feroviară publică (reţeaua de căi ferate, cu diferenţierea în linii electrificate şi neelectrificate; gări, triaje şi depouri), inclusiv hărţi tematice GIS la nivel naţional şi de regionale CF.
- Operatori naţionali de cale ferată:
CFR Marfă şi structurile sale regionale (Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă) informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi privind traficul feroviar de marfa;
CFR Călători şi structurile sale regionale (Compania Naţională de Transport Feroviar de Călători) - informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi privind traficul feroviar de călători.
- Operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători - informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice pentru transportul de marfa, respectiv călători şi traficul feroviar de marfă, respectiv călători.
- Institutul Naţional de Statistică - date privind consumurile anuale de carburanţi (motorină) pentru transportul feroviar, etc.
- Serviciile de reglementare din cadrul autorităţilor locale, regionale şi centrale pentru protecţia mediului - date relevante cuprinse în autorizaţiile de mediu şi alte documente.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor efectua următoarele activităţi:
- solicitarea la AFER de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la operatorii licenţiaţi de transport feroviar de marfa şi călători;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a chestionarului "Transport feroviar" către CFR S.A., Informatică Feroviară, CFR Marfă, CFR Călători şi structurile regionale ale acestora;
- transmiterea chestionarului "Transport feroviar" către operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători;
- solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente.
Operatorilor feroviari naţionali sau privaţi, care deţin instalaţii de ardere pentru producerea de energie electrică sau/şi termică, le va fi transmis şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Se precizează că activitatea de transport feroviar este răspândită pe întreg teritoriul ţării, liniile ferate neelectrificate aparţinând reţelei publice având o pondere ridicată (60%).
Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.9.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În vederea elaborării inventarului de emisii, cel mai adecvat mod de abordare pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului cu celelalte autorităţi. Totodată se propune înfiinţarea unui subgrup de discuţii pe forumului INVENTARE DE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii
Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.c vor fi tratate în cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:
- Ca surse liniare - sursele asociate transportului feroviar realizat cu ajutorul locomotivelor de linie (locomotive pentru distanţe lungi) şi automotoare;
- Ca surse de suprafaţă - sursele de emisie asociate activităţii locomotivelor de manevră în depouri/triaje.
Estimarea emisiilor aferente acestor surse cu nivelul 2 de abordare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelele 3-2 - 3-4 din capitolul 1.A.3.c.
Pentru estimarea emisiilor cu ajutorul acestor factori, trebuie utilizate date privind consumurile de carburanţi pe cele 3 tipuri de locomotive menţionate mai sus (de linie, automotoare şi de manevră). În situaţia în care aceste date nu sunt disponibile, se vor utiliza valorile consumurilor specifice indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c.
Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate locomotivelor de linie şi automotoarelor se poate realiza în două moduri:
- în funcţie de kilometrajul şi rutele parcurse de către locomotive;
- în funcţie de traficul de marfă şi de călători pe liniile de cale ferată neelectrificată.
În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul amplasamentului unui depou/triaj/gară vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).
Estimarea emisiilor pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.c printr-o abordare de nivel 3 se poate realiza printr-o metodă similară cu cea din metodologia IPCC, prezentată de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul 1.A.3.c. [relaţia (3)]. Aceasta necesită utilizarea următoarelor tipuri de date:
- Datele privind volumul de activitate (cicluri de transport efectuate, masă totală tractată);
- Numărul de locomotive (pe vechime, pe intervale de putere);
- Distanţele parcurse pe unitatea de masă transportată, numărul anual de ore de utilizare, numărul de ore de manevră;
- Tipul locomotivei folosite, puterea medie dezvoltată;
- Masa trenurilor marfare, factorul de încărcare.
Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c, factorii de emisie care pot fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor prin abordarea de nivel 3.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 10: 1.3.10 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.d TRANSPORT NAVAL
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.d cuprinde transportul naval şi include următoarele categorii şi subcategorii de activităţi:
- 1.A.3.d navigaţia care cuprinde toate categoriile de nave inclusiv cele pe pernă de aer şi cele cu aripi portante, mai puţin navele de pescuit:
1.A.3.d.i navigaţia la nivel internaţional (pe mare, lacuri în interiorul uscatului, ape de coastă) şi presupune porturi de plecare şi destinaţie localizate în state diferite. Include şi navigaţia internaţională de tip militar;
1.A.3.d.ii navigaţia la nivel naţional, inclusiv cea de agrement - plecări şi destinaţii din porturi localizate în acelaşi stat.
- 1.A.4.c.iii navigaţia asociată activităţii de pescuit - include toată flota de pescuit a unui stat, presupune alimentare cu carburant doar în statul respectiv, dar include şi navigaţia în apele internaţionale;
- 1.A.5.b navigaţia asociată cu alte activităţi inclusiv cele militare nespecificate în 1.A.d.i.
Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul naval intern cod NFR 1.A.3.d.ii este o categorie cheie de surse la nivel naţional în ceea ce priveşte emisiile de metale (Cd, Hg, As şi Cu). De asemenea, transportul naval şi activităţile portuare pot genera un impact local semnificativ.
Infrastructurii de transport naval intern îi este asociată, de asemenea:
- activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);
- activităţi de construcţie - reparare nave (şantier naval): sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6) şi prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii);
- activităţi de manevrare a mărfurilor - funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii), încărcare/descărcare mărfuri vrac (cod NFR 2.G), funcţionare vehicule (cod NFR 1.A.3.b.iii);
- activităţi de stocare/manevrare produse petroliere pentru alimentarea navelor (cod NFR 1.B.2.a.v);
- activităţi de stocare/manevrare asociate terminalelor de produse petroliere (cod NFR 1.B.2.a.v).
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.d sunt reprezentate de consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de nave şi pe tip de navigaţie (intern sau internaţional).
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.10.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:
- Autoritatea Navală Română şi structurile teritoriale ale acesteia (căpitănii zonale şi portuare) - informaţii referitoare la traficul intern;
- Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi structurile teritoriale ale acestuia;
- Institutul Naţional de Statistică - date privind consumurile anuale de carburanţi (motorină) pentru transportul naval, etc.;
- Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale, regionale şi centrale pentru protecţia mediului - date relevante cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor efectua următoarele activităţi:
- solicitarea la Autoritatea Navală Română de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul naval intern şi internaţional;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a chestionarului "Transport maritim fluvial şantiere navale" către Autoritatea Navală Română;
- solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor referitoare la traficul naval intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, volume de mărfuri, etc.);
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente.
Căpităniilor porturilor şi operatorilor şantierelor navale li se va transmite şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". Se menţionează faptul că în chestionarul "Transport maritim fluvial şantiere navale" sunt incluse şi datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor portuare şi din cadrul şantierelor navale, excluzând activităţile de degresare şi aplicare a vopselelor. Pentru obţinerea datelor referitoare la aceste activităţi, se vor transmite chestionarele "Degresare solvenţi" şi "Aplicare vopsele".
Identificarea nivelului de abordare
Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 3 de abordare, în situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.10.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui subgrup de discuţii în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII în care să se asigure o abordare unitară şi să se realizeze corelarea datelor obţinute la nivel central cu cele locale.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta în cadrul grupului de lucru chestionarele de colectare a datelor, precum şi cerinţele de calitate a datelor.
În cadrul grupului de discuţii se vor lua în considerare următoarele:
- Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;
- Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între structurile teritoriale ale autorităţilor centrale membre ale grupului de lucru. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor şi modul de colectare a datelor;
- Stabilirea modalităţii de colectare şi de realizare a fluxului de date referitoare la navigaţia de agrement;
- Modalităţile optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.
Datele colectate vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise Agenţiilor locale pentru Protecţia Mediului de către ANPM.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii
Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.d vor fi tratate în cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:
- Ca surse liniare - sursele asociate traficului naval fluvial şi pe râuri, inclusiv navigaţia de agrement;
- Ca surse de suprafaţă - sursele de emisie asociate transportului naval maritim şi navigaţiei de agrement pe lacuri.
Estimarea emisiilor aferente acestor surse se va realiza pe baza nivelului 3 de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.d, în tabelele 3-9 şi 3-10 pentru NOx, COVnm şi particule, în tabelele 3-1 şi 3-2 pentru alţi poluanţi. Pentru estimarea emisiilor asociate navigaţiei de agrement se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-11 din capitolul 1.A.3.d.
Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate traficului naval se poate realiza în funcţie de:
- distanţa şi de rutele de navigaţie;
- intensitatea traficului pe rutele de navigaţie.
În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul amplasamentului unui port/şantier naval vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
În vederea estimării emisiilor pe nivelul 3 de abordare sunt necesare informaţii referitoare la:
- consumurile totale de carburanţi (pe fiecare tip), separate pe navigaţie internă şi internaţională;
- trafic portuar - cu statistică în funcţie de tipul motorului.
Ghidul propune parcurgerea următorilor paşi în vederea estimării emisiilor de poluanţi:
- Obţinerea datelor privind traficul portuar pe categorii de nave (conform tabelului 3-6 din cadrul capitolului 1.A.3.d din Ghidul EMEP/EEA 2009). Principalele categorii de nave cuprinse în tabel sunt:
nave pentru transportul mărfurilor uscate;
nave pentru transportul mărfurilor lichide (nave cisternă);
nave portcontainer;
cargouri pentru mărfuri generale;
nave roll-on/roll-off;
nave de pasageri, maritime sau fluviale;
nave de pescuit şi prelucrare a peştelui;
altele;
remorchere.
- Calculul puterilor totale dezvoltate pe tip de navă, folosind informaţiile cuprinse în tabelul 3-6 (este furnizată puterea motorului pe fiecare tip de navă);
- Distribuirea puterilor totale pe tipuri de motoare şi carburanţi conform tabelului 3-7 din cadrul capitolului 1.A.3.d. Acest tabel alocă fiecărei categorii de nave, procentual, tipurile de motoare cu care sunt echipate şi tipul de carburant utilizat. Spre exemplu navele pentru transportul mărfurilor uscate sunt echipate astfel:
- 0,87% motoare diesel de turaţie mică care utilizează carburant MDO/MGO;
- 74,08% motoare diesel de turaţie mică care utilizează carburant BFO
- 3,17% motoare diesel de turaţie medie care utilizează carburant MDO/MGO;
- 20,47% motoare diesel de turaţie medie care utilizează carburant BFO;
- 0,52% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant MDO/MGO;
- 0,75% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant BFO;
- 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant MDO/MGO;
- 0,14% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO;
- 0,00% turbine pe abur care utilizează carburant MDO/MGO;
- 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO.
- alocarea consumului de carburant conform puterilor distribuite anterior folosind consumurile specifice (g/kWh) din tabelul 3-4 din Ghidul EMEP/EEA 2009.
În cazul ambarcaţiunilor, Ghidul sugerează o distribuire a consumurilor în funcţie de structura flotei de mici dimensiuni (după performanţele tehnologice ale motoarelor cu care sunt echipate navele).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.d se vor elabora prin agregarea datelor privind traficul internaţional şi respectiv a celor privind traficul intern.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 11: 1.3.11. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.e.i COMPRESOARE PENTRU CONDUCTE
Emisiile de la compresoarele de conducte sunt importante, în special, pentru gazele cu efect de seră, aceste emisii fiind reprezentate de scurgeri de metan. Estimarea emisiilor se realizează utilizând Ghidul IPCC 2006.
Alte emisii care pot avea loc sunt cele provenite de la arderi în staţii de compresoare. Aceste emisii se estimează cu factorii de emisie prezentaţi în capitolul 1.A.4 "Arderi în surse staţionare de mică putere" al Ghidului EMEP/EEA.
SECŢIUNEA 12: 1.3.12. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4 SURSE MOBILE NERUTIERE ŞI ECHIPAMENTE
SUBSECŢIUNEA 10:
Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de gaze de eşapament generate de arderea carburanţilor în motoarele termice ce echipează sursele mobile nerutiere şi alte maşini (echipamente şi utilaje din diverse sectoare de activitate). Include următoarele coduri NFR:
- cod NFR 1.A.2.f.ii - echipamente şi utilaje mobile în industria prelucrătoare şi în construcţii;
- cod NFR 1.A.4.a.ii - echipamente şi utilaje mobile în activităţi comerciale şi instituţionale;
- cod NFR 1.A.4.b.ii - utilaje mobile folosite în activităţi rezidenţiale;
- cod NFR 1.A.4.c.ii - vehicule nerutiere şi alte utilaje mobile în agricultură/silvicultură;
- cod NFR 1.A.5.b - alte echipamente şi utilaje mobile din domeniul militar.
Sunt excluse sursele mobile asociate transportului rutier, aviatic, feroviar sau maritim/fluvial. Ghidul EMEP/EEA recomandă atenţie atunci când anumite echipamente sau utilaje se încadrează în categoria celor mobile fiindcă există o serie de echipamente şi utilaje care sunt proiectate a fi mobile, dar care operează perioade îndelungate în acelaşi loc şi se pot foarte uşor încadra la categorii asociate cu surse staţionare (de exemplu, generatoarele de energie electrică pot fi încadrate la motoare staţionare).
Analiza referitoare la sursele-cheie, efectuată pe raportările menţionate în Tabelul 1.1 din subcapitolul 1.2, indică faptul că emisiile acestor categorii de activităţi au fost incluse în emisiile de la alte coduri NFR, cu excepţia activităţilor cod NFR 1.A.4.c.ii.
Se precizează că:
- echipamentele şi utilajele mobile sunt utilizate în multe ramuri de activitate (industrie, extragerea mineralelor, agricultură, silvicultură, în activităţi comerciale, etc.);
- echipamentele şi utilajele mobile sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării;
- echipamentele şi utilajele mobile pot reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local.
Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.
Inventarele locale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, iar inventarul naţional de emisii se va realiza prin însumarea inventarelor locale de emisii.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.12.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date sunt:
- Operatorii care au ca profil activităţi în domeniile industrial, construcţii, comercial, agricol, silvic, etc., care deţin echipamente şi utilaje mobile;
- Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi structurile teritoriale ale acesteia;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile teritoriale ale acestuia;
- Asociaţiile agricole;
- Autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii care deţin echipamente şi utilaje mobile;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date colectate în cadrul recensământului agricol şi al recensământului populaţiei şi locuinţelor, sau date incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către deţinătorii de echipamente şi utilaje mobile a chestionarelor în care se solicită informaţii despre echipamentele şi utilajele mobile (a chestionarului "Trafic intern utilaje vehicule" sau, după caz, a chestionarelor privind activitatea principală - care solicită şi informaţii referitoare la echipamente şi utilaje mobile);
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a datelor necesare;
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a datelor necesare;
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.
Identificarea nivelului de abordare
După cum s-a menţionat anterior estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.12.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Realizarea fluxului de date
Întrucât folosirea utilajelor şi echipamentelor mobile reprezintă activităţi conexe activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate acestor categorii de activităţi se aplică metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii se vor elabora doar pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii şi cod NFR 1.A.4.c.ii. şi trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice ale surselor de emisie (de suprafaţă sau liniare) şi localizarea acestora;
- Emisiile anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a activităţilor (perioada din an, durata, etc.).
Emisiile de poluanţi asociate acestor categorii de activităţi se vor estima astfel:
- Pentru nivelul 2 de abordare (nivel de abordare recomandat) se vor utiliza factorii de emisie indicaţi în tabelul 3-2 din subcapitolul 1.A.4 "Surse mobile nerutiere şi echipamente" din Ghidul EMEP/EEA 2009. Emisiile de metale grele şi de poluanţi organici persistenţi se vor calcula cu factorii de emisie din tabelul 3-1;
- Pentru nivelul 3 de abordare (acest nivel de abordare va fi utilizat doar dacă se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicat) se vor utiliza factorii de emisie indicaţi în tabelele de la 3-10 la 3-23 din subcapitolul 1.A.4 "Surse mobile nerutiere şi echipamente" din Ghidul EMEP/EEA 2009.
Inventarele locale de emisii pentru aceste activităţi vor fi incluse în inventarele de emisii pentru activităţile principale desfăşurate pe diferite amplasamente.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii, cod NFR 1.A.4.c.ii se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din aceste categorii de activităţii (cod NFR: 1.A.2.f.ii, 1.A.4.a.ii, 1.A.4.b.ii şi 1.A.4.c.ii) vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 13: 1.3.13. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4 ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi "Arderi în surse staţionare de mică putere" se referă la arderea combustibililor în instalaţii de ardere cu puteri termice < = 50 MWt, utilizate în următoarele domenii de activitate:
- Comercial/Instituţional (încălzire comercială şi instituţională) - cod NFR 1.A.4.a;
- Rezidenţial (încălzire rezidenţială, prepararea hranei) cod NFR 1.A.4.b;
- Agricultură/Silvicultură - cod NFR 1.A.4.c;
- Altele (Alte arderi în surse staţionare, inclusiv militare) - cod NFR 1.A.5.a.
Această categorie cuprinde arderile în unităţi şi în instalaţii de ardere de mică putere, altele decât cele din categoria 1.A.1. Tehnicile de ardere utilizate pot fi relevante pentru sursele din categoria 1.A.1 sau din alte domenii de activitate. Capitolul 1.A.1 din Ghid furnizează informaţii suplimentare pentru activităţile din categoria 1.A.4 şi invers. Informaţiile pentru categoria de activităţi 1.A.4 sunt adecvate, de asemenea, pentru estimarea emisiilor de la surse staţionare de ardere din alte domenii.
Se precizează că în categoria 1.A.4.c nu este inclusă arderea deschisă a deşeurilor agricole.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de ardere de mică putere reprezintă categorii de surse-cheie la nivel naţional.
Emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie importantă la cantităţile de poluanţi emise nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel local, aceste emisii putând genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate cât mai detaliat, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru fiecare dintre cele patru categorii de activităţi.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.13.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.a ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE - ÎNCĂLZIRE COMERCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ ŞI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.b ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE - ÎNCĂLZIRE REZIDENŢIALĂ, PREPARAREA HRANEI
(1)_
În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a sunt incluse sistemele utilizate pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în domeniile comercial şi instituţional, precum şi pentru prepararea hranei în sistemul alimentaţiei publice.
Sistemele utilizate sunt reprezentate de centrale termice cu puteri termice cuprinse între 50 kWt şi 50 MWt, generatoare de aer cald, centrale termice şi electrice în cogenerare, de puteri reduse. Sistemele de încălzire utilizate în domeniile comercial şi instituţional pot fi reprezentate, de asemenea, de centrale termice cu puteri mai mici de 50 kWt şi de sobe. Sistemele utilizate pentru prepararea hranei în sistemul alimentaţiei publice sunt maşinile de gătit alimentate de regulă cu gaze naturale sau cu gaze combustibile lichefiate sau maşinile de gătit electrice.
În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.b sunt incluse sistemele utilizate pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei în domeniul casnic.
Sistemele utilizate în mod curent au puteri termice mai mici de 50 kWt şi constau în: sobe, şeminee, centrale de apartament, centrale pentru încălzirea locuinţelor colective (centrale de bloc), maşini de gătit.
Pentru sistemele de ardere de mică putere din domeniul casnic se utilizează diferiţi combustibili: gaze naturale, gaze petroliere lichefiate, produse petroliere, cărbune, lemne, brichete de cărbune sau de rumeguş, pelete. În mediul rural se practică, pe scară destul de extinsă, utilizarea biomasei (deşeuri vegetale) drept combustibil. Emisiile sunt dependente de tipul de combustibil şi de sistemele de ardere.
(2)1.3.13.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Distribuitorii de combustibili: E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România - pentru gaze naturale, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA, Compania Naţională a Huilei SA şi distribuitorii locali - pentru cărbune, ROMSILVA şi depozitele locale - pentru lemn, producătorii de produse petroliere distilate (SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL, SC RAFO SA Oneşti, etc.;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, date specifice colectate prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul statistic şi în diferite anchete statistice;
- Autorităţile administraţiei publice locale - care pot furniza date şi informaţii cu specific urbanistic şi lista distribuitorilor locali de combustibili;
- Agenţiile pentru Protecţia Mediului - serviciile Reglementări, care pot furniza lista distribuitorilor de combustibili.
Colectarea datelor
Dată fiind extinderea la nivel naţional a activităţilor de ardere în domeniul comercial, instituţional şi, în special, în domeniul casnic, în vederea colectării datelor referitoare la consumurile de combustibili pentru încălzire, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei în aceste domenii, este necesară implicarea marilor distribuitori/furnizori de combustibili, precum şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului.
Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea chestionarului "Comercial instituţional rezidenţial" către marii distribuitori/furnizori de combustibili, la nivel naţional, de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
- transmiterea chestionarului "Comercial instituţional rezidenţial" către alţi distribuitori/furnizori locali de combustibili, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale, de către Agenţiile locale/regionale pentru Protecţia Mediului;
- transmiterea chestionarului "Surse ardere mică putere punctuale" către unităţile comerciale şi instituţiile care deţin surse de ardere cu puteri termice peste 1 MWt;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- categoriile cheie de activităţi/surse.
Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.
(3)1.3.13.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
a)_
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi distribuitori/furnizori, la nivel naţional şi local. De asemenea, la nivel local vor fi implicate şi autorităţile administraţiei publice locale.
Caracterul unitar al inventarului de emisii şi atingerea unui nivel ridicat al obiectivelor de calitate a inventarelor se va asigura prin iniţierea unui grup de discuţii pe forumul INVENTARE DE EMISII.
Se recomandă ca datele deţinute de marii distribuitori/furnizori de combustibili din România (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România - pentru gaze naturale, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA, Compania Naţională a Huilei SA - pentru cărbune, ROMSILVA - pentru lemn, SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL - pentru produse petroliere) să se colecteze de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în timp ce datele provenind de la alţi distribuitori/furnizori de combustibili să fie în responsabilitatea autorităţilor publice locale pentru protecţia mediului. În scopul stabilirii celor mai adecvate modalităţi de colectare şi corelare a datelor furnizate de sursele naţionale sau locale, se constituie o secţiune în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII.
Realizarea fluxului de date
Flux de date la nivel central
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor distribui reprezentanţilor marilor distribuitori/furnizori de combustibili chestionarele de colectare a datelor privind consumurile de combustibili pe judeţe şi pe localităţi, dezagregate pe consumatori casnici şi pe consumatori comerciali/instituţionali, exclusiv consumatorii industriali. De asemenea, se vor solicita marilor distribuitori/furnizori de combustibili listele distribuitorilor locali de combustibili. În cazul localităţilor care dispun de reţele de distribuţie a gazelor naturale se vor solicita, de asemenea, hărţile acestor reţele.
De asemenea, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Institutului Naţional de Statistică date privind consumurile de combustibili pentru domeniile comercial, instituţional şi casnic, date specifice colectate prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul statistic şi în diferite anchete statistice.
După primirea datelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite agenţiilor locale datele defalcate pe localităţile din fiecare judeţ.
Flux de date la nivel local
Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui chestionarul "Comercial instituţional rezidenţial" către distribuitorii/furnizorii locali de combustibili şi către primării.
În vederea delimitării ulterioare a zonelor în care sunt utilizate diferite sisteme de încălzire, se vor solicita hărţile reţelelor locale de distribuţie a energiei termice (termoficare).
Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor identifica unităţile comerciale şi instituţiile în cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puterea egală sau mai mare de 1 MWt.
Identificarea se va realiza în două etape:
- solicitarea informaţiilor privind unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare localitate, de la serviciile Reglementări ale APM, de la primării şi de la distribuitorii/furnizorii locali de combustibili, care vor indica, în măsura posibilului, unităţile care deţin centrale termice cu puteri peste 1 MWt;
- definitivarea listei cu unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare localitate, în cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puteri peste 1 MWt, prin anchete telefonice.
După identificare, acestor unităţi li se va distribui chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul surselor de ardere de mică putere se va utiliza metoda bazată pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii:
b)Încălzire rezidenţială şi prepararea hranei - cod NFR 1.A.4..b
Sursele de emisie din această categorie sunt asociate următoarelor tipuri de activităţi:
- Încălzire rezidenţială la nivelul locuinţelor individuale (case) şi locuinţelor colective (blocuri) dotate cu centrale termice proprii;
- Preparare apă caldă la nivelul locuinţelor individuale şi colective;
- Preparare hrană - folosind maşini de gătit tip aragaz (combustibil gazos - gaze naturale sau combustibil gazos lichefiat - gaze petroliere lichefiate) sau maşini de gătit care utilizează combustibil lichid (produse petroliere) sau solid.
Din punct de vedere al sistemelor de încălzire se disting mai multe tipuri:
- încălzire centrală de bloc/cvartal în cazul locuinţelor colective - centrale termice de bloc/cvartal;
- încălzire individuală - centrală de apartament, sobă, şemineu, etc.;
- încălzire centrală asigurată prin termoficare - centrale termice de zonă, centrale electrice şi de termoficare.
Centralele termice de zonă şi centralele electrice şi de termoficare sunt, de regulă, instalaţii mari de ardere şi sunt incluse în categoria cod NFR 1.A.1.a, deci emisiile asociate acestora nu vor fi incluse în categoria cod NFR 1.A.4.b.
În continuare se prezintă procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru sursele din categoria cod NFR 1.A.4.b, definite mai sus.
Sursele de emisie incluse în această categorie sunt, în general, surse punctuale, dirijate (coşurile de evacuare a gazelor de ardere captate din instalaţiile de încălzire). Datorită numărului mare de instalaţii de acest fel, care sunt distribuite spaţial într-un mod relativ compact (pe zone rezidenţiale de locuinţe individuale, ansambluri de locuinţe colective), cea mai eficientă metodă de a inventaria aceste surse este asimilarea acestora cu surse de suprafaţă cu înălţime de emisie proporţională cu regimul de înălţime al zonei respective.
Ţinând cont de tipurile de sisteme de încălzire şi de preparare a hranei, de combustibilul utilizat pentru ardere, precum şi de modul de definire spaţială a surselor de emisie, realizarea inventarului de emisie necesită delimitarea spaţială la nivelul judeţelor/aglomerărilor urbane a zonelor cu sisteme de încălzire similare şi care utilizează acelaşi tip de combustibil. Se recomandă a se identifica, la nivelul arealului de realizare a inventarului, următoarele zone:
1.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care sunt racordate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. La nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice care utilizează gazele naturale. Sistemele de preparare a hranei sunt, în general, maşinile de gătit tip aragaz racordate, de asemenea, la reţeaua de gaze naturale, iar pentru prepararea apei calde se utilizează fie centrala termică, fie boilere cu gaze naturale sau electrice.
2.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care utilizează combustibil solid, lichid sau gaze petroliere lichefiate (lemn/cărbune/produse petroliere/GPL, etc.). La nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice individuale care utilizează aceste tipuri de combustibil. Sistemele de preparare a hranei pot fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze lichefiate combustibile îmbuteliate în butelii tip aragaz sau în recipiente tip Linde Gaz, Butan Gaz) sau maşini de gătit care utilizează combustibil solid/lichid. Pentru prepararea apei calde se utilizează boilere electrice sau însăşi centrala termică pentru încălzirea spaţiilor din locuinţă care dispune de facilitatea de preparare a apei calde menajere.
3.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu încălzire centrală asigurată de centrale termice de bloc/cvartal. Aceste centrale pot utiliza fie gaze naturale, fie alt tip de combustibil dacă zona nu este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. În funcţie de puterea centralei, respectiv, de consumul de combustibil şi de parametrii coşului de dispersie, aceste surse pot fi tratate distinct, ca surse punctuale. Se recomandă ca în cazul centralelor termice cu puteri egale sau mai mari de 1 MWt (însemnând un necesar energetic anual egal sau mai mare de 3,6 GJ, adică având consumuri anuale de combustibil: gaze naturale peste 400.000 Nm, combustibil lichid (CLU) peste 350 tone, lemn peste 1000 tone sau cărbuni peste 1500 tone). Corespunzător tipului de combustibil utilizat în zona respectivă, sistemele de preparare a hranei pot fi maşinile de gătit tip aragaz (care utilizează gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile). Apa caldă este furnizată, de asemenea, de centrala de bloc/cvartal.
4.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu apartamente dotate cu centrale proprii care utilizează gaze naturale. În această categorie se încadrează îndeosebi cartierele de blocuri construite recent sau cartiere de locuinţe colective care au fost debranşate în totalitate de la sistemul de termoficare. Apa caldă este furnizată de centrala de apartament, prepararea hranei se realizează în general cu maşini de gătit tip aragaz racordate la reţeaua de distribuţie gaze naturale.
5.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective racordate la sistemul de termoficare. Aceste zone nu sunt în general generatoare de emisii de poluanţi din activitatea de încălzire/preparare apă caldă, ci doar din activitatea de preparare a hranei, sistemele putând fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile îmbuteliate). Există situaţii, din ce în ce mai frecvente, în care anumite apartamente sunt debranşate de la sistemul de termoficare şi în care se utilizează, în schimb, centrale de apartament (cu gaze naturale). Numărul şi localizarea acestor gospodării sunt cunoscute atât de furnizorul de agent termic/apă caldă, cât şi de distribuitorul local de gaze naturale.
Având în vedere importanţa activităţilor casnice de încălzire a spaţiilor, de preparare a apei calde şi a hranei, ca surse de emisie la nivel local este foarte important ca delimitarea acestor surse de emisie la nivelul ariei de inventariere să se realizeze cu un grad de detaliu cât mai mare, ajungându-se, în limita disponibilităţii datelor, chiar şi la nivel de consumator individual. În acest sens se vor utiliza informaţii precum:
- Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru utilizatorii casnici (locuinţe individuale/colective) - E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, Primării;
- Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a agentului termic şi apă caldă (termoficare) - Primării, operatori locali distribuţie energie termică;
- Informaţii privind tipul sistemelor de încălzire individuală ale gospodăriilor obţinute în cadrul recensământului populaţiei - Institutul Naţional de Statistică,
Trebuie menţionat că, în unele situaţii, se pot defini şi zone mixte din punct de vedere al sistemelor de încălzire, în special datorită modului de suprapunere şi neomogenităţii distribuirii acestora (de exemplu, zone rezidenţiale cu locuinţe individuale racordate sau nu la reţeaua de distribuire gaze naturale, fără posibilitatea de a defini reguli spaţiale de dezagregare). În acest caz se vor estima separat consumurile de combustibil gazos/lichid/solid/GPL la nivelul respectivei arii şi se vor calcula ulterior emisiile asociate fiecărui tip de combustibil, emisiile finale fiind cele obţinute prin sumarea acestor contribuţii.
În urma colectării acestor informaţii se vor întocmi hărţi pe suport GIS cu delimitarea spaţială a tipurilor de zone identificate anterior (definite la punctele 1 - 5). Pentru fiecare zonă identificată se vor specifica: numărul de gospodării care utilizează pentru încălzire sistemul respectiv şi, distinct, numărul de gospodării departajate pe fiecare tip de sisteme de preparare apă caldă/hrană.
Consumurile de combustibili ce trebuie distribuite la nivelul acestor zone trebuie generate, de asemenea, cu un grad de certitudine cât mai bun. În vederea asocierii unor consumuri cât mai corecte este necesară colectarea următoarelor date care pot fi obţinute de la furnizorii de combustibili:
- Consumuri de gaze naturale pe categorii de locuinţe individuale/colective (în cazul celor colective, separat pentru cele racordate la sistemul de termoficare şi pentru cele care nu sunt racordate sau sunt debranşate) cu un grad cât mai ridicat de detaliu în funcţie de modul în care se găsesc în evidenţele distribuitorului de gaze naturale (la nivel stradal, la nivel de număr poştal, etc.). Aceste date pot fi apoi agregate la nivelul zonelor definite anterior. De asemenea, se vor diferenţia consumurile asociate încălzirii/preparării apei calde de cele asociate preparării hranei, datorită existenţei unor factori de emisie diferiţi pentru cele două tipuri de activităţi.
- Consumurile de combustibili solizi/lichizi/GPL utilizaţi în locuinţele individuale/colective care nu sunt racordate la reţelele de distribuţie gaze naturale sau la sistemul de termoficare. Acestea pot fi estimate ţinând cont de vânzările către populaţie de combustibil solid/lichid/GPL destinat exclusiv încălzirii/preparării hranei la nivelul ariei respective, de numărul de gospodării pe fiecare zonă delimitată, etc.
În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru încălzire nu sunt disponibile (situaţie foarte posibilă cel puţin în cazul zonelor care nu sunt racordate la reţelele de distribuţie a gazelor naturale) estimarea consumurilor pentru încălzirea spaţiilor locuite pentru o zonă anume poate fi realizată printr-o metodă alternativă, ce utilizează un model de calcul al consumului de combustibil necesar pentru încălzirea unei locuinţe, ce se bazează pe estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură în perioadele în care se realizează această încălzire. În capitolul 2 Model de calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite este descris în detaliu acest model, împreună cu categoriile de date necesare aplicării acestuia, fiind prezentate şi exemple de calcul pentru anumite tipuri reprezentative de locuinţe. Pentru aplicarea acestei metode la estimarea consumurilor de combustibili sunt necesare şi date referitoare la tipul şi randamentul instalaţiilor de ardere utilizate pentru încălzire.
În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru prepararea hranei nu sunt disponibile se recomandă a se utiliza următoarele consumuri medii lunare: gaze naturale 60 m3/lună, respectiv 1 butelie de aragaz/lună însemnând 12,5 kg gaze lichefiate/lună (22 litri gaze lichefiate/lună).
Se urmăreşte ca inventarele locale de emisii vor fi realizate sub forma unor baze de date spaţiale care vor permite asocierea datelor privind consumurile de combustibili şi debitele masice de poluanţi emişi - zonelor la nivelul cărora au fost estimate aceste emisii, bazele de date conţinând informaţii cu privire la forma şi localizarea geografică a acestor zone - într-un format GIS.
Referitor la sursele de date privind distribuţiile spaţiale ale arealelor locuite, în vederea delimitării zonelor în care are loc activitatea de încălzire rezidenţială trebuie făcute câteva precizări:
- administraţiile publice locale din principalele oraşe (în primul rând din oraşele reşedinţă de judeţ) deţin hărţi digitale în format vector 2D şi cu amplasamentele tuturor clădirilor din oraş. Datele pot fi reactualizate pe baza planurilor urbanistice generale şi zonale. Pentru celelalte localităţi sunt disponibile, în format vector, la Ministerul Mediului şi Pădurilor, două seturi de hărţi: hărţi ale zonelor intravilane şi hărţi privind modul de acoperire şi utilizare a terenului (Corine Land Cover 2006), care pot fi utilizate pentru localizarea şi delimitarea zonelor locuite.
- Recensământul populaţiei include câteva date de interes care pot fi utilizate în realizarea definirii spaţiale a zonelor tipice de încălzire rezidenţială, precum şi a consumurilor de combustibil (necesarului energetic pentru încălzire): numărul gospodăriilor (apartamente) din locuinţă, destinaţia locuinţei/gospodăriei (permanentă, casă de vacanţă), situaţia ocupării locuinţei/gospodăriei (ocupată sau nu), câte niveluri are locuinţa, suprafaţa totală (desfăşurată) a locuinţei/gospodăriei, combustibilul folosit pentru gătit, modul de încălzire a locuinţei/gospodăriei, tipul ferestrelor, modul de realizare a reabilitării termice, numărul gospodăriilor din locuinţă, numărul de etaje al locuinţei, materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai locuinţei (clădirii).
Pentru estimarea emisiilor asociate încălzirii rezidenţiale, din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3-12...3-26.
Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei utilizând gaze lichefiate, din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 "External Combustion Sources", subcapitolul 1.5 "Liquefied Petroleum Gas Combustion". Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei utilizând alţi combustibili din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA2009, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.
c)Încălzire comercială şi instituţională - cod NFR 1.A.4.a
Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar cu cele pentru categoria de surse cod NFR 1.A.4.b.
Pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3-27...3-3.38.
Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public, utilizând gaze lichefiate, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 "External Combustion Sources", subcapitolul 1.5 "Liquefied Petroleum Gas Combustion". Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public utilizând alţi combustibili se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.
În măsura în care vor deveni disponibile informaţii detaliate referitoare la tehnicile de ardere şi la combustibilii utilizaţi în domeniile comercial, instituţional şi rezidenţial, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, respectiv a factorilor de emisie prezentaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în anexa A la subcapitolul 1.A.4.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.4.a respectiv NFR 1.A.4.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru fiecare dintre aceste două categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
Se precizează că, deoarece Ghidul EMEP/EEA nu menţionează categoria de activităţi cod NFR în care să se încadreze emisiile asociate arderilor în surse de mică putere mai sus menţionate, se recomandă încadrarea acestor emisii în categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a, cu precizarea acestui lucru în notele explicative incluse în raportul la inventarul naţional (IIR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele statistice corespunzătoare.
De asemenea, un criteriu de verificare a inventarelor constă în compararea consumurilor de combustibili între judeţe/localităţi cu populaţie, condiţii climatice şi reţele de utilităţi asemănătoare.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că pot apărea incertitudini mari privind consumurile de combustibil solid (în special lemne şi biomasă) pentru încălzirea rezidenţială.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.A.4.a respectiv cod NFR 1.A.4.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.13.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.c ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE AGRICULTURĂ/SILVICULTURĂ
(1)_
În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse instalaţiile de ardere de mică putere utilizate pentru furnizarea agentului termic necesar uscării cerealelor, încălzirii serelor, a spaţiilor cu destinaţie zootehnică sau în care se desfăşoară alte activităţi cu profil agricol, precum şi pentru posibile necesităţi tehnologice. În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse, de asemenea, instalaţiile staţionare de ardere de mică putere utilizate pentru activităţi silvice.
În această categorie sunt incluse, de asemenea, sistemele utilizate pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în sediile administrative ale unităţilor care activează în domeniul agricol şi în domeniul silvic.
Sistemele utilizate sunt reprezentate de instalaţii de ardere cu puteri termice cuprinse, în general, între 50 kWt şi 50 MWt.
(2)1.3.13.2.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii care au ca profil activităţi în domeniul agricol: ferme culturi vegetale, ferme zootehnice, silozuri de cereale, sere, etc.;
- Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi structurile teritoriale ale acesteia;
- Asociaţiile agricole;
- Structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
- Agenţiile regionale/locale pentru Protecţia Mediului, serviciile Reglementări - care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic.
Colectarea datelor
Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea chestionarului "Surse ardere de mică putere punctuale" către sursele de date menţionate mai sus;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a datelor necesare;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- categoriile cheie de activităţi/surse.
Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.
(3)1.3.13.2.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de surse îl reprezintă colaborarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, cu autorităţile centrale şi locale din domeniul agricol şi silvic şi, după caz, cu operatorii din domeniul agricol, în scopul obţinerii datelor necesare.
Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar cu cele pentru categoriile de surse cod NFR 1.A.4.a şi cod NFR 1.A.4.b, în funcţie de puterile termice ale instalaţiilor de ardere şi de tipurile de combustibili utilizaţi.
Sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.4.c vor fi tratate ca surse punctuale dirijate.
Inventarele locale de emisii pentru anumite activităţi cu profil agricol, cum sunt depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri, cultivarea plantelor în sere, etc. vor include toate sursele aferente altor activităţi decât cele de ardere, cum ar fi: primirea, stocarea, procesarea, expedierea cerealelor în cadrul silozurilor, funcţionarea utilajelor mobile în cadrul serelor.
SUBSECŢIUNEA 3: 1.3.13.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.5.a ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE - ALTE ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE, INCLUSIV MILITARE
Dată fiind confidenţialitatea datelor din domeniul militar nu vor putea fi elaborate inventarele locale de emisie asociate acestei categorii de surse.
În ceea ce priveşte inventarul naţional de emisii, acesta poate fi elaborat în măsura în care autoritatea centrală competentă furnizează datele privind consumurile totale anuale, pe tipuri de combustibili, utilizate în surse staţionare de ardere.
SECŢIUNEA 14: 1.3.14. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B. EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI ŞI CARBURANŢI
SUBSECŢIUNEA 10:
În subgrupa 1.B sunt incluse opt categorii de activităţi, şi anume:
Tabelul 1.3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B

Cod NFR

Activitate/sursă

1.B.1.a

Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor

1.B.1.b

Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi

1.B.1.c

Alte emisii fugitive generate de combustibili solizi

1.B.2.a.i, 1.B.2.b

Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale

1.B.2.a.iv

Rafinare/stocare

1.B.2.a.v

Distribuirea produselor petroliere

1.B.2.a.vi

Extragerea energiei geotermale

1.B.2.c

Ventilaţii şi facle

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de emisii fugitive asociate extragerii, manevrării, procesării şi stocării combustibililor şi carburanţilor nu reprezintă categorii de surse-cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoriile avute în vedere sunt, în cea mai mare parte, asociate unor activităţi/instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse majore de emisii.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru fiecare dintre cele opt categorii de activităţi.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.14.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.a EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI: EXTRACŢIA ŞI MANEVRAREA CĂRBUNILOR
(1)Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea cărbunilor atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).
(2)1.3.14.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Societatea Naţională a Lignitului Oltenia S.A. (S.N.L. Oltenia S.A.), Compania Naţională a Huilei S.A. (CNH S.A.), S.C. Complexul Energetic Turceni S.A., S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., alţi operatori;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei cărbunilor, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de cărbune incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii minelor de cărbune a chestionarului "Mine cărbuni", care se referă atât la activităţile de extracţie, cât şi la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu ţi în diverse alte raportări;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Mine cărbuni", cât şi chestionarul "Surse de ardere de mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.B.1.a pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
(3)1.3.14.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia cărbunelui se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).
În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităţilor din minele de cărbune, cod NFR 1.B.1.a, se referă la particule şi la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de carbon generate de extracţia cărbunelui fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.
În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a cărbunelui, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei mine de cărbune, adică:
- extracţia şi manevrarea cărbunelui, cod NFR 1.A.1.b, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule şi, după caz, de COVnm, ca de exemplu, pentru o carieră, operaţii de la decaparea solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi extragerea cărbunelui, până la reabilitarea terenului;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cadrul forumului INVENTARE DE EMISII, se vor stabili grupuri de discuţii în care vor fi cuprinşi specialişti din cadrul serviciilor de reglementări şi de monitorizare ale autorităţilor competente pentru protecţia mediului, şi eventual specialişti în tehnologiile utilizate şi protecţia mediului.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
În cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi se va defini setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.
Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine de cărbune există mai multe categorii de surse de emisie, în cadrul discuţiilor se va dezbate şi încadrarea activităţilor din amplasamentul unei mine de cărbune în codurile NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.a (Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor).
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei mine de cărbune, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul activităţilor de extracţie a cărbunelui se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de particule şi de COVnm:
- Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;
- Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare mină în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor de emisie prestabiliţi, după caz.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP- 42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 "Western Surface Coal Mining".
Pentru estimarea emisiilor fugitive generate ca urmare a detonării explozivilor, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13, subcapitolul 13.3 "Explosives Detonation".
Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de cărbune, descărcarea/încărcarea cărbunelui, etc.
În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de concasare a cărbunelui, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12, subcapitolul 12.2 "Coke Production", corectat în funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.
Pentru estimarea emisiilor de COVnm se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidului EMEP/EEA, asociaţi nivelului 2 de abordare pentru minele de suprafaţă şi pentru cele subterane.
Pentru estimarea emisiilor fugitive generate prin antrenarea particulelor ca urmare a traficului pe drumurile nepavate din perimetrul exploatării miniere, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 "Unpaved Roads" - conform procedurii din subcapitolul 4.3.44.8 - "Resuspensia particulelor de pe drumuri".
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină de cărbune va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de cărbune cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.14.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.b EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI: TRANSFORMAREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI
(1)Această categorie de activităţi se referă la emisiile fugitive generate de fabricarea cocsului. Emisiile generate de fabricarea propriu-zisă a cocsului, adică de procesele de ardere aferente cuptoarelor de cocs sunt asociate activităţilor din categoria NFR 1.A.1.c.
(2)1.3.14.2.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;
- Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului - pot furniza date referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a chestionarului "Fabricare cocs", care include şi cerinţele privind datele necesare estimării emisiilor fugitive;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Sursele din categoria cod NFR 1.B.1.b sunt asociate surselor din categoria cod NFR 1.A.1.c care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând în ansamblu, surse majore de emisii. Ca urmare, este de aşteptat ca operatorii să deţină date de detaliu privind activitatea. Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
(3)1.3.14.2.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Instalaţiile de fabricare a cocsului (cuptoarele de cocs) au associate atât emisii dirijate generate din cuptorul de cocs, cât şi emisii fugitive generate de diferite operaţii implicate în procesul de fabricare a cocsului.
În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităţilor de fabricare a cocsului sunt incluse în codul NFR 1.B.1.b, spre deosebire de emisiile asociate procesului de ardere pentru cuptoarele de cocs care sunt incluse în codul NFR 1.A.1.c.
Diversitatea operaţiilor din cadrul procesului tehnologic de fabricare a cocsului, precum şi particularităţile echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional. Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate fabricării cocsului, urmându-se paşii procedurali descrişi pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.c - Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice.
Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.b (Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi).
Operaţiile din cadrul fluxului tehnologic de fabricare a cocsului care generează emisii fugitive sunt:
- manevrarea (inclusiv concasarea, dacă aceasta are loc pe amplasamentul instalaţiei, iar emisiile nu sunt dirijate) şi depozitarea cărbunelui - emisii de particule de cărbune;
- încărcarea cuptorului - emisii de particule de cărbune;
- producerea (pierderi prin uşa cuptorului) cocsului, descărcarea cuptorului şi stingerea cocsului - emisii de particule de cărbune şi de cocs, emisii de gaze de cocs;
- manevrarea şi epurarea gazelor de cocs - emisii de benzen, toluen, xilen, fenoli, HAP, H2S, HCN, NH3.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate fabricării cocsului se pot utiliza următoarele metode:
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;
- Metode bazate pe factori de emisie.
În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor, estimarea emisiilor fugitive pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând modelele specifice.
Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor fugitive specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.
În cazul în care nu sunt disponibile modele pentru estimarea emisiilor, emisiile fugitive asociate fabricării cocsului se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.
Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:
- Localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor, inclusiv duratele fazelor tehnologice.
Datele vor fi obţinute de la operatori pe baza completării chestionarelor.
Pentru instalaţiile de fabricare a cocsului pentru care nu sunt disponibile modele de estimare a emisiilor, determinarea emisiilor fugitive se va efectua utilizând factorii de emisie furnizaţi de Metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.2 "Coke Production", în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul unităţii industriale, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Astfel, inventarul local de emisii fugitive asociate fabricării cocsului va fi inclus în inventarul local aferent instalaţiei de fabricare a cocsului, alături de celelalte surse din amplasament:
- sursa/sursele de ardere aferente cuptorului de cocs - categorie activităţi cod NFR 1.A.1.c - Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice;
- sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;
- sursele de ardere de mică putere cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SUBSECŢIUNEA 3: 1.3.14.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.c ALTE EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI
Activităţile din această categorie au codul NFR 1.B.1.c şi includ toate sursele care nu sunt luate în considerare în categoriile NFR 1.B.1.a şi 1.B.1.b.. Ghidul EMEP/EEA menţionează că această categorie ar trebui să fie utilizată numai dacă nu există alte posibilităţi. Totodată, Ghidul specifică faptul că bunele practici constau în a nu folosi codul NFR 1.B.1.c pentru clasificarea şi raportarea emisiilor.
În cazul în care se decide utilizarea categoriei NFR 1.B.1.c este necesară documentarea clară a metodei de estimare a emisiilor şi a factorilor de emisie.
Ghidul nu indică niveluri 1 sau 2 de abordare pentru estimarea emisiilor de la aceste surse. În schimb, precizează faptul că pentru nivelul 3 se vor utiliza factorii de emisie pentru diferite surse incluşi în Metodologia US EPA/AP-42.
SUBSECŢIUNEA 4: 1.3.14.4 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIILE COD NFR 1.B.2.a.i ŞI COD NFR 1.B.2.b EXPLORAREA, PRODUCŢIA, TRANSPORTUL ŢIŢEIULUI ŞI GAZELOR NATURALE
(1)_
Activităţile din domeniul ţiţeiului sunt incluse în codul NFR 1.B.2.a.i, iar cele din domeniul gazelor naturale în codul NFR 1.B.2.b.
În cele două categorii de activităţi sunt incluse emisiile fugitive rezultate din extracţia, tratarea, încărcarea şi distribuţia ţiţeiului şi gazelor naturale, luând în considerare atât activităţile care se desfăşoară pe uscat, cât şi cele care se desfăşoară pe platformele marine. Estimarea emisiilor fugitive pentru cele două categorii sunt abordate împreună, deoarece tehnicile utilizate pentru extracţia şi pentru tratarea primară sunt similare pentru ţiţei şi pentru gaze naturale.
Totodată se precizează că emisiile de la faclele asociate activităţilor de extracţie şi de tratare ţiţei şi gaze naturale sunt incluse în categoria NFR 1.B.2.c. De asemenea, activitatea de desulfurare a gazelor naturale este inclusă la categoria cod NFR 1.B.2.a.iv - Rafinare/stocare.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul că emisiile fugitive asociate extracţiei, tratării, încărcării şi distribuirii ţiţeiului şi gazelor naturale reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional pentru emisiile de COVnm.
De asemenea, la nivel local, emisiile asociate acestor activităţi pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
Ca urmare, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, în măsura posibilului, pentru fiecare sursă/activitate, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Sunt luate în considerare următoarele activităţi, indiferent dacă acestea au loc pe uscat sau pe mare:
- emisii fugitive de la câmpurile/platformele marine de extracţie;
- stabilizarea ţiţeiului;
- regenerarea etilenglicolului;
- rezervoarele de stocare asociate facilităţilor de producţie;
- încărcarea rezervoarelor;
- fluidul (noroiul) de foraj;
- apele uzate;
- forajele de explorare;
- pierderile la transportul în tancurile navale şi din conductele de ţiţei;
- pierderile din conductele de gaze, de la staţiile de compresoare şi din reţea.
(2)1.3.14.4.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- S.C. OMV Petrom S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. (S.N.G.N. Romgaz S.A.), S.C. CONPET S.A. proprietarul şi operatorul sistemului naţional de transport al ţiţeiului brut prin conducte, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. (SNTGN Transgaz SA) - operatorul tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, distribuitori de gaze naturale licenţiaţi şi autorizaţi (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România), alţi operatori care desfăşoară activităţi de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale pe teritoriul României;
- Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) - care poate furniza date referitoare la operatorii care deţin licenţe de explorare şi/sau de extracţie;
- Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei şi distribuţiei ţiţeiului şi gazelor naturale, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de ţiţei şi de gaze naturale incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
Dată fiind extinderea spaţială foarte mare a activităţilor de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale pe teritoriul României, activităţi desfăşurate în principal de marii operatori la nivel naţional, în vederea colectării datelor este necesară implicarea atât a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, cât şi a agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului, care vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii care desfăşoară activităţi de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale a chestionarului "Explorare producţie transport ţiţei", respectiv "Explorare producţie transport gaze naturale" care se referă atât la activităţile de explorare şi/sau de extracţie, de tratare, de stocare şi de transport, cât şi la sistemele de ventilare şi facle (cod NFR 1.B.2.c) şi la instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.a.iv);
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional de Statistică şi la ANRM a datelor necesare;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.
Având în vedere că în amplasamentele câmpurilor/platformelor de explorare/extracţie şi a altor facilităţi pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice în scopuri tehnologice şi/sau pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde, operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Explorare producţie transport ţiţei"/"Explorare producţie transport gaze naturale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". De asemenea, trebuie precizat că activităţile de explorare/extracţie pot implica funcţionarea unor utilaje mobile motorizate, precum şi a unor mijloace de transport (nave, vehicule). Ca urmare, operatorilor le va fi transmis şi chestionarul "Trafic intern utilaje vehicule".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
(3)1.3.14.4.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Amplasamentele câmpurilor/platformelor marine de explorare/extracţie ţiţei şi/sau gaze naturale reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze naturale, facle, etc.).
Sistemele pentru transportul şi distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale includ: surse liniare (traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune pentru gaze naturale), surse punctuale (terminale, staţii de comprimare, etc.), surse de suprafaţă (reţele de distribuţie gaze naturale).
În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităţilor de explorare/extracţie/transport ţiţei şi/sau gaze naturale, coduri NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b, se referă la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de carbon fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie şi transport ţiţei/gaze naturale, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, impunându-se implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel naţional, local şi/sau regional.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unui/unei câmp/platforme marine de explorare/extracţie sau al altei facilităţi, adică:
- explorarea/extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului (cod NFR 1.B.2.a.i) şi gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.b), însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii fugitive de COVnm;
- sistemele de ventilare şi faclele asociate extracţiei ţiţeiului/gazelor naturale, cod NFR 1.B.2.c;
- instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale, cod NFR 1,B.2.a.iv;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul exploatării, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii;
- traficul naval în perimetrul platformei marine, cod NFR 1.A.3.d.
De asemenea, vor fii luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
Se recomandă ca pentru marii operatori din România (S.C. OMV Petrom S.A., SNGN Romgaz S.A., S.C. CONPET S.A., SNTGN Transgaz S.A., E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, alţi mari operatori licenţiaţi şi autorizaţi) să se creeze contacte la nivel central care să faciliteze obţinerea datelor necesare de la fiecare punct de lucru, a datelor referitoare la sistemele naţionale de transport al ţiţeiului brut prin conducte şi al gazelor naturale, precum şi a celor referitoare la reţelele de distribuţie a gazelor naturale la consumatorii finali.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu la nivel central în cazul marilor distribuitori/furnizori de combustibili şi la nivel local în cazul celorlalţi operatori vor prezenta şi distribui acestora chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, mijloace de transport, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Grupul de discuţii va analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va face recomandări referitoare la setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va asigura dezagregarea datelor pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale.
Dat fiind faptul că în amplasamentele exploatărilor de ţiţei/gaze naturale şi ale altor facilităţi există mai multe categorii de surse de emisie, grupul de discuţii va verifica încadrarea activităţilor din amplasament în codurile NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b (Extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale).
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei exploatări de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul activităţilor de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de COVnm:
- Metode bazate pe modelarea emisiilor pe procese;
- Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi;
- Metode bazate pe bilanţuri de masă.
Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existenţa, la nivelul fiecărei exploatări/facilităţi în parte, a unui model de estimare a emisiilor fugitive de COVnm specific proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează, luând în considerare particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
În vederea asigurării unei abordări unitare a inventarelor de emisii pentru activităţile de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea modelelor proprii pentru estimarea emisiilor.
Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul fiecărei exploatări/facilităţi.
Metodele bazate pe bilanţuri de masă sunt aplicabile pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de transportul şi distribuţia gazelor naturale.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare exploatare/facilitate în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor purtate pe forumul INVENTARE EMISII, în funcţie de datele şi de informaţiile disponibile.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b se vor avea în vedere următoarele surse:
- Amplasamente ale perimetrelor în care se efectuează activităţi de explorare şi/sau de extracţie ţiţei/gaze naturale: forare, extracţie, tratare, stocare, încărcare în mijloace de transport etc.;
- Terminale ţiţei/gaze naturale;
- Staţii de comprimare gaze naturale;
- Transport ţiţei/gaze naturale prin conducte;
- Distribuţie gaze naturale la consumatori finali.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Localizarea surselor de emisie;
- Emisiile anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.
Localizările surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
În cazul în care operatorul dispune de modelul propriu pentru estimarea emisiilor, emisiile vor fi determinate conform acestui model, pentru fiecare proces/operaţie/echipament/instalaţie.
În cazul în care operatorul nu dispune de propriul model, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie predefiniţi.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de COVnm de la exploatările de ţiţei/gaze naturale, în cazul în care nu se dispune de alte surse de informaţii, se pot utiliza:
Pentru instalaţii de extracţie a ţiţeiului şi a gazelor naturale, relaţia:
COVtotal (Mg/an) = 40,2 x N + 1,1 x X + 8,5 x Y (1.3)
unde:
N = numărul de instalaţii (câmpuri, platforme)
X = producţia de gaze naturale (milioane de Nm3/an)
Y = producţia de ţiţei (milioane de Mg/an)
Se poate presupune o compoziţie a COVtotali de 75% metan şi de 25% COVnm.
Pentru instalaţii de extracţie individuală a gazelor naturale: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-7, 3-8, 3-9 şi 3-10.
Pentru instalaţii de extracţie individuală a ţiţeiului: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-11, 3-12 şi 3-13.
Pentru alte instalaţii şi echipamente: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-14 - 3-21.
Factorii de emisie din tabelele menţionate mai sus presupun cunoaşterea proceselor la nivelul fiecărui amplasament. Aceştia au un grad ridicat de incertitudine, indicând diferenţe foarte mari între ţări. Ca urmare, aceşti factori de emisie trebuie utilizaţi cu foarte mare atenţie, recomandându-se ca aceştia să fie stabiliţi în urma consultărilor de pe forumul INVENTARE EMISII la care să fie implicaţi alături de reprezentanţii autorităţilor pentru protecţia mediului şi experţi în domeniu.
Se recomandă estimarea emisiilor rezultate de la stocarea ţiţeiului (rezervoarele de la terminalele de ţiţei) cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 - Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 "Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42", disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchiel/software/tanks/
În cazul în care nu se dispune de date adecvate utilizării nivelului 3 de abordare se va aplica nivelul 2 de abordare, utilizând factorii de emisie globali indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a + 1.B.2.b, tabelele 3-3 - 3-6.
Se va acorda o atenţie deosebită modului de utilizare a factorilor de emisie recomandaţi pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o exploatare de ţiţei/gaze naturale va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. Amplasamentele acestor exploatări vor fi tratate ca surse de suprafaţă peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze naturale, facle, etc.) sau nedirijate (de exemplu: încărcare ţiţei în mijloace de transport).
Inventarele locale de emisii pentru sistemele pentru transportul şi distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale vor include toate sursele aferente: traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune pentru gaze naturale, terminalele de ţiţei/gaze naturale, staţiile de comprimare gaze naturale, reţelele de distribuţie gaze naturale la consumatorii finali. Vor fi incluse, după caz, şi alte surse existente în diferite amplasamente ale unora dintre facilităţi, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. Emisiile generate de reţelele de distribuţie a gazelor naturale la consumatorii finali din localităţi vor fi tratate ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite. Terminalele de ţiţei care nu se află în perimetrul unei exploatări petroliere şi care ocupă o suprafaţă mare vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
Se precizează că emisiile de COVnm asociate reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor naturale pot fi estimate prin bilanţuri de masă. Astfel, prin bilanţuri de masă se vor putea calcula pierderile de gaze naturale ca urmare a transportului pe anumite secţiuni. Aceste pierderi pot fi echivalate cu emisiile de gaze naturale în atmosferă. Cunoscând compoziţia gazelor naturale (conform analizelor care se efectuează), la pierderile calculate se aplică procentul corespunzător conţinutului de COVnm, rezultând emisiile de COVnm în atmosferă. Rezultatele se exprimă în unităţi de masă pentru anul de inventariere.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul exploatărilor de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de ţiţei şi de gaze naturale cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi manevrate, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili/carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile de activităţi cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SUBSECŢIUNEA 5: 1.3.14.5 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.iv RAFINARE/STOCARE
(1)_
În cadrul unei rafinării de ţiţei există patru tipuri principale de procese de producţie:
- Procese de separare - separarea ţiţeiului în fracţii cu punct de fierbere comun, prin trei procese de separare: distilare atmosferică, distilare în vid şi recuperarea produselor de capăt uşoare (procesarea gazelor);
- Procese de conversie - conversia unor componente ca păcura, alte produse petroliere grele, produse de capăt uşoare în benzină şi în alte fracţii uşoare (kerosen, motorină). Procesele de conversie sunt: cracarea, cocsarea, reducerea vâscozităţii, polimerizarea şi alchilarea, izomerizarea şi reformarea;
- Procese de tratare - au rolul de a stabiliza şi a îmbunătăţi produsele petroliere. Procesele de tratare sunt: desalinizarea, hidrodesulfurarea, hidrotratarea, desulfurarea chimică şi eliminarea gazelor acide, dezasfaltarea;
- Manevrarea ţiţeiului şi a produselor de rafinare - include operaţii de stocare, amestecare, încărcare, descărcare.
Pe lângă procesele de producţie propriu-zise, în cadrul unei rafinării se desfăşoară o serie de procese auxiliare, care constau, în principal, din:
- Producerea de energie termică şi electrică - cazane, turbine cu gaz;
- Epurarea apelor uzate - instalaţii de preepurare şi de epurare;
- Producerea de hidrogen - instalaţii pentru generarea hidrogenului;
- Recuperarea sulfului din gazele de rafinărie - instalaţii de recuperare a sulfului elementar din gazele de rafinărie.
Procesele care generează emisii asociate categoriei de surse 1.B.2.a.iv Rafinare şi stocare sunt reprezentate de sursele din cadrul unei rafinării, altele decât cele de ardere, care sunt tratate în Capitolul 1.A.1.b "Rafinarea ţiţeiului" al Ghidului EMEP/EEA, şi anume:
- procesele de separare, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;
- procesele de conversie, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;
- procesele de tratare, care au asociate emisii din proces;
- procesele de manevrare, care au asociate emisii difuze/fugitive.
Sursele de emisii fugitive sunt constituite de pierderile de vapori de hidrocarburi de la echipamentele de proces şi de evaporarea hidrocarburilor de pe suprafeţe deschise. Sursele de emisii fugitive sunt reprezentate de valve de toate tipurile, flanşe, neetanşeităţi la pompe şi la compresoare, echipamente pentru reducerea presiunii, scurgeri de proces, rezervoare de stocare, turnuri de răcire, separatoare de produse petroliere/apă. Din clasa emisiilor difuze fac parte emisiile fugitive care apar ca urmare a scurgerilor din componente aflate sub presiune.
Emisiile de la faclele asociate activităţilor de rafinare a ţiţeiului sunt incluse în categoria NFR 1.B.2.c, emisiile asociate activităţilor de distribuire a produselor petroliere din amplasamentul rafinăriei sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.v, iar emisiile asociate suflării asfaltului sunt incluse în categoria cod NFR 3.C.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că, începând cu anul 2008, sursele asociate proceselor tehnologice de rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.B.2.a.iv sunt reprezentate de cantităţile de ţiţei/produse intermediare procesate, stocate şi manevrate, tipurile de rezervoare de stocare, precum şi de volumele de apă de răcire, volumele de apă uzată epurată, numărul de componente generatoare de emisii fugitive/difuze (valve, flanşe etc.)
(2)1.3.14.5.1 Surse de date, colectarea datelor, nivelul de abordare
Sursele de date, colectarea datelor şi nivelul de abordare sunt aceleaşi ca cele descrise pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului.
(3)1.3.14.5.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate rafinării ţiţeiului, urmându-se paşii procedurali descrişi pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b - Rafinarea ţiţeiului.
Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.iv (Rafinare/Stocare).
Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate rafinării ţiţeiului se pot utiliza următoarele metode:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile în cazul în care sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor la sursele dirijate de evacuare a poluanţilor rezultaţi din procese (cracare catalitică - unitate regenerare catalizatori, cocsare, instalaţie recuperare sulf, unitate tratare gaze de coadă, etc.);
- Metode bazate pe bilanţuri de masă - aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi de la sursele dirijate şi pentru estimarea emisiilor fugitive;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de procesele de rafinare a ţiţeiului (inclusiv emisii difuze/fugitive).
Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru sursele la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe oaza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Metoda de estimare a emisiilor va fi analizată în cadrul grupului de discuţii de pe forumul INVENTARE DE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru sursele la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru sursele la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor, pentru fiecare echipament/instalaţie/activitate.
Pentru rafinăriile deţinute de operatori care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea emisiilor prin abordarea de nivel 3 se va realiza pentru fiecare proces, luând în considerare detaliile procesului şi ale componentelor echipamentelor, precum şi sistemele pentru reducerea emisiilor.
Estimarea emisiilor pentru procese tehnologice pe baza factorilor de emisie
Distilarea în vid (Sistemele de condensare ale coloanei de distilare în vid)
Se va utiliza factorul de emisie pentru COVtotali indicat de metodologia US EPA/AP-42, Capitolul 5.1 "Petroleum Refining". Emisia de COVnm reprezintă cca. 99% din masa emisiei de COVtotali.
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată prin distilare în vid.
Cracarea catalitică în pat fluidizat - Unitatea de regenerare catalizatori
Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-2, luând în considerare sistemul pentru reducerea emisiilor şi eficienţa acestuia (tabelul 3-7).
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.
Reformarea catalitică
Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-3.
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.
Cocsarea în pat fluidizat
Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-4. Pentru estimarea emisiilor se vor lua în considerare, după caz, eficienţele sistemelor pentru reducerea emisiilor.
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.
Estimarea emisiilor pentru instalaţia de recuperare sulf
Estimarea emisiilor pentru instalaţiile de recuperare sulf poate fi efectuată prin mai multe metode.
O metodă simplă ar putea fi cea bazată pe utilizarea factorilor de emisie indicaţi de Ghid pentru nivelul 2 de abordare (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-5), dar aceasta ar putea conduce la erori foarte mari deoarece nu ia în considerare toate detaliile referitoare la procese/echipamente, factorii de emisie fiind caracteristici utilizării unei unităţi de recuperare a sulfului cu numai două trepte Claus.
În acest context trebuie menţionat că rafinăriile din România sunt în plin proces de modernizare a instalaţiilor de recuperare a sulfului prin suplimentarea unităţilor Claus şi/sau montarea de instalaţii de tratare a gazelor de coadă (rezultate de la unităţile Claus), în vederea atingerii nivelurilor de SO2 în emisie prin aplicarea celor mai bune tehnici indicate de Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze.
Ca urmare, se recomandă ca, pentru estimarea emisiilor de SO2 de la unităţile de recuperare sulf să se utilizeze una dintre metodele bazate pe:
- Bilanţul de masă al sulfului prin modelarea proceselor pe baza datelor specifice fiecărei instalaţii în parte (Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului, subcapitolul 3.3.2.2);
- Măsurarea continuă a concentraţiilor de SO2 şi a parametrilor fizici ai emisiilor (debit volumetric, temperatură, viteză) la coşul de evacuare a gazelor după tratarea finală, cu respectarea criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004;
- Concentraţiile maxime de SO2 şi debitele volumetrice ale emisiilor, garantate de furnizorul de echipamente sau de proiectant.
Metoda care va fi utilizată se va stabili împreună cu operatorul, în funcţie de particularităţile instalaţiei şi de disponibilitatea datelor. Operatorul va furniza autorităţii pentru protecţia mediului datele privind emisiile şi o scurtă descriere a metodei şi a datelor utilizate pentru estimarea emisiilor.
Estimarea emisiilor asociate stocării ţiţeiului şi produselor petroliere
Ghidul EMEP/EEA recomandă estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la stocarea ţiţeiului şi a produselor petroliere rafinate cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 - Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 "Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42", disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchiel/software/tanks/
Estimarea emisiilor asociate sistemului de drenare din cadrul unei rafinării
Emisiile se estimează cu relaţia:
E(kg/h) = 0,032 x N (1.4)
unde:
N = numărul de drenuri neetanşate din cadrul sistemului de drenare.
În cazul în care numărul total de drenuri este necunoscut, se poate considera un dren ca fiind un număr de 2,6 drenuri pe pompă în zonele de procesare.
Estimarea emisiilor asociate separatoarelor de produse petroliere din cadrul unei rafinării
Emisiile depind de tipul de separator şi se estimează cu relaţia:
E(kg) = FEsep x Vapă (1.5)
unde:
FEsep = factorul de emisie pe tip de separator, conform tabelului 3-9 din Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului
Vapă = volumul de apă uzată pretratată în separator (m)
Estimarea emisiilor fugitive asociate componentelor sub presiune din cadrul unei rafinării
Estimarea emisiilor generate de pierderi prin neetanşeităţi ale echipamentelor/instalaţiilor (flanşe, pompe, etc.) se efectuează prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de Ghid (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-10).
Estimarea emisiilor fugitive asociate turnurilor de răcire
Estimarea emisiilor de la turnurile de răcire se va efectua utilizând factorii de emisie indicaţi de Metodologia US EPA/AP-42 în subcapitolul 5.1 Petroleum Refining, şi anume:
- fără sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,7 kg/106 litri apă de răcire;
- cu sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,08 kg/106 litri apă de răcire.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod NFR 1.B.2.a.iv din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. În acest context se precizează că, deşi Ghidul denumeşte subgrupa 1.B "Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi", în categoria cod NFR 1.B.2.a.iv sunt incluse şi emisii dirijate (de exemplu, emisiile de la: instalaţiile de cracare catalitică - unităţile de regenerare catalizatori, instalaţiile de recuperare sulf etc.).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.2.a.iv se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.2.a.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SUBSECŢIUNEA 6: 1.3.14.6 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.v DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLIERE
(1)_
Sursele ale căror emisii sunt generate de activităţile de distribuţie a produselor petroliere (în special benzina), incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.v sunt:
- staţiile de livrare din cadrul rafinăriilor, care includ umplerea mijloacelor de transport în amplasamentul rafinăriei;
- transportul şi depozitarea, care includ emisiile de la mijloacele de transport, de la umplerea mijloacelor de transport şi a rezervoarelor de stocare, de la terminale şi de la depozitele de produse petroliere;
- staţiile de livrare de la terminale;
- staţiile de distribuţie pentru populaţie (benzinării), unde principalele emisii provin de la rezervoarele de benzină (umplere, respiraţie, golire) şi de la umplerea rezervoarelor autovehiculelor.
Poluantul relevant este reprezentat de compuşii organici volatili (COVnm).
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele asociate activităţilor de distribuire a produselor petroliere nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere au o răspândire foarte mare pe teritoriul ţării.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activităţile cod NFR 1.B.2.a.v sunt reprezentate de cantităţile de produse petroliere stocate şi manevrate, de tipurile de rezervoare de stocare, de sistemele de încărcare/descărcare a produselor, de mijloacele de transport, precum şi de sistemele pentru recuperarea vaporilor de hidrocarburi.
(2)1.3.14.6.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici ai rafinăriilor;
- Operatorii economici ai terminalelor şi ai depozitelor de produse petroliere;
- Operatorii economici ai staţiilor de distribuţie pentru populaţie;
- Serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului - pot furniza date referitoare la activităţile de distribuţie a produselor petroliere, cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse raportări;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile, importul, exportul şi vânzările de produse petroliere, incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatori şi către transportatori a chestionarului "Distribuire produse petroliere", cu excepţia operatorilor rafinăriilor, deoarece chestionarul "Rafinării" include şi necesarul de date pentru activităţile de stocare şi de livrare;
- solicitarea la serviciile Reglementări a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unui terminal/depozit de produse petroliere sau al unei staţii de distribuire produse petroliere pentru populaţie poate funcţiona o instalaţie de ardere, operatorilor (cu excepţia celor ai rafinăriilor) le vor fi transmise atât chestionarul "Distribuire produse petroliere", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Dată fiind existenţa la nivel naţional a unui număr mare de surse aferente stocării şi manevrării produselor petroliere, dintre care unele pot fi importante la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
(3)1.3.14.6.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări, în urma clarificărilor rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Se precizează că pentru rafinării, colectarea datelor se va efectua în cadrul procedurii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului.
Estimarea emisiilor se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie specifici fiecărei operaţii care se efectuează în amplasamentul fiecărei unităţi.
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a activităţilor,
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea emisiilor se va realiza pentru fiecare operaţie specifică activităţilor de distribuire a produselor petroliere (umplere rezervoare stocare, umplere mijloace de transport, stocare, umplere rezervoare vehicule) luând în considerare volumele de produse stocate şi vehiculate, caracteristicile echipamentelor, tehnicile utilizate, precum şi sistemele pentru reducerea emisiilor.
Estimarea emisiilor de la rezervoarele pentru stocarea produselor petroliere din cadrul rafinăriilor, a unor terminale şi a altor unităţi de distribuire a produselor petroliere care sunt dotate cu rezervoare de tipul celor din rafinării
Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru calculul emisiilor de COVnm de la rezervoarele de stocare a produselor petroliere, modelul US EPA TANKS Emissions Estimation Software (http://www.epa.gov/ttnchiel/software/tanks/).
Modelul TANKS necesită informaţii privind construcţia rezervorului de stocare şi privind lichidul stocat. Programul elaborează un raport asupra emisiilor de COVnm estimate. Programul utilizează o bază de date de peste 100 substanţe chimice organice lichide şi o bază de date meteorologice pentru mai mult de 240 oraşe din S.U.A. El are capacitatea de a estima emisiile de la stocarea ţiţeiului şi a unor produse petroliere rafinate, precum şi de a calcula emisiile pentru fiecare compus dintr-un amestec căruia i se cunoaşte compoziţia.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt:
- tipul de rezervor: subteran, suprateran, orizontal, vertical;
- caracteristici constructive rezervoare supraterane: vertical cu capac fix, orizontal cu capac fix (pot fi rezervoare subterane sau supraterane), cu capac flotant extern, cu capac flotant intern, cu capac flotant extern dotat cu un capac fix sub formă de dom;
- informaţii privind amplasarea rezervorului: număr de identificare, oraşul, compania;
- date pentru rezervoare verticale cu capac fix: înălţime totală, diametru, înălţime maximă lichid, înălţime medie lichid, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, încălzit/neîncălzit, culoare, tip capac (dom sau con), înălţime capac, rază capac în formă de dom, pantă capac conic;
- date pentru rezervoare orizontale cu capac fix: lungime totală, diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, poziţionare (subteran/suprateran), încălzit/neîncălzit, culoare;
- date pentru rezervoare cu capac flotant extern: diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, construcţie (sudat/nituit), tipuri etanşeizare primară şi secundară (mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), tip capac (ponton/punte dublă), categorie fitinguri (tipică/specifică);
- date pentru rezervoare cu capac flotant intern: diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, capac autoportant (da/nu), număr şi diametru coloane de sprijin capac, condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, tipuri etanşeizare primară şi secundară (mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), detalii constructive capac tip punte dublă;
- date meteorologice: temperatura medie zilnică, temperaturile medii anuale minimă şi maximă, viteza medie a vântului, insolaţia medie anuală, presiunea atmosferei;
- tipul de lichid stocat (produse petroliere distilate, ţiţei). Programul furnizează următoarele date:
- emisii generate de respiraţia rezervoarelor;
- emisii generate de umplerea rezervoarelor;
- emisii generate de extragerea lichidului din rezervor;
- emisii generate de pierderile prin neetanşeităţi, fitinguri, etc.
Emisiile de COVnm se vor estima cu modelul TANKS pentru rezervoarele de stocare de la rafinării, de la terminale petroliere şi de la alte unităţi de stocare/distribuire produse petroliere care utilizează rezervoare de tipurile indicate mai sus.
Estimarea emisiilor pentru activităţi de distribuire a produselor petroliere şi pentru activităţi de stocare şi manevrare produse petroliere la staţiile de distribuire pentru populaţie
Activităţile avute în vedere sunt:
- încărcarea cu produse petroliere, la rafinării, terminale, depozite, a mijloacelor de transport: autocisterne, cisterne cale ferată, nave cisternă, barje;
- activităţi din amplasamentele staţiilor de distribuire produse petroliere pentru populaţie: umplere rezervoare, stocare (respiraţie rezervoare), umplere rezervoare autovehicule (inclusiv pierderi produs).
Emisiile de COVnm generate de încărcarea mijloacelor de transport se vor estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-2 - 3-7. Se vor utiliza factorii de emisie caracteristici sistemelor de încărcare utilizate.
Emisiile de COVnm generate de activităţile de la staţiile de distribuire pentru populaţie se vor estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-8-3-11.
Factorii de emisie din tabelele 3-8 - 3-11 depind de presiunea reală de vapori (TVP), adică presiunea de vapori la încărcare, aceasta depinzând de temperatura de încărcare. Mărimea TVP se defineşte astfel:
TVP = RVP x 10AT+B (1.6)
unde:
A = 0,000007047 x RVP + 0,0132
B = 0,0002311 x RVP - 0,5236
T = temperatura medie anuală de încărcare (°C)
RVP = presiunea de vapori Reid (kPa)
Temperatura medie de încărcare poate fi considerată a fi egală cu temperatura medie anuală a aerului.
Pentru activităţile de încărcare a mijloacelor de transport şi pentru cele de la staţiile de distribuire pentru populaţie, la estimarea emisiilor vor fi luate în considerare, după caz, eficienţele sistemelor de recuperare a vaporilor de hidrocarburi, indicate de operatori (conform documentaţiilor tehnice ale echipamentelor elaborate de furnizori). În cazul în care nu sunt disponibile astfel de date se vor utiliza eficienţele de recuperare indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3.13 - 3-16.
Date necesare:
- încărcare mijloace de transport: volumul de produs transferat, tehnica de transfer, tehnica pentru recuperarea vaporilor;
- staţiile de distribuire pentru populaţie: volumele de produse vândute anual, tehnicile pentru recuperarea vaporilor, temperatura medie anuală a aerului, presiunea de vapori Reid a produselor distribuite (în special benzină).
Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod NFR 1.B.2.a.v din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.2.a.v se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind vânzările de produse petroliere cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (volume produse petroliere distribuite, eficienţe sisteme recuperare vapori, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.2.a.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SUBSECŢIUNEA 7: 1.3.14.7 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.vi EXTRACŢIA ENERGIEI GEOTERMALE
Activitatea ale cărei emisii sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.vi este reprezentată de extracţia energiei geotermale în scopul producerii de energie electrică.
În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, singurul nivel de abordare disponibil pentru estimarea emisiilor este nivelul 1. Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie pentru amoniac, mercur şi arsen, indicaţi de Ghid în subcapitolul 1.B.2.a.vi, tabelul 3-1.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt reprezentate de cantităţile anuale de energie electrică (MWh) produse prin utilizarea energiei geotermale.
Dat fiind că, în prezent, în România nu se efectuează activităţi de producere a energiei electrice pe baza energiei geotermale, nu a fost elaborat un chestionar specific. Atunci când se vor desfăşura astfel de activităţi şi în România, autoritatea pentru protecţia mediului va elabora chestionarul pentru colectarea datelor necesare estimării emisiilor.
SUBSECŢIUNEA 8: 1.3.14.8 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.c VENTILAŢII ŞI FACLE
(1)_
Activităţile avute în vedere în categoria cod NFR 1.B.2.c constau din ventilaţiile şi faclele din domeniile extracţiei şi rafinării ţiţeiului şi gazelor naturale, inclusiv incinerarea după testele de forare. Astfel, emisiile de poluanţi incluse în această categorie sunt asociate următoarelor surse:
- în domeniul extracţiei şi transportului ţiţeiului şi a gazelor naturale: evacuarea gazelor prin sisteme de ventilaţie de siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă, evacuări de la terminalele de gaze;
- în domeniul rafinării ţiţeiului: evacuarea gazelor prin sisteme de ventilaţie de siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă.
Poluanţii relevanţi sunt reprezentaţi de compuşii organici volatili (COVnm) pentru ventilaţii şi de NOx, CO, SO2, COVnm pentru facle.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.B.2.c nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Totuşi, în anumite situaţii aceste categorii de surse pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
(2)1.3.14.8.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt cele indicate pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b "Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale" şi, respectiv, din categoria cod NFR 1.A.1.b "Rafinarea ţiţeiului".
Colectarea datelor
Colectarea datelor se va efectua în conformitate cu procedurile pentru categoriile de activităţi menţionate mai sus.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt incluse în chestionarele "Explorare producţie transport ţiţei", "Explorare producţie transport gaze naturale", respectiv, "Rafinării".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor şi a factorilor de emisie;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare. În cazurile în care nu sunt disponibili factori de emisie sau date relevante se vor utiliza, pentru unele surse/activităţi niveluri inferioare de abordare (nivel 2 sau nivel 1).
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
(3)1.3.14.8.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Dat fiind că paşii procedurali referitori la colaborarea cu operatorii şi colectarea datelor se vor desfăşura simultan cu cei pentru activităţile de bază din domeniul explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale şi, respectiv, din domeniul rafinarea ţiţeiului, în cele ce urmează se vor prezenta doar aspectele legate de elaborarea propriu-zisă a inventarelor de emisii.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a activităţilor avute în vedere.
Mai jos se prezintă procedura de estimare a emisiilor asociate arderii la faclă a gazelor de purjă şi evacuării gazelor de la sistemele de ventilare (purjare), precum şi arderii ţiţeiului rezultat de la forajele de explorare.
Estimarea emisiilor de la faclele din domeniul extragerii ţiţeiului şi gazelor naturale
Se vor utiliza factorii de emisie pentru NOx, CO şi COVnm indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-1.
Datele necesare sunt reprezentate de volumele de gaze arse la facle.
Estimarea emisiilor de la arderea ţiţeiului rezultat din forajele de explorare
În cazurile în care ţiţeiul extras din forajele de explorare nu este stocat, acesta este ars. Emisiile asociate arderii ţiţeiului se vor calcula utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-3.
Datele necesare sunt reprezentate de cantităţile de ţiţei ars.
Estimarea emisiilor de la faclele şi de la sistemele de ventilare (purjare) din rafinăriile de ţiţei
Pentru estimarea emisiilor de NOx, CO, COVnm şi SO2 de la faclele din rafinării se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-5 pentru facle înalte şi în tabelul 3-6 pentru facle la sol închise/sisteme de oxidare termică.
Datele necesare sunt reprezentate de: volumele de gaze arse la facle, puterea calorică a gazelor arse şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la facle.
În cazurile în care nu sunt disponibile date privind puterea calorică a gazelor arse la facle şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la facle se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-4. Factorii de emisie sunt caracteristici pentru faclele înalte lipsite de sisteme pentru controlul (reducerea) emisiilor. Datele necesare sunt reprezentate de volumele anuale de materie primă procesată.
Pentru situaţiile în care gazele de ventilaţie (purjă) nu sunt recuperate sau arse la facle, emisiile de COVnm în atmosferă asociate se vor estima utilizând factorul de emisie 1.662 kg/103 litri materie primă procesată anual în rafinărie, indicat de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 5, subcapitolul 5.1 "Petroleum Refining".
Estimarea emisiilor de la sistemele de ventilare (purjare) din domeniul extragerii ţiţeiului şi gazelor naturale
Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea factorilor de emisie prezentaţi în subcapitolul 1.B.2.c, tabelele 3-7 3-10.
Deoarece factorii de emisie indicaţi sunt specifici câtorva ţări, printre care nu se numără România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor să fie făcută numai în urma unor consultări pe forumul INVENTARE EMISII la care să participe alături de reprezentanţii autorităţilor pentru protecţia mediului şi experţi în domeniu.
Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza emisiile de la sistemele de ventilare specifice fiecărui câmp/platformă de extracţie a ţiţeiului sau a gazelor naturale din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea unor modele proprii pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la sistemele de ventilaţie.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie sunt reprezentate de cantităţile/volumele anuale de ţiţei/gaze naturale extrase.
Estimarea emisiilor de la terminalele de gaze naturale
Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea cantităţilor de gaze emise/terminal prezentate în subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-11.
Deoarece valorile indicate sunt specifice câtorva ţări, printre care nu se numără România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizate pentru estimarea emisiilor să fie făcută în urma unor consultări pe forumul INVENTARE EMISII cu implicarea unor experţi în domeniu.
Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza emisiile de la terminalele de gaze naturale specifice fiecărui terminal din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor terminalelor de gaze naturale elaborarea unor modele proprii pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la acestea.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza cantităţilor de gaze emise/terminal sunt reprezentate de menţionarea existenţei terminalului şi de poziţionarea acestuia şi de volumele anuale de gaze naturale intrate în terminal.
Faclele vor fi tratate ca surse punctuale. Celelalte surse vor fi tratate fie ca surse punctuale, fie ca surse de suprafaţă, în funcţie de perimetrul ocupat şi/sau de diseminarea acestora pe un amplasament.
Se precizează că inventarele locale de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarele locale pentru activităţile cod NFR 1.B.2.a.i sau cod NFR 1.B.2.b "Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale şi, respectiv, în inventarele locale pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b "Rafinarea ţiţeiului", astfel încât inventarul local pentru un perimetru de extracţie ţiţei/gaze naturale, pentru o rafinărie sau pentru o reţea de transport gaze naturale va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.2.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile/volumele de ţiţei/gaze naturale extrase, numărul de terminale de gaze naturale, cantităţile de ţiţei procesate în rafinării cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (cantităţi/volume de ţiţei/gaze naturale extrase, volume de gaze arse la facle, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 15: 1.3.15. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.1 FABRICAREA CIMENTULUI
SUBSECŢIUNEA 10:
La această categorie NFR 2.A.1, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de clincher sunt discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.15.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea cimentului;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării cimentului, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de ciment incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii fabricilor de ciment a chestionarului "Procese producţie minerale", care se referă la activităţile de fabricare a cimentului;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de ciment pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Procese producţie minerale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.1 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.15.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a cimentului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
Datele colectate vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei, consecvenţei, comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cimentului, adică:
- procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite, cod NFR 2.A.1 însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;
- fabricarea clincherului, cod NFR 1.A.2.f;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cazul instalaţiilor din industria cimentului se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;
- Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie (EL V) - de la coşul cuptorului de clincher;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a cimentului.
Metodele bazate pe măsurări directe - sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie
Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie
Reprezintă nivelul 3 de abordare recomandat de Ghidul EMEP/EEA. Această abordare are la bază faptul că nivelul emisiilor provenite de la fabricarea cimentului este determinat în mare măsură de tipul şi eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării implementate la coşul cuptorului de clincher. Cunoscându-se volumul de gaze arse evacuate (Nm3/t de clincher), se poate elabora un factor de emisie specific pe tona de clincher produsă. Acest factor de emisie nu depinde de tehnologia utilizată pentru producerea clincherului, ci doar de conţinutul de clincher din ciment - singurul element care poate varia de la o fabrică la alta.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia care va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la fabricile de ciment se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelele 3.2 (procedeu umed) şi 3.3. (procedeu uscat).
Dacă nu sunt accesibile informaţii privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării pentru particule, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă, în tabelul 3-4, valori ale eficientei unor sisteme de reducere a emisiilor de particule pentru procesele de fabricare a cimentului (obţinute pe baza rezultatelor studiului realizat în cadrul Programului european privind inventarierea emisiilor de particule - CEPMEIP).
Trebuie subliniat faptul că factorii de emisie prezentaţi în tabelele 3-2 şi 3-3 sunt aplicabili ţărilor din Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală (EECCA), iar România nu este inclusă în aceasta categorie, deci utilizarea acestor factori de emisie trebuie făcută cu precauţie, şi numai dacă au fost epuizate celelalte metode de estimare a factorilor de emisie, aşa cum au fost prezentate mai sus.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.1, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de ciment să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de ciment, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 16: 1.3.16. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.2 FABRICAREA VARULUI
SUBSECŢIUNEA 10:
La această categorie NFR 2.A.2, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de var sunt discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f., iar emisiile provenite de la extracţia materiei prime din carieră sunt tratate în capitolul corespunzător NFR 1.B.1.b.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.16.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea varului;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării varului, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de var incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii fabricilor de var a chestionarului "Procese producţie minerale", care se referă la activităţile de fabricare a varului;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Procese producţie minerale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.2 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.16.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a varului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele anterioare.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a varului, adică:
- procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite, cod NFR 2.A.2, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;
- arderea în cuptorul de var, cod NFR 1.A.2.f;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cazul instalaţiilor din industria varului se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a varului.
Metodele bazate pe măsurări directe - sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie
Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la fabricile de var se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. Aceşti factori de emisie au fost preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea cimentului şi a varului.
În tabelul 3.3 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi producerii varului cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelul 3-4.
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot fi aplicate.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.2, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de var să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de var, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 17: 1.3.17. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.3 UTILIZAREA DOLOMITEI ŞI A PIETREI DE VAR
Emisiile provenite din utilizarea dolomitei şi a pietrei de var (categoria de surse NFR 2.A.3) constau în principal în dioxid de carbon (CO2) şi deci, nu sunt semnificative în scopul Ghidului EMEP/EEA. Emisiile de CO2 din această sursă sunt discutate în documentul IPCC Guidance for estimating emissions of greenhouse gases (ghid pentru estimarea emisiilor gazelor cu efect de seră (IPCC, 2006).
Emisiile rezultate în urma arderii combustibilului pentru calcinarea dolomitei şi a pietrei de var se raportează în categoria cod NFR 1.A.2.c.
SECŢIUNEA 18: 1.3.18. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.4 FABRICAREA ŞI UTILIZAREA SODEI CALCINATE
SUBSECŢIUNEA 10:
- Capitolul NFR 2.A.4 prezintă informaţii despre fabricarea şi utilizarea sodei calcinate.
Soda calcinată are multiple utilizări cum ar fi în industria sticlei, în industria săpunului şi a detergenţilor, în industria chimică şi în cea a hârtiei şi celulozei, în desulfurarea gazelor.
Principalul poluant emis la fabricarea sodei este CO2 - în general 200-300 kg de CO2/t de sodă produsă. Se consideră bună practică raportarea emisiilor de CO2 în cadrul inventarului IPCC.
La această categorie NFR 2.A.4, se vor trata numai emisiile de particule, amoniac şi CO. Emisiile de NOx şi de SO2 trebuie raportate în cadrul categoriei NFR 1.A.2.c.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.18.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sodei;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării sodei calcinate, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de sodă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii fabricilor de sodă a chestionarului "Procese producţie minerale", care se referă la activităţile de fabricare a sodei;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Procese producţie minerale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.4 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.18.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a sodei calcinate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele anterioare.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sodei calcinate, adică:
- fabricarea sodei calcinate, cod NFR 2.A.4, pentru emisii de particule, CO şi NH3;
- fabricarea sodei calcinate arderea în cuptorul de calcinare -, cod NFR 1.A.2.f, pentru emisiile de NOx şi SO2;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii;
- procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cazul instalaţiilor din industria sodei, se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a sodei.
Metodele bazate pe măsurări directe - sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe.
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie - Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la fabricile de sodă se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factori de emisie de nivel 1 în tabelul 3.1. Aceşti factori de emisie au fost preluaţi din documentele BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and Others industry, August 2007).
Se recomandă estimarea emisiilor de la fabricarea sodei calcinate prin folosirea factorilor de emisie indicaţi în BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and Others industry, August 2007), paginile 56-58, ca o alternativă în cazul în care măsurările continue directe nu sunt de încredere sau nu includ toţi poluanţii emişi. Modelarea detaliată a procesului de fabricare a sodei calcinate, în cazul în care operatorul dispune de un astfel de model, prezintă în plus avantajul identificării unui posibil factor de emisie specific instalaţiei de fabricare a sodei calcinate respective.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.4, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de sodă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sodă, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.4 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 19: 1.3.19. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.5 FABRICAREA ÎNVELITORILOR ASFALTICE PENTRU ACOPERIŞURI
SUBSECŢIUNEA 10:
Activitatea inclusă în acest capitol NFR 2.A.5 se referă la fabricarea cartonului asfaltat pentru acoperişuri şi a şindrilei bituminoase. Deşi denumit generic carton, stratul suport care se impregnează poate să fie şi din fibră de sticlă.
- Capitolul prezintă emisiile atmosferice care apar la fabricarea învelişurilor asfaltice folosite în special la acoperişurile clădirilor. Se tratează emisiile de COVnm, CO şi particule care apar pe fazele procesului, cu excepţia preparării asfaltului ("asphalt blowing" - barbotarea cu aer a asfaltului încălzit la 200-250°C timp de 1-10 ore) şi care face obiectul subcapitolului NFR 3.C - Produse chimice. De asemenea, emisiile provenite din ardere, ca de exemplu, oxizii de sulf (SOx) şi oxizii de azot (NOx) care apar în timpul procesului de fabricare a cartonului asfaltat pentru acoperişuri sunt inventariate în categoria de surse NFR 1.A.2.f.i.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.19.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea cartonului asfaltat;
- Agenţiile locale pentru protecţia mediului pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării cartonului asfaltat, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică poate furniza date privind producţiile de carton asfaltat incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii fabricilor de carton asfaltat a chestionarului "Procese producţie minerale", care se referă la activităţile de fabricare a cartonului asfaltat;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de carton asfaltat pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Procese producţie minerale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.5 nu reprezintă surse majore de emisii, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.19.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cartonului asfaltat, adică:
- manipulare/stocare materii prime (asfalt şi minerale), însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule, impregnarea materialului suport (carton sau fibră de sticlă), cod NFR 2.A.5;
- arderea combustibililor pentru încălzirea asfaltului, cod NFR 1.A.2.f.i;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cazul instalaţiilor de fabricare a cartonului asfaltat se recomandă pentru estimarea emisiilor aplicarea metodei bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. - impregnare prin imersie, şi în tabelul 3.3 - impregnare prin imersie şi spray-ere. Aceşti factori de emisie au fost preluaţi din documentele US EPA/AP-42.
În tabelele 3.3 şi 3.4 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi producerii cartonului asfaltat, prin cele două metode (imersie şi spray-ere), cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelele 3.3 sau 3.4.
Poluanţii inventariaţi sunt: CO, COVnm şi particule pentru metoda de impregnare bazată pe imersie, respectiv COVnm şi particule, pentru metoda prin spray-ere. Factorii sunt exprimaţi în kg/t de carton asfaltat (şindrilă) produs(ă).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.5, se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de carton asfaltat să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de carton asfaltat, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.5 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 20: 1.3.20. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.6 ASFALTAREA DRUMURILOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Această categorie de activităţi include prepararea mixturilor asfaltice şi operaţia de aşternere a acestora.
Asfaltul pentru drumuri reprezintă o mixtură dintre agregate şi un liant asfaltic. Agregatele folosite sunt compuse din pietriş, piatră concasată (din cariere) sau derivate ale minereurilor de metale rafinate. Betonul asfaltic sau asfaltul lichefiat pot fi folosiţi ca şi lianţi asfaltici.
În acest capitol NFR 2.A.6, se tratează emisiile rezultate din operaţiunile de preparare a stratului asfaltic (staţii de mixturi asfaltice) şi emisiile care au loc după aşternerea stratului asfaltic pe drumuri. Emisiile care rezultă din producerea propriu-zisă (suflarea) a bitumului sunt tratate în capitolul NFR 3.C.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.20.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatori care au ca domeniu de activitate prepararea mixturilor asfaltice;
- Agenţiile locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul preparării mixturilor asfaltice, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de asfalt şi suprafaţa anuală asfaltată incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice;
- Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi structurile sale teritoriale - pentru informaţii privind asfaltarea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale;
- Autorităţile administraţiei publice locale, pentru informaţii privind asfaltarea drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii staţiilor de mixturi asfaltice a chestionarului "Procese producţie minerale", care se referă la activităţile de preparare a mixturilor asfaltice;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare - conform chestionarului "Asfaltare drumuri" - care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică şi C.N.A.D.N.R., referitoare la autostrăzi şi drumurile naţionale asfaltate în anul de raportare;
- solicitarea la direcţiile de urbanism din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, primării, consilii judeţene, a datelor privind drumurile asfaltate aflate în interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale - conform chestionarului "Asfaltare drumuri".
Având în vedere că în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Procese producţie minerale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.6 pot reprezenta surse importante de emisii la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.20.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Aşternerea asfaltului
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului cu celelalte autorităţi la nivel local şi naţional. În scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii stratului asfaltic la nivelul autostrăzilor şi drumurilor naţionale la nivel central se recomandă colaborarea între ANPM şi CNADNR. Se propune ca procedura pentru obţinerea acestor date să se desfăşoare simultan cu cea recomandată pentru categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier.
În scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii stratului asfaltic la nivelul drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale se recomandă colaborarea între autorităţile locale pentru protecţia mediului şi autorităţile administraţiei publice locale.
Estimarea emisiilor asociate aplicării stratului asfaltic se va efectua pe baza metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 4.5 "Asphalt Paving Operations", în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA ca abordare de nivel 3. Se menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza informaţiilor privind tipul şi cantitatea de asfalt aşternut, cantitatea de solvent din asfaltul aşternut, iar pentru distribuţia spaţială a acestora sunt necesare informaţii privind lungimile şi localizarea sectoarelor de drum asfaltate.
Estimarea emisiilor asociate aplicării emulsiilor bituminoase se va efectua prin utilizarea factorului de emisie de nivel 2 recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.A.6, tabelul 3-4. Se menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza informaţiilor privind cantitatea de emulsie aplicată şi scopul aplicării acesteia. Emisiile se estimează numai în situaţiile în care emulsia se utilizează în alte scopuri decât ca amorsă, pentru straturile de mixturi asfaltice. Pentru distribuţia spaţială a emisiilor generate de aplicarea emulsiilor bituminoase sunt necesare informaţii privind localizarea perimetrelor de aplicare.
Prepararea mixturilor asfaltice
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de preparare a mixturilor asfaltice, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice, adică:
- stocarea/manevrarea/transportul materialelor, cod NFR 2.A.7.c, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;
- arderea combustibilului în uscătorul de agregate, cod NFR 1.A.2.f.i;
- prepararea mixturilor asfaltice, cod NFR 2.A.6;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul staţiei de mixturi, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
Pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a mixturilor asfaltice;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu, pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se va utiliza metoda bazată pe factori de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11.1 "Hot Mix Asphalt Plants" (inclusiv stocarea/manevrarea/transportul materialelor), în funcţie de tipul instalaţiei, de producţie şi de sistemele de reducere a emisiilor.
Inventarele locale de emisii pentru prepararea mixturilor asfaltice includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o staţie de mixturi asfaltice va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.6, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile de asfalt raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de mixturi asfaltice să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, consumuri de materii prime, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de mixturi asfaltice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.6 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 21: 1.3.21. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.a EXTRACŢIA LA SUPRAFAŢĂ (CARIERĂ) ŞI DIN SUBTERAN (MINĂ) A MINERALELOR, ALTELE DECÂT CĂRBUNII
SUBSECŢIUNEA 10:
Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea mineralelor, atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.21.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatori care au ca domeniu de activitate extracţia mineralelor în exploatări de suprafaţă sau subterane;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de minerale incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii minelor a chestionarului "Extracţie minerale", care se referă atât la activităţile de extracţie, cât şi la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Extracţie minerale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.a pot reprezenta surse semnificative de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.21.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia mineralelor se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).
În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a mineralelor, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele anterioare.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei mine, adică:
- extracţia şi manevrarea mineralelor, cod NFR 2.A.7.a, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule ca de exemplu, pentru o carieră, operaţii de la decaparea solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi extragerea minereurilor, până la reabilitarea terenului;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
În cadrul dezbaterilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.
Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine există mai multe categorii de surse de emisie, în cadrul discuţiilor se va verifica şi definitiva încadrarea activităţilor din amplasamentul acesteia în codurile NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.a.
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei mine, clasificate cu alte coduri NFR, sunt prezentate în procedurile specifice acestora.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul activităţilor de extracţie a mineralelor se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de particule:
- Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;
- Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor de particule se va efectua pentru fiecare mină în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în urma discuţiilor de pe forum.
Pentru estimarea emisiilor de metale - Pb, Cd, Hg, As, Cr, Cu, Ni, Se, Zn - asociate activităţilor de extracţie a mineralelor se va utiliza metoda bazată pe bilanţuri de masă. Pornind de la concentraţia medie (exprimată procentual) a fiecărui metal de interes în mineralele extrase, se va calcula emisia corespunzătoare aplicând emisiilor de particule rezultate din operaţiile care implică extragerea/procesarea/manevrarea mineralelor, procentul aferent metalului respectiv.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor de emisie prestabiliţi, după caz.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 "Western Surface Coal Mining", luând în considerare factorii de emisie specifici operaţiilor care se execută în amplasamentul unei mine pentru extracţia mineralelor, cum sunt factorii de emisie asociaţi următoarelor operaţii: decapare sol vegetal, decopertare, forare, puşcare, excavare, modelare halde, stocare, încărcare vehicule, trafic intern, eroziune eoliană de pe suprafeţele perturbate şi de pe halde, etc.
Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de minerale/roci sterile, descărcarea/încărcarea mineralelor, etc.
În cazul în care nu sunt disponibile date de detaliu privind parametrii necesari pentru calculul factorilor de emisie pe baza ecuaţiilor se vor utiliza factorii de emisie predefiniţi corespunzători, indicaţi prin Emission Estimation Technique Manual for Mining and Processing of Non-Metallic Minerals şi Emission Estimation Technique Manual for Mining elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian (http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation- techniq ue/index.html).
În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de concasare a mineralelor, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolele 11.19.2 "Crushed Stone Processing and Pulverized Mineral Processing" şi 11.24 "Metallic Minerals Processing", corectat în funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR, excluzând traficul intern al vehiculelor şi traficul intern feroviar. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de minerale cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 22: 1.3.22. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.b CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b se referă la activităţile de construire şi demolare de clădiri şi infrastructură. Pentru această categorie de activităţi, particulele reprezintă principalul poluant emis, dar pot fi consideraţi şi alţi poluanţi, în funcţie de materialele folosite şi de tehnica utilizată.
În cadrul amplasamentului unui şantier există următoarele activităţi care au asociate surse de emisie:
- manevrarea pământului şi a agregatelor (cod NFR 2.A.7.b):
realizarea de săpături (decapări, excavări) pe suprafeţele pe care se vor realiza căile de acces, fundaţiile, structurile, platformele şi construcţiile - poluanţi: particule;
realizarea de umpluturi, nivelări, compactări, etc. poluanţi: particule;
descărcarea şi depozitarea agregatelor - poluanţi: particule;
transferul şi depozitarea temporară a pământului - poluanţi: particule;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial) - poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,Zn), COVnm;
- traficul vehiculelor în amplasamentul şantierului, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COVnm;
- eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate şi de pe grămezile de pământ/agregate - poluanţi: particule;
- stocarea şi manevrarea carburanţilor (cod NFR 1.B.2.a.v) - poluanţi: compuşi organici volatili (COVnm);
- manevrarea deşeurilor de construcţie (cod NFR 2.A.7.b) - poluanţi: particule;
- asfaltarea drumurilor (cod NFR 2.A.6) - poluanţi: particule, COVnm;
- marcarea drumurilor (cod NFR 3.A.3) - poluanţi: COVnm.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.22.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului - pot furniza date cuprinse în autorizaţiile de mediu, precum şi în diferite documente şi raportări;
- Autorităţile administraţiei publice locale (primării, consilii judeţene), prin direcţiile de urbanism, care eliberează autorizaţiile necesare efectuării lucrărilor de construcţii şi demolări;
- Inspectoratul de Stat în Construcţii;
- Titularii de proiect;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind acest tip de lucrări incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în actele de reglementare de mediu;
- transmiterea către primării/consilii judeţene a chestionarului "Construcţii demolări" - pentru obţinerea datelor pentru şantierele de mică anvergură;
- transmiterea către deţinătorii de date a chestionarului "Construcţii demolări", precum şi a chestionarelor "Trafic intern utilaje vehicule", "Asfaltare drumuri", "Aplicare vopsele" şi "Surse ardere mică putere punctuale" - pentru obţinerea datelor pentru şantierele de mare anvergură.
Identificarea nivelului de abordare
Estimarea emisiilor asociate surselor din categoria cod NFR 2.A.7.b se va efectua după cum urmează:
- Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură se va utiliza nivelul 1 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA;
- Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură, care pot genera niveluri semnificative de poluare la nivel local, se va utiliza o metodă mai detaliată, mai complexă, reprezentând o abordare bazată pe utilizarea datelor specifice şantierului. Aceasta poate fi considerată o abordare de nivel 3.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.22.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarele locale de emisii
Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură
Inventarele locale de emisii vor include localizarea surselor de emisie (amplasamentul construcţiilor care urmează a fi construite/demolate) şi emisiile estimate în funcţie de suprafeţele (m2) construite/demolate (pentru clădiri se vor considera suprafeţele totale desfăşurate).
Activităţile de construcţie/demolări de clădiri sunt asociate unor surse de suprafaţă/volum, iar activităţile de construcţie/demolări de infrastructură rutieră sunt asociate unor surse liniare.
Datele necesare estimării emisiilor vor fi obţinute de la fiecare primărie pe baza completării chestionarelor.
Pentru estimarea emisiilor se va folosi metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 1 furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.b, tabelul 3.1. Se menţionează faptul că în cazul în care pe o suprafaţă se efectuează succesiv activităţi de demolare şi construcţie, emisia totală va rezulta din însumarea emisiilor asociate etapei de demolare cu a celor asociate etapei de construcţie.
Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură
Estimarea emisiilor de particule se va efectua utilizând factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 pentru diferite operaţii. Aceşti factori sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.4 factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP) pentru şantiere de mare anvergură

Operaţii

Factori de emisie

Decapare sol vegetal

0,029 kg/tonă

Eroziune eoliană de pe suprafeţe perturbate

850 kg/ha/an

Încărcare pământ/sol vegetal în camioane

0,018 kg/tonă

Excavare

1,798 kg/oră

Descărcare pământ din camioane

0,020 kg/tonă

Descărcare agregate din camioane

0,0035 kg/tonă

Descărcare nisip din camioane

0,0011 kg/tonă

Datele necesare sunt reprezentate de volumele de lucrări pe operaţii.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (suprafeţele construite/demolate, localizarea surselor, factorii de emisie, emisiile) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 23: 1.3.23. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.c STOCAREA, MANEVRAREA ŞI TRANSPORTUL PRODUSELOR MINERALE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria cod NFR 2.A.7.c include activităţile de stocare, manevrare şi transport ale produselor minerale şi se referă la emisiile de particule asociate acestor activităţi. Emisiile au loc înainte, în timpul şi după activităţile prezentate în industria mineralelor (subgrupa cod NFR 2.A).
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.23.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatori care au domeniul de activitate în industria mineralelor (cod NFR 2.A);
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul industriei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR).
Colectarea datelor
Informaţii privind natura şi cantităţile de produse minerale folosite se obţin pe baza chestionarului "Procese producţie minerale" transmis de către autorităţile locale pentru protecţia mediului fiecărui operator cu domeniul principal de activitate inclus în categoria cod NFR 2.A.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.c pot reprezenta surse importante de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.23.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În cazul activităţilor incluse în categoria cod NFR 2.A.7.c se recomandă aplicarea metodelor de estimare a emisiilor bazate pe factori de emisie, după cum urmează:
- utilizarea factorilor de emisie din metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 13.2.4 "Aggregate Handling and Storage Piles" în situaţia în care factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42 pentru activitatea principală nu se referă şi la activităţile de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor;
- utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.c, tabelul 3.2, pentru situaţiile în care nu sunt disponibile date detaliate privind activităţile de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale la care este ataşat regimul de activitate.
Sursele asociate activităţilor de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.c, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de minerale vehiculate, eventuale măsuri de control (reducere) a poluării, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 24: 1.3.24. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.d ALTE PRODUSE MINERALE
SUBSECŢIUNEA 10:
Ghidul EMEP/EEA include în această categorie de activităţi numai fabricarea sticlei. Dat fiind că Ghidul EMEP/EEA specifică faptul că în această categorie pot fi incluse şi alte activităţi din industria mineralelor, iar în capitolul 1.A.2 "Arderi în industrii de fabricare şi construcţii" sunt incluse cuptoarele pentru fabricarea vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice şi emailurilor, se apreciază că în categoria cod NFR 2.A.7.d este necesară luarea în considerare a emisiilor celorlalţi poluanţi rezultaţi din procesele de producţie aferente acestor activităţi din industria mineralelor.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.24.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sticlei;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării sticlei, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de sticlă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii fabricilor de sticlă a chestionarului "Procese producţie minerale", care se referă la activităţile de fabricare a sticlei;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de sticlă pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Procese producţie minerale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.2 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.24.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a sticlei, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
Neclarităţile apărute vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei, consecvenţei, comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sticlei, adică:
- procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite, cod NFR 2.A.7, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;
- arderea în cuptorul de sticlă, cod NFR 1.A.2.f.i;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cazul instalaţiilor din industria sticlei se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a sticlei.
Metodele bazate pe măsurări directe - sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx.
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsurare de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsurare sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie
Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului de lucru şi va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la fabricile de sticlă se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
În accepţiunea Ghidului EMEP/EEA, metoda de abordare de nivel 3 este cea bazată pe modele de estimare a emisiilor şi care consideră toţi paşii de producţie, de la pregătirea materiilor prime şi până la expedierea produsului finit (sticlă/vată de sticlă, etc.).
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factorii de emisie de nivel 2 preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea sticlei, după cum urmează:
- în tabelul 3.2, factori de emisie pentru fabricarea sticlei plane;
- în tabelul 3.3, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor de sticlă;
- în tabelul 3.4, factori de emisie pentru fabricarea fibrei de sticlă;
- în tabelul 3.5, factori de emisie pentru fabricarea vatei de sticlă;
- în tabelul 3.6, factori de emisie pentru fabricarea sticlei cristal cu conţinut de Pb;
- în tabelul 3.7, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor din sticlă pentru apă;
- în tabelul 3.8, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea sticlei plane, recipientelor din sticlă, sticlei trase sau suflate;
- în tabelul 3.9, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea fibrei de sticlă.
Trebuie atenţie în folosirea eficienţelor prezentate în Ghid, deoarece se referă la valori medii pe sector şi la fabrici vechi.
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot fi aplicate.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.d, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de sticlă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sticlă, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii aferente fabricării vatei minerale, a cărămizilor şi ţiglelor, a produselor ceramice şi emailurilor se vor aplica proceduri similare celei pentru sticlă. Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42:
- fabricarea vatei minerale - capitolul 11.18;
- fabricarea cărămizilor şi ţiglelor - capitolul 11.3;
- fabricarea produselor ceramice capitolul 11.7;
- fabricarea emailurilor - capitolul 11.14.
SECŢIUNEA 25: 1.3.25. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.B INDUSTRIA CHIMICĂ
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 2.B se referă la procese din industria chimică anorganică (SNAP 0404) precum şi la procese din industria chimică organică (SNAP 0405).
Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:
Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B

Categoria

Titlu

NFR:

2.B

Industria chimică

Subcategorii

2.B.1

Fabricarea amoniacului

2.B.2

Fabricarea acidului azotic

2.B.3

Fabricarea acidului adipic

2.B.4

Fabricarea carbidului

2.B.5.a

Alte procese din industria chimică

2.B.5.b

Stocarea, manevrarea şi transportul produselor chimice

Subcategoria cod NFR 2.B.5.a cuprinde următoarele procese de fabricare:
Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR 2.B.5.a

Cod SNAP

Titlu

0404

040401

Acid Sulfuric

040404

Sulfat de amoniu

040405

Nitrat de amoniu

040406

Fosfat de amoniu

040407

Îngrăşăminte NPK

040408

Uree

040409

Negru de fum

040410

Dioxid de titan

040411

Grafit

040413

Clor

040414

Îngrăşăminte pe baza de fosfor

040416

Altele

0405

040501

Etilenă

040502

Propilenă

040503

1,2 dicloretan (cu excepţia 040505)

040504

Clorvinil (cu excepţia 040505)

040505

1,2 dicloretan + clorvinil (echilibrat)

040506

Polietilenă de joasă densitate

040507

Polietilenă de înaltă densitate

040508

Clorura de polivinil

040509

Polipropilenă

040510

Stiren

040511

Polistiren

040512

Stiren-butadienă

040513

Stiren-butadienă (latex)

040514

Stiren-butadienă (cauciuc) (SBR)

040515

Acrilonitril stiren butadienă (ABS) răşină

040516

Oxid de etilenă

040517

Formaldehidă

040518

Etilbenzen

040519

Anhidridă ftalică

040520

Acrilonitril

040521

Acid adipic

040523

Acid glioxilic

040525

Fabricarea pesticidelor

040526

Fabricarea compuşilor organici persistenţi

040527

Altele (fitosanitare...)

0406

040622

Fabricarea explozibililor

- Subcapitolul 2.B al Ghidului EMEP/EEA se referă numai la emisiile generate în procesele tehnologice. Emisiile asociate proceselor care presupun arderi cu contact (de exemplu oxidarea termică, oxidarea catalitică a amoniacului) sunt tratate în capitolul 1.A.2.
Emisiile datorate arderii combustibililor pentru a se asigura condiţiile de desfăşurare a procesului chimic respectiv sau emisiile provenite din arderea combustibililor în scopul generării de căldură sau energie electrică (incluse în categoriile 1.A.1/1.A.4).
Principalii poluanţi emişi din procesele desfăşurate în industria chimică sunt:
- Oxizii de sulf (SO2, SO3) şi alţi compuşi cu sulf (H2S, CS2 şi COS);
- Oxizii de azot (NOx, N02) şi alţi compuşi cu azot (NH3, HCN);
- Halogenii şi compuşi ai acestora (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr);
- Compuşii organici volatili nemetanici (COVnm);
- Particulele.
Emisiile atmosferice provenite din industria chimică se pot clasifica în emisii dirijate şi emisii nedirijate (fugitive).
Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii dirijate:
- Emisii din proces evacuate prin coşuri/conducte de evacuare;
- Gaze evacuate din unităţi de producere a energiei cum ar fi: cuptoare de proces, cazane de abur, unităţi de cogenerare, turbine şi motoare cu gaz;
- Gaze evacuate după sistemele de reţinere şi control a poluanţilor cum ar fi: filtre, instalaţii de oxidare termică, echipamente de absorbţie/adsorbţie. Aceste gaze conţin poluanţi neeliminaţi de instalaţia respectivă sau poluanţi generaţi de instalaţia de reţinere însăşi;
- Gaze evacuate din zone de reacţie sau condensare;
- Gaze provenite de la regenerarea catalizatorilor;
- Gaze provenite de la recuperarea solvenţilor;
- Gaze provenite din zonele de stocare/manevrare (transfer, încărcare/descărcare a produselor, materiilor prime şi intermediare);
- Evacuări provenite din ventilaţia generală;
- Gaze provenite de la sistemele de captare a emisiilor fugitive;
- Gaze provenite dintr-o incintă sau dintr-o clădire.
Emisiile fugitive pot să apară de la surse punctuale, liniare, de suprafaţă sau de volum în condiţii de funcţionare normală a instalaţiei.
Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii nedirijate:
- Emisii de proces provenite de la echipamente şi care sunt inerente funcţionării fabricii. Acestea pot sa aibă loc de pe o suprafaţă extinsă sau prin diverse deschideri;
- Emisii necaptate: pierderi tehnologice, evaporarea din rezervoare, pierderi în timpul manevrărilor (umplere de butoaie, camioane, containere);
- Emisii datorate funcţionării excepţionale a unităţii: pornire/oprire, întreţinere;
- Emisii de la facle;
- Emisii secundare datorate manevrării şi stocării deşeurilor (emisii de substanţe volatile din canalizări, staţii de epurare a apei, turnuri de răcire);
- Scăpări de la pompe, compresoare, valve, flanşe, conexiuni, etc.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional, sursele de emisie din categoria cod NFR 2.B "Industria Chimică" nu reprezintă, în general, surse cheie.
Instalaţiile din categoriile cod NFR 2.B, se găsesc sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.
Din acest motiv, inventarele de emisii pentru instalaţiile din industria chimică trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul (local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele de emisie dirijate vor fi tratate ca surse punctuale, iar sursele care au asociate emisii fugitive vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de substanţe chimice produse.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.25.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile din industria chimică sunt:
- Operatorii economici;
- Agenţiile regionale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la instalaţiile chimice, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind cantităţile de produse chimice produse, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din industria chimică, agenţiile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- Transmiterea către fiecare operator de instalaţii chimice a chestionarului "Chimie" - care se referă atât la activitatea propriu-zisă de fabricare a substanţelor chimice, cât şi la activităţile conexe, precum şi, după caz, chestionarul "Surse mari de ardere energie" sau chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". În cazul în care profilul de activitate al operatorului se încadrează în categoria cod NFR 2.B.5.a (Fabricare alte produse chimice) pe chestionar se va menţiona profilul acestuia. Se vor lua în considerare activităţile de producere a substanţelor chimice menţionate în prezenta procedură;
- Solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente;
- Solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică,
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor;
- categoriile cheie de activităţi/surse;
- impactul semnificativ la nivel local.
Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că operatorii instalaţiilor chimice sunt instalaţii IPPC şi trebuie să efectueze în general, măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanţi: NOx, SO2 şi pulberi totale. Astfel, în general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.
Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile chimice trebuie utilizaţi doar atunci când modelarea detaliată a procesului de fabricare - pe baza defalcării procesului de producţie pe activităţi/etape/surse şi estimarea emisiilor asociate fiecăreia dintre acestea nu este posibilă.
Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt NOx, particule şi SO2, instalaţiile chimice pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.
Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de instalaţiile chimice, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare, ceea ce presupune estimaţii separate pentru următorii paşi consecutivi din procesul de producţie:
- Manevrarea materiilor prime;
- Manevrarea substanţelor chimice, reacţiile şi procesele propriu-zise;
- Manevrarea produselor finite (stocare, ambalare, transport, etc.).
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.25.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente proceselor din industria chimică. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activităţile care se desfăşoară pe amplasamentul unei instalaţii chimice, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi pretratarea materiilor prime, respectiv manevrarea, stocarea şi transportul produselor finite.
Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi instalaţii mari de ardere şi/sau mici de ardere pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde, precum şi generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.
În cazul instalaţiilor din industria chimică se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
- Metode bazate pe modelarea proceselor;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.
Metodele bazate pe măsurări directe - sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx (fabricarea acidului azotic) şi SO2 (fabricarea acidului sulfuric).
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe modelarea proceselor
Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existenţa, la nivelul fiecărei unităţi în parte, a unui model de estimare a emisiilor specific proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează, luând în considerare particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Modelarea proceselor poate să includă utilizarea metodei bilanţului de masă pentru estimarea emisiilor de compuşi organici volatili.
Metode bazate pe factori de emisie
Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul fiecărei unităţi/instalaţii chimice.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare unitate/instalaţie în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua împreună cu operatorul, în funcţie de datele şi de informaţiile disponibile.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la instalaţiile chimice se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009:
- Fabricarea amoniacului - în tabele 3.6-3.7 sunt prezentaţi factori de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a amoniacului (reformare cu abur - gaz natural ca materie primă şi oxidare parţială - cărbune sau combustibil lichid ca materie primă pentru obţinerea hidrogenului);
- Fabricarea acidului azotic - În tabele 3.8-3.12 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului azotic (joasă/medie/înaltă presiune şi respectiv acid azotic concentrat produs prin metoda directă);
- Fabricarea acidului adipic - În tabelul 3.15 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acidului adipic;
- Fabricarea carbidului - în tabele 3.16-3.17 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a carbidului (cu sau fără reutilizarea gazului de cuptor);
- Fabricarea acidului sulfuric - În tabelele 3.18-3.22 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului sulfuric (absorbţie simplă, dublă, dublă utilizând ca materie primă acid sulfuric uzat, proces umed, proces umed/uscat cu condensare);
- Fabricarea sulfatului de amoniu - în tabelul 3.23 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii sulfatului de amoniu;
- Fabricarea nitratului de amoniu - în tabelul 3.24 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii nitratului de amoniu;
- Fabricarea fosfatului de amoniu în îngrăşăminte NPK - în tabelul 3.25 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii fosfatului de amoniu;
- Fabricarea ureei - în tabelul 3.26 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii ureei;
- Fabricarea negrului de fum - în tabelul 3.27 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii negrului de fum. Factorii de emisie includ şi emisiile din ardere, iar conţinutul de sulf în materia primă este presupus între 0,3-1%;
- Fabricarea dioxidului de titan - în tabelele 3.28-3.29 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a dioxidului de titan (prin clorinare sau prin sulfatare);
- Fabricarea grafitului - în tabelul 3.30 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii grafitului;
- Fabricarea clorului - în tabelele 3.31-3.33 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a clorului (cu celule cu mercur, cu diafragmă sau cu membrană);
- Fabricarea îngrăşămintelor fosfatice - în tabelul 3.34 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii îngrăşămintelor fosfatice;
- Fabricarea etilenei şi a propilenei - în tabelul 3.35 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii etilenei şi propilenei;
- Fabricarea 1,2 dicloretanului - Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040503) deoarece se presupune că este o activitate integrată producerii clorurii de vinil prin metoda temperată;
- Fabricarea clorurii de vinil - Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040504) deoarece este inclusă în procesul de fabricare temperat (SNAP 040505), împreună cu producerea 1,2 dicloretanului;
- Fabricarea 1,2 dicloretanului (DCE) şi a clorurii de vinil (VCM) - în tabelele 3.36-3.37 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi fabricării 1,2 dicloretanului (DCE) (3.36) şi clorurii de vinil (VCM) (3.37);
- Fabricarea polietilenei de joasă densitate şi a polietilenei de înaltă densitate - în tabelele 3.38-3.39 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi fabricării polietilenei de joasă densitate (3.38), respectiv a polietilenei de înaltă densitate (3.39);
- Fabricarea policlorurii de vinil - în tabelele 3.40-3.41 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a policlorurii de vinil (polimerizare în suspensie sau polimerizare în emulsie);
- Fabricarea polipropilenei - în tabelul 3.42 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii polipropilenei;
- Fabricarea stirenului - în tabelul 3.43 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii stirenului;
- Fabricarea polistirenului - în tabelele 3.44-3.46 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a polistirenului (GPPS - polistiren de uz general, HIPS - polistiren dur şi polistiren expandabil);
- Fabricarea cauciucului sintetic - în tabelele 3.47-3.49 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare;
- Fabricarea răşinilor acrilonitril-butadien-stirenice (ABS) - în tabelul 3.50 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acestui tip de răşini;
- Fabricarea oxidului de etilenă - în tabelul 3.51 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii oxidului de etilenă;
- Fabricarea formaldehidei - În tabelele 31.52-3.54 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a formaldehidei (prin oxidare catalitică, cu deficit sau exces de aer, respectiv pentru procesul de oxidare catalitică, cu deficit de aer şi sisteme de control);
- Fabricarea etilbenzenului - în tabelul 3.55 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii etilbenzenului;
- Fabricarea anhidridei ftalice - în tabelele 3.56 - 3.57 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a anhidridei ftalice (o-xilen ca materie primă sau naftalina ca materie primă);
- Fabricarea acrilonitrilului - în tabelul 3.58 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acrilonitrilului;
- Fabricarea acidului glioxilic - în tabelul 3.59 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acidului glioxilic;
- Fabricarea pesticidelor şi altele (fitosanitare, ...) - în tabelul 3.60 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii pesticidelor;
- Stocare, manevrare şi transport al produselor chimice (cod NFR 2.B.5.b) - în această categorie intră emisiile provenite din:
Pentru substanţele lichide sau gazoase:
- Umplere şi golire;
- Evaporarea naturală din rezervoare;
- Emisii fugitive de la flanşe, fitinguri, pompe;
- Emisii din momentul prelevării de probe;
- Emisii din operaţii de curăţare,
Pentru substanţele solide:
- Încărcare şi descărcare;
- Transport;
- Stocare în vrac.
Factorii de emisie indicaţi mai sus includ şi emisiile din categoria cod NFR 2.B.5.b.
Pentru estimarea emisiilor asociate stocării substanţelor organice aflate în stare lichidă în rezervoare se recomandă utilizarea programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 - Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 "Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42", disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchiel/software/tanks/
Trebuie menţionat că majoritatea factorilor de emisie de nivel 2 furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control (reducere) al emisiilor. Pentru estimarea emisiilor, în cazul utilizării sistemelor de control (reducere) este necesară cunoaşterea eficienţei acestor sisteme. Se recomandă utilizarea valorilor eficienţelor sistemelor de control al emisiilor determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficienţele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-61. Acest tabel prezintă eficienţe de reducere pentru particule. Eficienţele sunt preluate din documentul CEPMEIP şi sunt aplicabile unei instalaţii de vechime medie cu control limitat al emisiilor fugitive.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru instalaţii chimice va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.B, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii instalaţiilor chimice să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de chimicale, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 26: 1.3.26 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.C INDUSTRIA METALELOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Subgrupa 2.C Industria metalelor se referă la procesele tehnologice de fabricare a metalelor feroase şi feroaliajelor, respectiv la fabricarea metalelor neferoase, incluzând următoarele categorii de activităţi:
Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C

Activităţi industriale

Cod NFR categoria de activităţi industriale

Fabricare fontă şi oţel şi fabricare feroaliaje

Fabricare fontă şi oţel

2.C.1

Fabricare feroaliaje

2.C.2

Fabricare metale neferoase

Fabricare aluminiu

2.C.3

Fabricare cupru

2.C.5.a

Fabricare plumb

2.C.5.b

Fabricare nichel

2.C.5.c

Fabricare zinc

2.C.5.d

Fabricare alte metale

2.C.5.e

Procesele/activităţile luate în considerare în cadrul subgrupei cod NFR 2.C sunt reprezentate de:
Procesele de ardere cu contact:
- în siderurgie: topirea minereurilor în furnale, sinterizarea, peletizarea, elaborarea fontei, elaborarea oţelului în convertizoare cu oxigen - pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx şi CO;
- în metalurgia neferoasă: topirea minereurilor în furnale, sinterizare, topiri - pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx şi CO.
Elaborarea oţelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului primar.
Alte procese:
- turnarea;
- laminarea;
- stocarea, manevrarea şi transportul minereurilor, produselor şi deşeurilor metalice.
Sursele din subgrupa cod NFR 2.C asociate fabricării primare şi secundare a metalelor feroase şi neferoase cad sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local. Sursele din subgrupa cod NFR 2.C reprezintă surse cheie pentru emisiile de metale, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.
Întrucât procesul de fabricaţie care se desfăşoară în cadrul unei unităţi metalurgice presupune ca activitate esenţială un proces de ardere (arderea cu contact), estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi 2.C va respecta paşii procedurali indicaţi la procedura 1.3.4 "Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii."
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.26.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile desfăşurate în cadrul subgrupei 2.C fac parte dintre cele indicate la procedura privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 "Arderi în industrii de fabricare şi construcţii":
- Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau secundară;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
Conform celor menţionate la procedura 1.3.4 "Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii", având în vedere că o unitate industrială de fabricare a metalelor poate include surse de ardere, altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise atât chestionarul "Procese producţie metalurgie", cât şi chestionarele "Surse mari de ardere energie", după caz, precum şi "Surse ardere mică putere punctuale". Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul "Fabricare cocs".
Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare, în corelaţie cu nivelul de abordare stabilit pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 "Arderi în industrii de fabricare şi construcţii". Inventarele de emisii pentru sursele din subgrupa 2.C trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.26.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarierea emisiilor generate de activităţile din categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 va aborda în mod integrat, şi emisiile generate de procesele tehnologice de fabricare a metalelor, urmându-se acelaşi flux de date.
În scopul inventarierii emisiilor trebuie luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei unităţi metalurgice, adică:
- procesele tehnologice cod NFR 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.f);
- procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a, 1.A.2.b);
- procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase primare.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere (cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
Conform Ghidului EMEP/EEA 2009, se consideră că emisiile de poluanţi gazoşi NOx, SOx şi CO sunt asociate în principal arderilor cu contact în industriile de fabricare, în timp ce emisiile celorlalţi poluanţi relevanţi (particule, metale grele, dioxine şi furani, COVnm, HAP, PCB, HCB) sunt atribuite categoriei de activităţi 2.C, pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor. Se menţionează că emisiile de poluanţi gazoşi NOx, SOx şi CO pot fi asociate categoriei de activităţi 2.C în cazul în care nu sunt generate de procese de ardere (de exemplu, elaborarea oţelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului primar).
În cazul proceselor tehnologice de fabricare a metalelor se pot aplica următoarele tipuri de metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - având în vedere că la o serie de instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii relevanţi.
În cazul în care există măsurări continue pentru alţi poluanţi în afara celor de ardere (SO2, NOx, CO), de regulă particule, datele astfel obţinute vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004. Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, operatorii vor furniza cantităţile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.
În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor feroase, fabricarea metalelor neferoase, pentru fiecare instalaţie. În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.
Pentru poluanţii pentru care documentele de referinţă nu furnizează factori de emisie, se vor utiliza factori de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA. Pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod NFR 2.C.1 "Fabricarea fontei şi oţelului", 2.C.2 "Fabricarea feroaliajelor", 2.C.3 "Fabricarea aluminiului", respectiv 2.C.5.a...2.C.5.e corespunzătoare fabricării metalelor neferoase (cupru, plumb, nichel, zinc şi alte metale), aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (precum sistemele de reţinere a particulelor, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului
În situaţia în care sunt disponibile date detaliate privind instalaţiile de fabricare a fontei şi oţelului, se recomandă analiza şi selectarea factorilor de emisie în cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, pe baza următoarelor documente de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile care intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 (http://eippcb.jrc.es/reference/):
- Documentul de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron and Steel;
- Documentul de referinţă privind BAT pentru prelucrarea metalelor feroase/BREF în the Ferrous Metals Processing Industry;
- Documentul de referinţă privind BAT pentru turnătorii şi topitorii/BREF în Smitheries and Foundries Industry.
Dat fiind faptul că activităţile de metalurgie primară au asociate o serie de surse deschise, libere de emisie a particulelor (manevrare, stocare minereu, sinter, zgură, trafic intern, etc.) cu emisii semnificative, se recomandă estimarea acestor emisii prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 "Metallurgical Industry", subcapitolul 12.5 "Iron And Steel Production", tabelul 12.5-4.
Pentru poluanţi precum hexaclorbenzenul şi compuşii organici volatili nemetanici, pentru care nu sunt furnizaţi factori de emisie prin Documentul de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron and Steel sau prin metodologia US EPA/AP-42, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.2 Fabricarea feroaliajelor
Pentru estimarea emisiilor de particule asociate categoriei de activităţi cod NFR 2.C.2 se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 "Metallurgical Industry", subcapitolul 12.4 "Ferroalloy Production".
Pentru estimarea emisiilor de metale se recomandă utilizarea metodei bilanţului de masă: compoziţiile în procente de masă ale metalelor componente ale aliajului (fiecare tip de aliaj are o reţetă stabilită printr-un standard) se aplică emisiilor de particule de la cuptorul de topire şi de elaborare a şarjei respectivului aliaj.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.3 Fabricarea aluminiului
Fabricarea aluminiului primar constă în două etape majore, respectiv fabricarea aluminei din bauxită şi obţinerea aluminiului prin electroliza aluminei.
Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminei se recomandă utilizarea factorilor de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 capitolul 12 "Metallurgical Industry", subcapitolul 12.1 "Primary Aluminum Production".
Pentru estimarea emisiilor asociate obţinerii aluminiului prin electroliza aluminei se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-2-3.3 şi eficienţele de reţinere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-5 şi 3-6.
Pentru estimarea emisiilor de fluoruri provenite din procesul de fabricare a aluminiului primar, se recomandă utilizarea factorilor furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 "Metallurgical Industry", subcapitolul 12.1 "Primary Aluminum Production".
Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminiului secundar se recomandă utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de US EPA/AP-42, capitolul 12 "Metallurgical Industry", subcapitolul 12.1 "Secondary Aluminum Production". Pentru estimarea emisiilor de compuşi organici cloruraţi (dioxine şi furani, respectiv hexaclorbenzen) se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-4. În cazul în care, sistemele pentru reducerea emisiilor de particule de la cuptoarele de topire sunt altele decât filtrele cu saci, luate în considerare de metodologia US EPA, se vor utiliza eficienţele de reţinere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-7.
Categoriile de activităţi cod NFR 2.C.5.a Fabricarea cuprului, 2.C.5.b Fabricarea plumbului, 2.C.5.c Fabricarea nichelului, 2.C.5.d Fabricarea zincului, 2.C.5.e Fabricarea altor metale
Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării metalelor neferoase cupru, plumb, zinc, nichel şi altor metale se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:
- capitolul 2.C.5.a, tabelul 3-2 pentru fabricarea cuprului primar, respectiv tabelul 3-5 pentru fabricarea cuprului secundar şi eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-7;
- capitolul 2.C.5.b, tabelele 3-2 - 3-6 pentru fabricarea plumbului primar, respectiv tabelele 3-9 - 3-12 pentru fabricarea plumbului secundar. Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-14 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3-9;
- capitolul 2.C.5.c, tabelul 3-1 pentru fabricarea nichelului (Ghidul menţionează că abordarea de nivel 2 utilizează factorii de emisie de nivel 1);
- capitolul 2.C.5.d, tabelele 3-2 - 3-8 pentru fabricarea zincului primar, respectiv tabelele 3-9 - 3-12 pentru fabricarea zincului secundar, Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-13 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3-9;
- capitolul 2.C.5.e, tabelul 3-1 pentru fabricarea altor metale (topire), ţinând cont de eficientele de reţinere ale instalaţiilor.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.5.f Stocarea, manevrarea şi transportul produselor metalice
În cazul în care pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi 2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.e sunt utilizaţi factori de emisie furnizaţi de metodologia EMEP/EEA 2009, emisiile asociate stocării, manevrării şi transportului produselor metalice sunt incluse în categoriile anterioare referitoare la activităţile de fabricare a metalelor.
În cazul în care estimarea emisiilor asociate categoriei de activităţi 2.C.1 se realizează cu ajutorul metodologiei US EPA/AP-42, emisiile asociate stocării, manevrării şi transportului produselor metalice pot fi estimate separat de cele de proces şi se raportează la categoria cod NFR 2.C.5.f.
În cazul în care vor deveni disponibili factorii de emisie asociaţi stocării, manevrării şi transportului produselor metalice, în afară de activităţile de metalurgie feroasă, se recomandă utilizarea acestora, alături de factorii de emisie specifici furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42. Se precizează că Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie care includ activităţile de stocare, manevrare şi transport, deci aceştia nu pot fi folosiţi în combinaţie cu factorii specifici acestor activităţi, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor generate de activităţile de stocare, manevrare şi transport.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi furani, etc.
La toate instalaţiile la care au loc arderi cu contact, se asociază emisiilor de gaze emisiile de particule, metale şi de alţi poluanţi, deoarece prin coşul de emisie aferent instalaţiei respective sunt emişi toţi poluanţii relevanţi acestui proces. De asemenea, trebuie luat în considerare că, dacă la cuptoarele de topire la care se utilizează combustibil fosil, gazele de ardere şi emisiile din topirea metalelor sunt emise prin acelaşi coş/conductă, acestui coş i se vor asocia emisiile rezultate din ambele procese (de ardere combustibil şi de topire metale).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 2.C se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul industriei metalelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea producţiilor de metale cu datele corespunzătoare din anuare şi alte anchete statistice.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, producţii, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 2.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 27: 1.3.27 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.1 FABRICAREA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI
SUBSECŢIUNEA 10:
Procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei constă în 3 etape principale: fabricarea celulozei, albirea pastei şi fabricarea hârtiei. Există 3 procedee de obţinere a hârtiei: procedeul sulfat (Kraft) - cel mai frecvent utilizat, procedeul cu sulfit acid şi procedeul semi-chimizat cu sulfit neutru.
Activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei generează emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm), oxizi de sulf (SOx), particule, oxizi de azot (NOx) şi monoxid de carbon (CO).
Conform Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA, emisiile de la fabricarea celulozei trebuie raportate la categoria de activităţi cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei.
Emisiile generate de arderile în cazane şi cuptoare trebuie raportate la categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi hârtiei, emisiile de la cuptoarele de regenerare a varului - în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.fi Arderi în alte cuptoare, emisiile de la fabricile de hârtie - în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi hârtiei, iar emisiile rezultate de la epurarea apelor uzate - trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate.
Sursele din categoria cod NFR 2.D.1, asociate activităţilor de fabricare a celulozei şi hârtiei, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. Instalaţiile industriale pentru producerea de celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase, respectiv instalaţiile pentru producerea hârtiei şi cartonului având o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi, intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.1, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de producţia de celuloză uscată, producţiile de ulei de tal şi/sau de terebentină, precum şi cantitatea de materii solide din leşia neagră recausticizată.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.27.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici al căror profil de activitate constă în fabricarea celulozei şi hârtiei;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică poate furniza date privind producţiile de celuloză şi hârtie, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Procese producţie celuloză", care se referă la toate activităţile de producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale respective;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a celulozei şi hârtiei pot exista instalaţii de ardere pentru producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele "Surse mari de ardere energie", după caz, precum şi "Surse ardere mică putere punctuale". Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie termică să se ardă deşeuri tehnologice din procesul de producţie împreună cu combustibilul sau în cazul unor procese cu contact, precum arderile pentru regenerarea leşiilor sau a arderilor pentru regenerarea varului, operatorul va comunica datele solicitate prin chestionarul "Procese producţie celuloză".
Prin chestionarul "Procese producţie celuloză" sunt solicitate şi date necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum manevrări, stocări de materii prime, traficul intern, funcţionarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc.
Având în vedere conţinutul ridicat de materii organice al apelor uzate rezultate din activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestor ape uzate se poate realiza conform procedurii 1.3.41 "Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Având în vedere că varietatea instalaţiilor din cadrul unei unităţi de fabricare a hârtiei şi celulozei şi a impactului semnificativ al acestor unităţi la nivel local, este necesară implicarea directă a operatorului în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalaţii în parte.
Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 şi/sau 2 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.27.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
(1)Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a hârtiei şi celulozei, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:
1.Realizarea fluxului de date;
2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4.Elaborarea rapoartelor.
(2)Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.
Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord cu operatorul vor definitiva această încadrare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.D.1.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul proceselor de fabricare a celulozei şi hârtiei se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe;
- Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Metodele bazate pe măsurări directe - sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există. Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.
În cazul în care monitorizarea continuă se realizează pentru o sursă de ardere cu contact (cuptor de regenerare var, cazan de regenerare a leşiilor), emisiile calculate din rezultatele măsurărilor vor fi raportate la categoria de surse 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii.
Metoda bazată pe factori de emisie
Pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1, corespunzătoare fabricării celulozei şi hârtiei prin procedeul sulfat şi prin procedeul cu sulfit acid, Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie de nivel 2 preluaţi din metodologia US EPA pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM2,5, respectiv din Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi hârtie pentru SOx, NOx, COVnm şi particule.
Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, sunt aplicabili producţiei de celuloză uscată şi integrează toate fazele procesului de fabricaţie, prin tehnologia specifică (instalaţii prevăzute cu electrofiltre şi/sau scrubere).
Pentru selectarea factorilor de emisie se recomandă consultarea următoarelor surse de informaţii:
- metodologia US EPA - subcapitolul 10.2 Fabricarea celulozei (Chemical wood pulping http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch10) pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM2,5;
- Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi hârtie (http://eippcb.jrc.es/reference) pentru SOx, NOx şi particule;
- metodologia Naţional Pollutant Inventory - Australia privind Tehnicile de estimare a emisiilor provenite de la fabricarea celulozei şi hârtiei (Emission Estimation Technique Manual for Pulp and Paper Manufacturing http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique) pentru COVnm.
În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile furnizate de producătorii de echipamente, în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice acestui sector de activitate şi/sau informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, COVHm, dioxine şi furani, etc.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul unităţilor industriale de fabricare a celulozei şi hârtiei, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile de celuloză cu datele statistice corespunzătoare.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.D.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 28: 1.3.28 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.2 FABRICAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI A BĂUTURILOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se referă la procesele de fabricare a produselor alimentare şi a băuturilor, cu excepţia extracţiei uleiurilor vegetale care corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA.
Fabricarea produselor alimentare include toate procesele de producţie din industria alimentară ulterioare abatorizării, respectiv recoltării produselor agricole cultivate, precum: fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, a produselor de patiserie, a preparatelor din carne şi peşte, a zahărului, a margarinei şi altor grăsimi solide pentru gătit, a hranei pentru animale şi a cafelei prăjite.
Ghidul EMEP/EEA nu tratează emisiile asociate activităţilor de preprocesare şi de procesare a cerealelor (însilozare, morărit). Deoarece în România aceste activităţi sunt răspândite, se consideră necesară includerea emisiilor asociate acestora în inventarele locale şi naţionale de emisie.
Fabricarea băuturilor se referă la obţinerea băuturilor alcoolice, în special vin, bere şi băuturi spirtoase.
Principalii poluanţi asociaţi categoriei de activităţi 2.D.2 sunt compuşii organici volatili nemetanici (COVnm) şi/sau particulele.
Arderile asociate preparării hranei şi băuturilor pot fi încadrate fie la categoria de surse cod NFR 1.A.2.e, în cazul arderilor cu contact (de ex. arderea deşeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.), fie la categoria de surse cod NFR 1.A.1/1.A.4 în cazul arderilor pentru producerea de abur şi/sau de energie termică.
În general, de la fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor rezultă ape uzate, cu conţinut de nutrienţi şi materii organice, a căror degradare conduce la emisii de CH4, COVnm, NH3, H2S. Emisiile generate la evacuarea şi epurarea apelor uzate trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B "Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate".
Sursele din categoria cod NFR 2.D.2, asociate activităţilor de preparare a hranei şi băuturilor, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. Instalaţiile de tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine animală (altele decât laptele), având o capacitate de producţie mai mare de 75 tone produse finite/zi, respectiv din materii prime de origine vegetală, având o capacitate de producţie mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare (valoarea medie trimestrială), intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.2, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumurile de materii prime şi de producţii.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.28.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici al căror profil de activitate este industria alimentară sau fabricarea băuturilor alcoolice;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică poate furniza date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Procese producţie alimente băuturi", care se referă la toate activităţile de producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale respective;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de industrie alimentară sau de fabricare a băuturilor alcoolice există instalaţii de ardere pentru producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele "Surse mari de ardere energie", după caz, precum şi "Surse ardere mică putere punctuale". Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie termică să se ardă diferite resturi de procesare împreună cu combustibilul, operatorul va comunica datele solicitate prin chestionarul "Procese producţie alimente băuturi".
Prin chestionarul "Procese producţie alimente băuturi" sunt solicitate şi date necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum traficul intern, funcţionarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc. Având în vedere faptul că apele uzate rezultate din activităţile de fabricare a alimentelor şi/sau băuturilor au o compoziţie similară apelor uzate menajere, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestora se poate realiza conform procedurii 1.3.41 "Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate".
Se precizează că este posibil ca pe un amplasament operatorii să desfăşoare şi activităţi specifice, de cultivare şi recoltare a plantelor, de creştere a păsărilor şi animalelor cod NFR 4.D, 4.B. În acest caz, autoritatea pentru protecţia mediului le va transmite şi chestionarele "Agricultura" şi/sau "Zootehnie".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate;
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Având în vedere diversitatea activităţilor din industria alimentară şi de fabricare a băuturilor, variaţia semnificativă a capacităţilor de producţie, de la producătorii industriali, până la micii producători/producătorii în sistem casnic, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată, astfel:
- pentru producătorii industriali - estimarea emisiilor se va realiza la nivel de unitate industrială, utilizând nivelul 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor;
- pentru micii producători şi producătorii în sistem casnic - pentru care datele privind activitatea pot fi obţinute numai din date statistice, estimarea emisiilor se va realiza utilizând nivelul 2 de abordare, pe categorii de produse alimentare sau băuturi alcoolice.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.28.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
(1)Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor alcoolice, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:
1.Realizarea fluxului de date;
2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4.Elaborarea rapoartelor.
(2)Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.
Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord cu operatorul vor definitiva această încadrare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.D.2.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării produselor alimentare şi/sau a băuturilor alcoolice se pot aplica următoarele metode:
- Metode bazate pe factori de emisie;
- Metode bazate pe date surogat - aplicabile pentru estimarea emisiilor asociate micilor producători şi a producătorilor în sistem casnic.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Pentru unităţile industriale, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Factorii de emisie vor fi preluaţi din metodologia US EPA/AP-42 - capitolul 9 Industria alimentară (http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch09/index.html), inclusiv pentru activităţile de însilozare şi morărit - subcapitolul 9.9.1 "Grain Elevators and Processes", iar în cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor, în conformitate cu informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind BAT în industriile de alimente, băuturi şi lapte, cu informaţiile incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi/sau furnizate de producătorii de echipamente. Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare aplicabili producţiei, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, integrează toate fazele procesului de fabricare a produselor alimentare şi a băuturilor, prin tehnologia specifică - de la materia primă până la livrarea produsului finit.
Se precizează că în ceea ce priveşte emisiile asociate silozurilor şi morilor de cereale, în categoria de activităţi cod 2.D.2 vor fi incluse astfel: silozuri şi mori de cereale care funcţionează în acelaşi amplasament şi mori de cereale. Nu se includ emisiile aferente silozurilor care funcţionează independent, acestea urmând să fie incluse în categoria cod NFR 4.D.
Pentru estimarea emisiilor generate de activităţile desfăşurate de micii producători şi de producătorii în sistem casnic se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, aplicabili producţiilor, pe categorii de produse, în corelaţie cu datele statistice privind producţiile sau consumurile pe locuitor. Din producţiile naţionale provenite din date statistice se scad producţiile raportate de operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, factorii de emisie fiind aplicaţi acestei diferenţe. Dezagregarea emisiilor naţionale rezultate din această diferenţă se va realiza la nivel de localitate, în funcţie de numărul de locuitori şi de consumul mediu pe locuitor, pe tip de localitate (urban sau rural) şi regiune de dezvoltare, luând în considerare că datele statistice referitoare la consumuri pentru produsele de interes din cadrul activităţii cod NFR 2.D.2 (pâine, carne şi produse din carne, zahăr, băuturi alcoolice, etc.) sunt structurate pe regiuni de dezvoltare şi pe tipul de localitate - urban sau rural.
În cazul în care se constată că diferenţa între producţiile naţionale provenite din date statistice şi producţiile raportate de operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, este negativă sau neplauzibilă se va proceda la utilizarea unei metode alternative. Astfel, în cazul produselor provenite predominant din producţia internă se pot folosi date surogat referitoare la consumul mediu pe locuitor, care se regăsesc, în general, în datele statistice naţionale. Din aceste date se vor calcula consumurile totale la nivel naţional care sunt asimilabile producţiilor naţionale corespunzătoare produselor respective. Din consumurile totale astfel calculate se vor scădea producţiile raportate de operatorii industriali, diferenţa fiind considerată ca producţie a micilor producători şi a celor în sistem casnic. Pentru a estima emisiile corespunzătoare se vor aplica diferenţei obţinute factorii de emisie mai sus menţionaţi. Dezagregarea rezultatelor se va efectua conform metodei prezentate anterior.
Emisiile asociate activităţilor desfăşurate de micii producători şi de producătorii în sistem casnic sunt tratate ca emisii din surse de suprafaţă.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:
- pentru fiecare unitate industrială cu profil de industrie alimentară sau de fabricare a băuturilor alcoolice - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici;
- emisiile provenite din activităţile desfăşurate de micii producători şi de producătorii în sistem casnic, repartizate pe localităţi (ca emisii din surse de suprafaţă).
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul unităţilor de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile naţionale anuale de produse alimentare şi băuturi cu datele statistice corespunzătoare.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, consumuri materii prime, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.D.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 29: 1.3.29 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.3 PRELUCRAREA LEMNULUI
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie de activităţi se vor include procesele de prelucrare mecanică a lemnului, cu excepţia fabricării mobilei.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.29.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii care desfăşoară activităţi de procesare a lemnului, precum fabricarea placajelor, a produselor din lemn reconstituit şi a produselor din lemn prelucrat, cu excepţia fabricării mobilei;
- Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului - pot furniza lista operatorilor economici cu profil de prelucrare a lemnului, date referitoare la activităţile acestora, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică poate furniza date privind volumul de lemn prelucrat, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către operatorii a chestionarului "Procese lemn", chestionar care se referă atât la activităţile acoperite de categoria de surse cod NFR 2.D.3 cât şi la fabricarea mobilei;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei unităţi de prelucrare a lemnului pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le va fi transmis şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.D.3 pot reprezenta surse de emisii cu impact local, iar această activitate este larg răspândită la nivel naţional, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, la nivel de unitate de prelucrare a lemnului - nivel 3.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.29.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii pentru particule
În cazul activităţilor de procesare a lemnului, acoperite de categoria cod NFR 2.D.3 se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor de particule:
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile la nivel de operatori industriali;
- Metoda bazată pe factori de emisie predefiniţi - aplicabilă la nivelul micilor operatori.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii
Pentru operatorii industriali
Pentru operatorii industriali, se recomandă elaborarea modelelor proprii de estimare a emisiilor. În cadrul acestor modele, pentru echipamentele care sunt racordate la sisteme de reţinere a emisiilor de particule, se iau în considerare nivelurile de concentraţii de particule în efluentul gazos, ce sunt garantate a fi atinse de către producătorul/furnizorul sistemului de reducere a emisiilor, precum şi debitul de efluent gazos.
În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu de estimare, estimarea emisiilor se poate face pe baza factorului de emisie indicat de Ghidul EMEP/EEA. Dat fiind că acest factor de emisie are un grad de incertitudine ridicat şi permite doar calculul emisiei la nivelul întregii unităţi de prelucrare a lemnului, se recomandă ca împreună cu operatorul, să se repartizeze emisia totală pe sursele de emisie ale unităţii.
Pentru unităţi cu capacităţi mici de producţie
Pentru evaluarea emisiilor de particule rezultate în urma proceselor de prelucrare mecanică a lemnului în unităţile de mici dimensiuni se va utiliza factorul de emisie de nivel 1 recomandat pentru particulele totale în suspensie de Ghidul EMEP/EEA aplicat cantităţii de lemn procesat pe unitate/instalaţie.
Factorii de emisie se vor aplica cantităţilor de produse de lemn fabricate.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de prelucrare a lemnului - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.3 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.D.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 30: 1.3.30 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.E PRODUCEREA DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DIN CATEGORIA COD NFR 2.F CONSUMUL DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DE METALE GRELE
SUBSECŢIUNEA 10:
Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici persistenţi (POP), elaborat de Comitetul Director al Programului european de cooperare pentru monitorizarea şi evaluarea transmiterii poluanţilor atmosferici la lungă distanţă, pentru inventarierea emisiilor de POP trebuie avut în vedere regimul reglementat al producerii, comercializării şi utilizării acestora, după cum urmează:
Tabelul 1.8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de POP

Substanţa

Anexa la Protocolul POP

Producere

Comercializare

Utilizare

Emisii

Aldrin

 

NU

NU

NU

NU

Clordan

 

NU

NU

NU

NU

Clordecon

 

NU

NU

NU

NU

DDT (anexele I şi II)

I; II

DA

DA

DA

DA

Dieldrin

 

NU

NU

NU

NU

Endrin

 

NU

NU

NU

NU

Heptaclor

 

NU

NU

NU

NU

Hexabromobifenil

 

NU

NU

NU

NU

HCB (anexele I şi III)

Hexaclorbenzen

I; III

NU

NU

NU

DA

Mirex

 

NU

NU

NU

NU

PCB (anexele I şi II)

I; II

NU

NU

NU

DA

Toxafen

 

NU

NU

NU

NU

HCH2

Hexaclorciclohexan

II

NU

NU

NU

NU

Lindan

II

DA

DA

DA

DA

PCDD/PCDF

 

NU

NU

NU

DA

PAH

(benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno( 1,2,3- cd)piren)

 

NU

NU

NU

DA

PentaBDE

Pentabromodifenil eter

 

NU

NU

NU

DA

PFOS

Acidul perfluorooctan sulfonic şi sărurile acestuia, precum şi fluorura de sulfonil pertluorooctanică

 

DA

DA

DA

DA

PCN

Naftalina policlorurată

 

NU

NU

NU

DA

PeCB

Pentaclorbenzen

 

NU

NU

NU

DA

HCBD

Hexaclorbutadienă

 

NU

NU

NU

DA

OctaBDE

Octabromodifenil eter

 

NU

NU

NU

DA

SCCP

Parafine cu lanţ scurt clorinate

 

DA

DA

DA

DA

Substanţe raportate1

 

DA

DA

DA

DA

Alte substante1

 

DA

DA

DA

DA

PCP

Pentaclorfenol

 

DA

DA

DA

DA

Endosulfan

 

DA

DA

DA

DA

Trifluralin

 

DA

DA

DA

DA

Dicofol

 

DA

DA

DA

DA

1În funcţie de substanţă (de exemplu, pentru substanţele emise neintenţionat nu se solicită date privind activitatea - producţii, utilizări, vânzări).

2HCH nu se foloseşte în prezent decât pentru fabricarea lindanului.

Substanţele care se încadrează în Anexa I la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la poluanţii organici persistenţi ratificat prin Legea nr. 271/2003, pot fi emise în mediu doar pe parcursul şi ulterior utilizării acestora. Majoritatea acestor substanţe au fost interzise.
Deşi bifenilii policloruraţi sunt, de asemenea, interzişi, produsele cu conţinut de PCB reprezintă încă potenţiale surse de emisie, fapt valabil şi pentru alte substanţe precum pentaBDE, octaBDE, SCCP.
DDT poate fi încă produs în cazuri de urgenţe medicale (de exemplu epidemii de malarie), emisia asociată fabricării fiind astfel limitată.
Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici persistenţi (POP), pentru Părţile la Protocol, emisiile curente de astfel de substanţe sunt prin definiţie 0, cu excepţia PCB, HCB şi DDT.
Substanţele care se încadrează în Anexa II la Protocolul POP pot fi fabricate numai pentru un număr restricţionat de utilizări, după cum urmează:
- DDT - care se poate fabrica şi utiliza numai în situaţii de urgenţe epidemiologice;
- HCH - care se foloseşte în prezent numai pentru fabricarea lindanului;
- Lindan
- PCB - pentru care a fost deja depăşit termenul limită prevăzut de protocol pentru restricţia de utilizare, iar emisiile curente sunt asociate numai utilizării şi eliminării produselor/echipamentelor cu conţinut de PCB.
Substanţele care se încadrează în Anexa III la Protocolul POP - PAH, PCDD/PCDF, HCB - pot fi eliberate neintenţionat în atmosferă, în special din diferite surse de ardere.
Pentru amendamentele la Protocolul POP, Părţile au acceptat includerea următoarelor substanţe:
- PentaBDE - care sunt în mare măsură eliminate, fabricarea şi utilizarea limitându-se la domeniul aviaţiei militare. Emisiile curente pot proveni din utilizarea/eliminarea produselor cu conţinut de pentaBDE;
- PFOS şi substanţele derivate - eliminate în mare măsură din uz şi fabricaţie, emisiile fiind asociate utilizării istorice;
- PCN - a cărei producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate combustiei;
- PeCB - a cărui producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate combustiei;
- HCBD - a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat. Emisiile incidentale apar în procesele de fabricare a magneziului şi a hidrocarburilor clorurate;
- OctaBDE - a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat, emisiile fiind asociate utilizării istorice;
- SCCP - care sunt produse şi utilizate în prezent.
Alte substanţe care ar putea fi incluse în anexele la Protocolul POP sunt PCP, Endosulfan, Trifluralin şi Dicofol.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.30.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.E PRODUCEREA DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP)
Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie pentru fabricarea substanţelor din categoria POP.
Întrucât fabricarea majorităţii acestor substanţe este interzisă, emisiile rezultate din aceste activităţi nu sunt semnificative, acestea reprezentând mai puţin de 1% din emisiile naţionale din oricare alt poluant.
Pentru acele substanţe din clasa POP, care se mai fabrică încă, se recomandă inventarierea emisiilor la nivel de instalaţie, pe baza bilanţurilor masice şi/sau a preluării factorilor de emisie disponibili pentru tipurile de procese/operaţii tehnologice similare, aplicate în industria chimică (a se vedea subcapitolul 2.B Industria chimică).
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.30.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.F CONSUMUL DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DE METALE GRELE
Pentru estimarea emisiilor de POP ca urmare a utilizării substanţelor din clasa POP, se recomandă ca, în funcţie de disponibilitatea datelor, să se utilizeze una dintre variantele de factori furnizaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:
Tabelul 1.9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora

Substanţe din clasa POP

Factor de emisie

Aplicabilitate

Surse de date

PCB

0,1 g/locuitor/an

Factor de emisie de nivel 1 aplicabil în situaţia în care nu sunt disponibile date privind numărul şi starea echipamentelor cu conţinut de PCB (cantitatea de PCB, masa echipamentului, vechimea, gradul de uzură, în uz/conservare/depozit are)

Estimarea acoperă emisiile provenite atât de la pierderile din transformatoare şi condensatoare, cât şi de la fragmentarea echipamentelor scoase din uz supuse reciclării.

INS - recensământul populaţiei 12012

PCB

0,06 kg/tonă PCB

Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din transformatoare

Agenţi economici deţinători de echipamente (transformatoare, condensatoare) care conţin PCB

0,8 kg/tonă PCB

Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din condensatoare

PCB

0,025 kg/tonă deşeu metalic supus reciclării

Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru estimarea emisiilor asociate dezmembrării echipamentelor (condensatoare, transformatoare) scoase din uz supuse reciclării.

Agenţi economici autorizaţi pentru reciclarea transformatoarelor/condensatoarelor

Pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din echipamente, datele privind activitatea vor fi solicitate agenţilor economici deţinători de echipamente cu conţinut de PCB (transformatoare, condensatoare) printr-un chestionar specific elaborat de autoritatea competentă de mediu în conformitate cu precizările din capitolul 2.F al Ghidului EMEP/EEA. În cazul echipamentelor în funcţiune, aflate în stare bună, pentru care operatorul constată că nu au loc pierderi de lichid dielectric se consideră că nu au loc emisii de PCB în atmosferă şi nu se efectuează calcule în acest sens.
Pentru estimarea emisiilor asociate reciclării echipamentelor (dezmembrare), datele privind activitatea vor fi solicitate agenţilor economici autorizaţi pentru reciclarea transformatoarelor/condensatoarelor, prin acelaşi chestionar.
Emisiile de mercur (Hg) pot proveni ca urmare a utilizării bateriilor, a echipamentelor de măsură şi control (inclusiv echipamentele de laborator şi cele medicale), a echipamentelor electrice şi de iluminat. Utilizarea altor produse (de ex. vopsele, produse farmaceutice, alte medicamente/materiale de uz stomatologic şi amalgame dentare) pot fi, de asemenea, o sursă de emisii de Hg, dar de mică importanţă la nivel naţional.
Pentru estimarea emisiilor de mercur generate ca urmare a utilizării acestor echipamente/produse, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 1 în valoare de 0,01 g/locuitor/an, datele privind activitatea fiind reprezentate de numărul de locuitori.
SECŢIUNEA 31: 1.3.31 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.G ALTE PROCESE INDUSTRIALE
Activităţile de manevrare, stocare şi transport a materiilor prime/produselor în vrac au fost luate în considerare ca activităţi conexe categoriilor de activităţi industriale.
SECŢIUNEA 32: 1.3.32 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.A APLICAREA VOPSELELOR
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie de activităţi este inclusă utilizarea vopselelor în sectoarele industrial şi casnic, şi anume, acoperirile în strat continuu, atât cu preparate cu conţinut de pigmenţi, cât şi transparente, precum lacurile şi emailurile.
În această categorie de activităţi sunt incluse următoarele:
- Realizarea acoperirilor decorative (cod NFR 3.A.1) prin:
Aplicarea vopselelor în construcţii şi amenajarea clădirilor de către firme de construcţii şi zugravi/pictori profesionişti;
Aplicarea vopselelor în sectorul casnic, pentru decorarea locuinţelor sau mobilierului în domeniul privat.
- Realizarea acoperirilor industriale (cod NFR 3.A.2) prin:
Aplicarea vopselelor în industria de construcţii de autovehicule. Această categorie face referire la acoperirea automobilelor în cadrul activităţii de fabricare a acestora. De exemplu aplicarea produselor de protecţie a podelei exterioare pe durata fabricării vehiculelor este asociată categoriei de activităţi cod NFR 3.A.2, în timp ce aplicarea acestora în atelierele de reparaţii auto corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse;
Aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto. Această categorie face referire la acoperirea vehiculelor rutiere ca parte a reparaţiilor, asigurării protecţiei şi decorării acestora în afara amplasamentului producătorului;
Acoperirea bobinelor (învelirea bobinelor), care se referă la acoperirea rulourilor/benzilor şi sârmelor din oţel, precum şi a rulourilor/benzilor din aluminiu sau cupru;
Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor;
Vopsirea lemnului prin aplicarea vopselelor pe lemn şi produse de lemn, excluzând utilizarea produselor de conservare şi a creozotului;
Aplicarea vopselelor în alte activităţi industriale: aplicarea pe metale, materiale plastice, hârtie, piele şi sticlă.
- Realizarea altor tipuri de acoperiri (cod NFR 3.A.3), în afara sectorului industrial. Această categorie face referire la aplicarea vopselelor de protecţie anticorozivă pe structuri de oţel, beton sau pe alte substraturi. De asemenea, în această categorie sunt incluse vopsirile pentru platformele de foraj marin, platformele industriale şi pentru alte structuri similare, precum şi aplicarea vopselelor pentru marcarea drumurilor.
Utilizarea preparatelor de lipire, precum cleiurile şi adezivii corespund categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul EMEP/EEA, în timp ce aplicarea discontinuă a cernelurilor pentru formarea imaginilor corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.1 Tipărire, iar acoperirile asociate unor procese industriale precum fabricarea adezivilor, benzilor magnetice, filmului şi fotografiei, finisarea materialelor textile şi tăbăcăria sunt atribuite categoriei de activităţi cod NFR 3.C Produse chimice.
Aplicarea vopselelor reprezintă o sursă majoră de emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm).
Emisiile de COVnm generate de realizarea diferitelor tipuri de acoperiri (aplicarea de vopsele, chituri, grunduri, lacuri) pe diferite substraturi sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
O instalaţie pentru aplicarea vopselelor intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.32.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind populaţia, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Aplicare vopsele";
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Identificarea nivelului de abordare
Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor decorative (cod NFR 3.A.1) se recomandă aplicarea nivelului 1 sau 2 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.
Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3 se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. Se va utiliza nivelul 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În situaţia în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 de abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.32.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
(1)Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:
1.Realizarea fluxului de date;
2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4.Elaborarea rapoartelor.
(2)Realizarea fluxului de date
Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1
Luând în considerare faptul că inventarele de emisii pot fi elaborate prin utilizarea a două metode bazate pe date diferite, colectarea datelor se va face astfel:
- Numărul de locuitori pe localităţi - date obţinute de la Institutul Naţional de Statistică;
- Cantităţi de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) vândute de unităţile comerciale generale şi/sau specializate în desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de elaborare a inventarului - pe baza unui chestionar specific.
Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3
Întrucât aplicarea vopselelor reprezintă o fază a procesului tehnologic sau o activitate conexă activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui operatorilor cunoscuţi ca desfăşurând activităţi de aplicare a vopselelor, chestionarele de colectare a datelor privind această activitate, împreună cu chestionarele referitoare la activitatea principală, precizând termenele de raportare. Printre operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor sunt cei care au ca activităţi principale: fabricarea autovehiculelor, repararea autovehiculelor, fabricarea şi/sau repararea navelor, fabricarea şi/sau repararea de material rulant, fabricarea şi/sau repararea de aeronave, fabricarea produselor electrocasnice, etc. De asemenea, vor fi avute în vedere: autorităţile administraţiei publice locale, structurile teritoriale ale CNADNR - pentru obţinerea datelor privind operaţiile de vopsire din cadrul activităţilor de întreţinere a infrastructurii rutiere, precum şi platformele industriale - în vederea obţinerii datelor privind operaţiile de vopsire. Se precizează că datele privind aplicarea lacurilor şi vopselelor în industria lemnului (prelucrare lemn, fabricare mobilă) sunt solicitate prin chestionarul "Procese lemn", elaborat special pentru acest sector industrial.
De asemenea, chestionarele de colectare a datelor privind activităţile de vopsire vor fi transmise şi operatorilor identificaţi după prima etapă de colectare a datelor.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 3.A.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării vopselelor se pot utiliza următoarele metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic;
- Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor locale de emisii
Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1
Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor vor include emisiile de COVnm generate de activitatea de aplicare a vopselelor pentru construcţia/întreţinerea locuinţelor, emisii care vor fi luate în considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite ale localităţilor.
Estimarea emisiilor se poate realiza pe baza utilizării factorilor de emisie, în două alternative:
- Alternativa 1 - aplicarea factorului de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 4.2.1 "Nonindustrial Surface Coating", şi anume 2,09 kg COVnm/locuitor/an;
- Alternativa 2 - aplicarea factorului de emisie de nivel 2 indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 13-4 din subcapitolul 3.A, şi anume 230 g COVnm/kg vopsea convenţională pe bază de solvent (50% conţinut masic de solvent). Pentru utilizarea acestui factor de emisie sunt necesare date privind consumurile de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) pentru construcţia/întreţinerea locuinţelor. Dată fiind dificultatea obţinerii unor astfel de date, acestea vor fi asimilate cu cantităţile de produse de acoperire vândute de unităţile comerciale generale şi/sau specializate în desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de elaborare a inventarului.
Având în vedere că în prezent nu sunt disponibile datele statistice specifice, inventarele locale se vor elabora prin aplicarea alternativei 1 - pe baza factorului de emisie 2,09 kg COVnm/locuitor/an. Alternativa 2 se va utiliza atunci când aceste date vor deveni disponibile.
Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3
Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor pentru categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3 trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor/activităţilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire în parte.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de aplicare a vopselelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, după cum urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului real de solvenţi organici;
- Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);
- Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);
- Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale epurate (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.
Se subliniază că bilanţurile masice de COV pentru categoria de activităţi 3.A vor include şi consumurile de solvenţi utilizaţi pentru diluarea vopselelor.
În situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanţuri se va utiliza metoda bazată pe factori de emisie.
Estimarea emisiilor pe baza utilizării factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.A - tabele 3-4...3-16 - datelor specifice privind activitatea (consumuri de materiale de acoperire, număr de autoturisme/cabine/autobuze/camioane, masa de sârmă acoperită, suprafaţa acoperită pentru ambarcaţiuni sau bobine, cantitatea de piele vopsită), corelaţi cu documentele de bază publicate de EGTEI (Expert Group on Techno-Economic Issues http://www.citepa.org/forums/egtei/egtei_index.htm). Aceşti factori de emisie, prezentaţi centralizat în tabelul de mai jos, corespund utilizării solvenţilor convenţionali pe bază de solvent, fără măsuri/sisteme de reducere a emisiilor.
Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3

Tip acoperire

Factor de emisie

3.A.2 Aplicarea vopselelor pentru vopsire în industria construcţiilor de maşini

8 kg COVnm/autoturism pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri de reducere secundară

28 kg COVnm/camion + 8 kg COVnm/cabina camion pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri de reducere secundară

150 kg COVnm/autobuz pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri de reducere secundară

3.A.2 Aplicarea vopselelor pentru reparaţii în ateliere auto

720 g COVnm/kg vopsea pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri de reducere secundară

3.A.2 Acoperirea bobinelor

480 g/kg vopsea aplicată

43,2 g COVnm/m - pentru vopsele pe bază de solvenţi (90 g vopsea/m2), fără măsuri de reducere secundară

10,8 g COVnm/m2 - pentru vopsele pe bază de apă, fără măsuri de reducere secundară (90 g vopsea/m2)

0 g/m2 - pentru vopsele sub formă de pulbere

3.A.2 Învelirea sârmei

17 g COVnm/kg sârmă pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri de reducere secundară

3.A.2 Vopsirea lemnului în sectorul industrial

960 g COVnm/kg vopsea aplicată pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri de reducere secundară

3.A.2 Vopsirea pieilor

200 g COVnm/kg piele vopsită

3.A.2 Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor

125 g COVnm/m2

3.A.3 Aplicarea vopselelor pe structuri

740 g COVnm/kg vopsea pe bază de solvenţi

În funcţie de tipul sistemul/măsura de reducere a emisiilor aplicate, factorii de emisie vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.A - tabele 3-17...3-26 sau prin documentele de bază publicate de EGTEI pentru categorii de sisteme/măsuri de reţinere, ori cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentelor de reducere a poluării.
Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/inie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.
Inventarul local de emisii pentru activităţile de aplicare a vopselelor cod NFR 3.A.2/3.A.3 va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfăşoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor de aplicare a vopselelor va fi tratată şi prezentată în mod individual, împreună cu toţi parametrii caracteristici.
Inventarele locale de emisii de COVnm corespunzătoare activităţii de aplicare a vopselelor pentru marcarea drumurilor şi a podurilor, cod NFR 3.A.3, vor fi luate în considerare ca emisii provenite din surse liniare asociate drumurilor/podurilor aflate sub jurisdicţia autorităţilor administraţiei publice locale sau în responsabilitatea structurilor teritoriale ale CNADNR. Pentru inventarele locale, emisiile de COVnm corespunzătoare aplicării vopselelor de protecţie pe structuri/platforme industriale, cod NFR 3.A.3, vor fi considerate ca emisii provenite din surse de suprafaţă asociate perimetrului platformei industriale.
Elaborarea inventarului naţional de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 3.A se va realiza prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor - conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca furnizorii de date să indice incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 3.A.1, 3.A.2, 3.A.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 33: 1.3.33 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.B.1 DEGRESAREA
SUBSECŢIUNEA 10:
Degresarea constă în îndepărtarea de pe produse a substanţelor insolubile în apă (unsori, grăsimi, uleiuri, ceruri, depuneri de cărbune, gudroane). În cele mai frecvente cazuri, procesul se aplică pentru curăţarea suprafeţelor metalice, dar şi a obiectelor/suprafeţelor din plastic, sticlă, circuitelor imprimate şi altor produse, corespunzător unui domeniu larg de activităţi industriale. Industria de prelucrare a metalelor reprezintă consumatorul major, dar degresarea cu solvenţi se aplică şi în tipografii, unităţi de fabricare a substanţelor chimice, materialelor plastice, cauciucului, textilelor, sticlei, hârtiei şi chiar în cele de producere a energiei electrice, service-uri auto.
Emisiile de COVnm generate de activitatea de degresare cu solvenţi sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
O instalaţie de degresare intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
Se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.1, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate în principal de consumurile de solvenţi.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.33.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii care desfăşoară activităţi de degresare cu solvenţi: industria construcţiilor de maşini, fabricarea produselor electrocasnice, fabricarea componentelor electronice, reparaţii material rulant, şantiere navale, etc.;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV).
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Degresare solvenţi";
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente.
Identificarea nivelului de abordare
Pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În situaţia în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 sau 3 de abordare, după caz.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.33.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Realizarea fluxului de date
Întrucât degresarea cu solvenţi a suprafeţelor reprezintă o activitate conexă activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.1.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de degresare cu solvenţi organici se pot aplica următoarele metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic;
- Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru activitatea de degresare trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie elaborate pentru fiecare echipament/linie de degresare în parte.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de degresare, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, după cum urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului real de solvenţi organici;
- Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);
- Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);
- Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeurile colectate;
- Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;
- Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor.
Pentru operatorii cu consumuri de solvenţi pentru degresare mai mici de 1 t/an şi care nu deţin bilanţuri de solvenţi cu conţinut de COV se va aplica, de asemenea, metoda bilanţului de masă, luând în considerare:
- consumurile reale de solvenţi;
- eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor de COV;
- cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea de degresare (deşeuri cu conţinut de solvenţi conţinutul de solvenţi este estimat la 20% din cantitatea de deşeuri).
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.B.1 pentru echipamentele de degresare cu circuit deschis. În funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.B.1 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă în situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanţuri.
Inventarul local de emisii pentru activităţile de degresare va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfăşoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor de degresare va fi tratată şi prezentată în mod individual, împreună cu toţi parametrii caracteristici.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.1 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.B.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 34: 1.3.34 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.B.2 CURĂŢAREA CHIMICĂ
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi 3.B.2 Curăţarea chimică (uscată) se referă la orice proces de îndepărtare cu solvenţi organici a impurităţilor de pe articolele textile şi produsele din blană, poluanţii de interes fiind compuşii organici volatili nemetanici (COVnm).
Emisiile de COVnm generate de activitatea de curăţare chimică (uscată) sunt reglementate prin HG 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru o instalaţie de curăţare chimică este prevăzută o valoare limită pentru emisiile totale în valoare de 20 g COVnm/kg produs curăţat şi uscat.
Specificul activităţii de curăţare chimică constă în desfăşurarea acesteia, în general în unităţi cu capacitate redusă, dotate cu una-două maşini cu capacitate de 10-12 kg de articole pe ciclu de curăţare. Activitatea se desfăşoară predominant în mediul urban, existând o tendinţă de grupare a unităţilor de curăţare în lanţuri comerciale. Implementarea Directivei 1999/13/CE a impus eliminarea din uz a echipamentelor cu circuit deschis, întrucât emisiile generate de aceste echipamente depăşeau valorile limită de emisie.
O instalaţie de curăţare chimică intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
Sursele din categoria cod NFR 3.B.2, asociate activităţilor de curăţare chimică, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.2, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumurile de solvenţi şi de cantitatea de textile curăţate.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.34.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici al căror profil de activitate este curăţarea chimică (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date surogat privind populaţia, numărul şi capacitatea unităţilor cu acest profil de activitate, numărul de angajaţi, etc., incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Curăţare chimică";
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
În cazul în care o unitate care prestează activităţi de curăţare chimică a textilelor deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului termic şi apei calde, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele "Surse ardere mică putere punctuale".
Cantităţile de solvenţi organici utilizate în cadrul unităţii pentru activităţile de întreţinere (curăţarea maşinilor) trebuie raportate la categoria de activităţi 3.B.1 Degresare.
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.34.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
(1)Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei unităţi de curăţare chimică (uscată), vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:
1.Realizarea fluxului de date;
2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4.Elaborarea rapoartelor.
(2)Realizarea fluxului de date
Identificarea unităţilor cu profil de curăţare chimică se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor curăţătoriilor chimice chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.2.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de curăţare chimică (uscată) se pot aplica următoarele metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic,
- Metode bazate pe factori de emisie,
- Metode bazate pe date surogat.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru curăţătoriile chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, după cum urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului real de solvenţi organici,
- Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COV,im în aer pe unitate (kg/an);
- Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);
- Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeurile colectate;
- Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;
- Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor.
Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 subcapitolul 3.B.2 pentru echipamentele de curăţare cu circuit deschis. În funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.B.2 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile alte date privind activitatea în afara cantităţii de textile curăţate.
Metode bazate pe date surogat se vor aplica în absenţa datelor privind activitatea necesare utilizării metodelor bazate pe bilanţ masic sau pe factori de emisie. În acest caz, emisiile de COVnm pot fi estimate cu ajutorul datelor surogat precum:
- populaţia urbană - prin aplicarea factorului indicat prin Ghidul EMEP/EEA, factor care aproximează cu un grad ridicat de incertitudine cantitatea de textile curăţate anual per capita;
- datele privind numărul şi capacitatea unităţilor, numărul de angajaţi, etc. pot fi extrapolate la unităţile a căror existenţă este cunoscută, dar pentru care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea.
Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.
Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de curăţare chimică (uscată) toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, capacităţi de lucru, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.B.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 35: 1.3.35 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.C PRODUSE CHIMICE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 3.C Produse chimice se referă la:
- fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice;
- suflarea (oxidarea) bitumului;
- fabricarea anvelopelor;
- fabricarea substanţelor chimice organice speciale;
- fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor);
- extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile;
- aplicarea industrială a adezivilor;
- tăbăcirea pieilor.
Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră următoarele activităţi:
- conversia cauciucului - în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 15 tone;
- fabricarea produselor farmaceutice - în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 50 tone;
- fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor - pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 50 tone;
- extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale - pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 10 tone;
- fabricarea încălţămintei - în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 5 tone.
Instalaţiile din industria chimică, respectiv instalaţiile pentru tăbăcirea blănurilor şi a pieilor cu o capacitate de tratare care depăşeşte 12 tone produse finite/zi, intră sub incidenţa Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005, fiind obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.
Conform Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005, industria chimică este indicată drept categorie de activităţi industriale pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.35.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici care desfăşoară următoarele categorii de activităţi: fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanţelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Utilizare produse chimice", care include o foaie separată dedicată facilităţilor pentru stocarea în vrac a solvenţilor (rezervoare) care trebuie completată de fiecare operator care deţine astfel de facilităţi, indiferent de domeniul de activitate;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise şi chestionarele "Surse ardere mică putere punctuale". În acest context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează drept combustibil adiţional cojile de seminţe.
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere dinamica tehnologică care impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.35.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
(1)Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul fiecărei unităţi.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:
1.Realizarea fluxului de date;
2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4.Elaborarea rapoartelor.
(2)Realizarea fluxului de date
Identificarea unităţilor cu profil de fabricare a spumelor poliuretanice şi polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanţelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor, se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor acestor unităţi chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.C.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod NFR 3.C se pot aplica următoarele metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic;
- Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile de fabricare a produselor chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.C, gama largă de produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.
Fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice
Emisiile asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice sunt cauzate de evaporarea agenţilor de expandare. Se precizează că întreaga cantitate de agenţi de expandare utilizată va fi în cele din urmă emisă în atmosferă. Astfel, o parte din această cantitate este emisă în cursul procesului de fabricare, restul (cantitatea reţinută în produs) fiind eliberat de-a lungul timpului, pe perioada de utilizare/stocare a produselor.
Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice se va aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, în tabelele 3-2, 3-3 şi 3-4.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de fabricarea spumelor polistirenice, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-15 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de fabricarea spumelor poliuretanice, se vor utiliza eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.
Suflarea (oxidarea) bitumului
Suflarea bitumului, care implică oxidarea bitumului fierbinte prin barbotarea aerului de suflare, se realizează în scopul îmbunătăţirii comportamentului acestuia. Emisiile rezultate din suflarea bitumului sunt în principal de particule organice, hidrocarburi gazoase în concentraţie destul de ridicată şi substanţe organice policiclice.
Pentru estimarea emisiilor asociate etapei de suflare (oxidare) a bitumului se va aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, după cum urmează:
- tabelul 3-8 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului în rafinării;
- tabelul 3-9 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la fabricarea materialelor bitumate (carton bitumat, membrane bitumate, etc.);
- tabelul 3-10 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la pavarea drumurilor.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza eficienţele recomandate prin tabelele 3-17, 3-18 şi 3-19 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.
Suflarea (oxidarea) bitumului reprezintă o etapă a procesului de fabricare a bitumului, respectiv a diferitelor materiale bitumate şi a mixturilor asfaltice. În consecinţă, emisiile asociate acestei activităţi trebuie luate în considerare la elaborarea inventarelor de emisii pentru rafinării, iar dacă este cazul şi în unităţile de producţie a materialelor bitumate sau la prepararea şi aplicarea mixturilor asfaltice.
Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor)
În cadrul acestei categorii de procese nu au loc reacţii chimice, ci numai procese fizice, precum cele de cântărire, amestecare, măcinare, nuanţare, subţiere şi de ambalare. Aceste procese sunt realizate în rezervoare mari de amestecare la temperaturi apropiate de temperatura ambiantă.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de fabricare a vopselelor, cernelurilor şi adezivilor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului de solvenţi organici în stare pură sau în preparate cumpărate, care sunt utilizaţi în instalaţie, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;
- Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6-O7-O8. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.
- Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;
- Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;
- Valoarea O7 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);
- Valoarea O8 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din categoria input;
- Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O6-O7-O8;
- Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F+O1.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
Estimarea emisiilor pe unitate/instalaţie, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie, a eficienţelor şi a relaţiilor de calcul al factorilor de consum, recomandate prin documentul de bază EGTEI 2003 referitor la Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.
Conform documentului de bază EGTEI 2003, factorul mediu de emisie pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor prin practicile curente este de 3,5% din cantitatea de solvent utilizată. Aplicarea măsurilor primare de reducere a emisiilor, prin utilizarea bunelor practici, conduce la o diminuare a acestui factor la 2,5% - corespunzător unei eficienţe de 27%, în timp ce aplicarea măsurilor secundare determină o scădere a emisiei de COVnm la 1,75% din consumul de solvent - corespunzător unei eficienţe de 50%.
În scopul determinării emisiilor de COVnm pe unitate/instalaţie, în funcţie de structura producţiei, se va calcula factorul de consum conform relaţiei:
 (1.7)
unde:
FC = factor de consum, exprimat în g solvent/kg produse de acoperire fabricate
Pi = cantitatea de produse de acoperire de tip i (pe bază de apă, pe bază de solvenţi, solvenţi), exprimată în procente din producţia unităţii/instalaţiei)
Si = conţinutul de solvent din produsul i, exprimat în procente de masă
Factorii de emisie se obţin aplicând factorului de consum determinat pentru o unitate/instalaţie procentul de emisie indicat pentru tehnica utilizată (3,5%, 2,5%, respectiv 1,75% din consumul de solvent).
Datele privind activitatea sunt reprezentate de producţiile de preparat (vopsele, cerneluri, adezivi), pe tipuri de preparate (preparate pe bază de apă, pe bază de solvenţi, solvenţi) şi în funcţie de conţinutul mediu de solvenţi.
Fabricarea substanţelor chimice organice speciale
Această industrie este foarte eterogenă: fabricile produc o gamă largă de produse şi pot stoca câteva sute de tipuri de materii prime şi de produse intermediare. Procesele de producţie se desfăşoară în campanii, în instalaţii ce se pot folosi pentru mai multe scopuri. Operaţiile care se desfăşoară într-o asemenea fabrică sunt diverse: reacţii chimice propriu-zise, extracţie lichid-lichid sau separare lichid-solid, gaz-solid, distilare, cristalizare, uscare, etc.
Având în vedere că Ghidul EMEP/EEA este destinat elaborării inventarelor naţionale de emisii, acesta precizează că, dată fiind diversitatea proceselor de fabricare a substanţelor organice speciale, nu este posibilă o descriere simplificată a acestui tip de procese.
Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie de nivel 2 pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate din utilizarea solvenţilor pentru fabricarea de produse farmaceutice - tabelul 3-7, precum şi eficienţe ale sistemelor de control al poluării - tabelul 3-16.
Dat fiind faptul că activităţile de fabricare a substanţelor chimice organice speciale (pigmenţi, produse farmaceutice, biocide, etc.) intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 (Directiva IPPC) şi pot genera probleme de poluare a aerului la nivel local, se recomandă abordarea unui nivel mai detaliat pentru estimarea emisiilor pentru toţi poluanţii relevanţi. Datele necesare estimării emisiilor trebuie detaliate la nivel de unitate în funcţie de tehnicile şi tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi eficientele acestora.
Dată fiind complexitatea proceselor de fabricare a substanţelor chimice organice speciale, se apreciază că estimarea cu cel mai mic grad de incertitudine a emisiilor poate fi efectuată de fiecare operator în parte, luând în considerare particularităţile instalaţiilor de producţie şi pentru controlul emisiilor. În acest sens, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor furnizarea datelor referitoare la emisiile de poluanţi pentru fiecare instalaţie/proces/produs, precum şi datele privind tehnicile şi tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi eficienţele acestora. Se precizează că vor fi incluse şi procesele de stocare/manevrare a materiilor prime lichide şi solide, instalaţiile de răcire, precum şi procesele de ardere pentru producerea de abur/energie termică şi/sau în scopuri tehnologice (de exemplu instalaţii de oxidare termică).
Informaţiile furnizate de operatori vor fi coroborate cu cele provenite din documentaţiile întocmite în scopul autorizării, din bilanţuri de solvenţi cu conţinut de COV sau din alte documentaţii.
Fabricarea anvelopelor
Prin HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, conversia cauciucului constă în transformarea cauciucului natural sau sintetic în produs finit, incluzând orice activitate de mixare, frezare, malaxare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic, precum şi orice operaţiune conexă.
Fabricarea anvelopelor reprezintă o activitate specifică de conversie a cauciucului.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de conversie a cauciucului, respectiv de fabricare a anvelopelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, în mod similar recomandărilor formulate pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
În situaţia în care nu sunt disponibile date aferente etapelor de proces (amestecare, frezare, extrudare, calandrare, tratare, reşapare) estimarea emisiilor pe unitate/instalaţie de procesare a cauciucului, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie specifici de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, ţinând cont de eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor indicate prin Ghid sau de furnizorul echipamentului de producţie.
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, pe etape ale procesului de fabricaţie şi tip de produs din cauciuc, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie recomandaţi prin metodologia USEPA AP42 - capitolul 4.12 "Manufacture of Rubber Products" (http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/index.html), care furnizează factori de emisie atât pentru compuşii organici volatili cât şi pentru particule-fracţiunea PM10 şi o serie de compuşi ai metalelor.
În cazul în care nu sunt disponibile date referitoare la tipurile de cauciuc, dar sunt disponibile date privind etapele de proces, estimarea emisiilor pe etape ale procesului de fabricaţie se poate realiza pe baza factorilor de emisie, furnizaţi prin Manualul privind tehnicile de estimare a emisiilor de la fabricarea produselor din cauciuc elaborat de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian (http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/frubber.html).
Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează informaţii cu privire la aceste activităţi în categoria cod NFR 3.C Produse chimice. Trebuie totuşi menţionat că Ghidul abordează estimarea emisiilor asociate activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile în subcapitolul 3.D.3 Utilizarea altor produse. Ca urmare, estimarea emisiilor se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 1.3.38 al îndrumarului, iar datele vor fi raportate la categoria de activităţi cod NFR 3.D.3.
Aplicarea industrială a adezivilor
Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA ia în considerare fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei.
În acelaşi timp, Ghidul tratează aplicarea industrială a adezivilor, în care sunt incluse şi fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, în cadrul categoriei de activităţi 3.D.3 Utilizarea altor produse.
Ca urmare, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor asociate aplicării adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, estimarea acestora se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 1.3.38 al îndrumarului, iar emisiile vor fi raportate la categoria de activităţi cod NFR 3.D.3.
Tăbăcirea pieilor
Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 2 pentru amoniac în valoare de 0,68 g/kg de piele brută, aplicabil în cazul în care pentru tăbăcire se folosesc săruri de amoniu.
Estimarea emisiilor asociate stocării solvenţilor organici în rezervoare
În cazul în care se practică stocarea solvenţilor organici în rezervoare, estimarea emisiilor asociate se va realiza cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 "Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42", disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchiel/software/tanks/
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.C se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, alte date specifice).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 36: 1.3.36 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.1 TIPĂRIRE
SUBSECŢIUNEA 10:
Emisiile de COVnm generate de activităţile de tipărire sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
O instalaţie de tipărire intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
Obţinerea datelor statistice privind consumurile de cerneluri utilizate pe tipuri de tehnici de tipărire fiind dificilă, se recomandă ca inventarele de emisii pentru tipografii să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. În aceste condiţii, datele specifice privind activitatea în tipografii sunt reprezentate de consumurile de cerneluri, solvenţi pentru diluarea cernelurilor, soluţii de umidificare, adezivi, etc.
De asemenea, este necesară luarea în considerare a emisiilor de COVnm generate de activităţile de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.36.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii care desfăşoară activităţi de tipărire;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind populaţia pe localităţi urbane, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Tipărire";
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente:
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
În cazul în care o tipografie deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului termic şi apei calde, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". De asemenea, în cazul în care tehnica de tipărire utilizată presupune surse de ardere asociate (instalaţii de încălzire aer pentru uscare) vor fi furnizate date privind activitatea conform chestionarului "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de tipărire, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.36.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
(1)Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei tipografii, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:
1.Realizarea fluxului de date;
2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4.Elaborarea rapoartelor.
(2)Realizarea fluxului de date
Identificarea tipografiilor se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor tipografiilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.D.1.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de tipărire se pot aplica următoarele metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic - aplicabile pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în cadrul tipografiilor;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru tipografii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului real de solvenţi organici;
- Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-O5. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;
- Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor de COVnm necaptate, pe unitate (kg/an);
- Valoarea O3 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici reţinută în materialele tipărite;
- Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;
- Valoarea O9 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici eliberaţi în alte moduri,
- Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;
- Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);
- Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an). Emisia fugitivă F = O3 + O4 + O9.
Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.D.1 pentru diferitele tehnici tipografice. În funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorii de emisie vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.D.1 pentru categorii de metode de reducere a poluării sau cu eficienţa indicată de furnizorii echipamentelor de reducere a emisiilor. Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COVnm.
În funcţie de tehnica de tipărire, datele privind activitatea sunt reprezentate de:
- consumul de cerneală pentru tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire;
- consumul de cerneală nediluată pentru rotogravura de editare;
- consumul de cerneală gata de utilizare pentru flexografie şi rotogravura pentru tipărirea ambalajelor.
Utilizarea metodei bazate pe f actori de emisie prin aplicarea procedurilor din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.
Pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire se va utiliza factorul de emisie 0,4 kg COVnm/an/locuitor, recomandat prin metodologia US EPA-AP42 subcapitolul 4.9.1 General Graphic Printing. Emisiile asociate acestei activităţi se vor distribui cu preponderenţă pe localităţile urbane.
Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare tipografie toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
De asemenea, inventarele locale de emisii vor include şi emisiile de COVnm generate de activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire, emisii care vor fi luate în considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite ale localităţilor.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D.1 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).
În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm din activităţile de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire, se va lua în considerare că factorul de emisie este încadrat în clasa C de evaluare calitativă a incertitudinii.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.D.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 37: 1.3.37 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.2 UTILIZAREA CASNICĂ A SOLVENŢILOR
Categoria de activităţi 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor se referă la emisiile de COVnm generate de folosirea a numeroase produse destinate uzului casnic, produse care sunt încadrate în următoarele categorii:
- cosmetice şi produse de toaletă - aerosoli, geluri, şampoane, şi alte produse de îngrijire a părului, antiperspirante/deodorante, parfumuri, loţiuni după dizolvant şi lacuri pentru unghii, alcool sanitar, etc.;
- produse pentru întreţinerea locuinţei - aerosoli, produse de curăţat, dezinfectanţi, odorizante de cameră, produse de lustruit;
- produse pentru întreţinerea vehiculelor - antigel, lichid de frână, lichidul de parbriz, lacuri şi ceruri, produse pentru curăţarea motorului, produse pentru îndepărtarea gheţii;
- produse utilizate în construcţii adezivi pentru tapet, faianţă, conducte, construcţie, diluanţi pentru vopsele, produse pentru îndepărtarea vopselei, alţi solvenţi, exclusiv aplicarea vopselelor.
Lichidul de răcire (etilen glicol) poate contribui în mod semnificativ la emisiile naţionale de COVnm.
Pesticidele precum erbicidele şi insecticidele de grădină şi spray-urile cu insecticid pentru uz casnic sunt considerate bunuri de consum gospodăresc. Cele mai multe produse agrochimice sunt destinate uzului agricol şi nu fac subiectul acestui subcapitol.
De asemenea, se face distincţie între produsele în stare de aerosoli şi cele care nu se află în această stare.
Compuşii organici volatili nemetanici din bunurile de uz gospodăresc au, de regulă, rol de solvenţi. În aerosoli, COVnm precum butanul şi propanul au şi rol de agenţi de propulsare.
Datele privind consumurile/vânzările defalcate pe categorii de produse a căror utilizare casnică generează emisii de COVnm sunt dificil de obţinut, iar compoziţiile acestora variază foarte mult. De asemenea, este dificilă departajarea consumurilor industriale de cele casnice, din totalul vânzărilor de astfel de produse.
Din aceste considerente, estimarea emisiilor se va realiza pe baza factorilor de emisie de nivel 2 de abordare furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 3.D.2.
Având în vedere că în mediul rural consumurile de astfel de produse sunt în general mai reduse decât în mediul urban, precum şi faptul că specificul naţional este mai apropiat de cel european, se recomandă ca estimarea emisiilor de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor să se facă în modul următor:
- pentru utilizarea produselor pentru întreţinerea vehiculelor, factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg COVnm/vehicul/an se va aplica numărului de vehicule înmatriculate care se poate obţine de serviciul specializat al Poliţiei Române;
- pentru utilizarea celorlalte categorii de produse, se vor lua în considerare:
în mediul rural - valorile minime ale intervalului de încredere recomandat pentru factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în parte;
în mediul urban - factorii de emisie specifici, de nivel 2, exprimaţi în kg COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în parte.
Factorii recomandaţi, prezentaţi în tabelul următor, se referă la categoriile de produse, cumulat pentru produsele sub formă de aerosoli şi sub alte forme.
Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de COVnm asociate categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2

Categorii de produse

Factori de emisie

(kg COVnm/locuitor/an)

Factori de emisie

(kg COVnm/vehicul/an)

rural

urban

Solvenţi

cosmetice şi produse de toaletă

0,3

0,7

-

produse pentru întreţinerea locuinţei

0,13

0,25

-

produse pentru întreţinerea vehiculelor

-

-

0,8

produse utilizate în construcţii

0,14

0,27

-

Agenţi de propulsare

0,4

0,8

-

Datele privind această activitatea sunt reprezentate de numărul de locuitori, respectiv de numărul de vehicule înmatriculate, la nivelul fiecărei localităţi.
Inventarul local va include emisiile de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor, care vor fi luate în considerare ca emisii asociate surselor de suprafaţă reprezentate de perimetrele intravilane construite ale localităţilor.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor, se va lua în considerare că factorii de emisie recomandaţi de Ghid sunt încadraţi în clasa B de evaluare calitativă a incertitudinii.
SECŢIUNEA 38: 1.3.38 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.3 UTILIZAREA ALTOR PRODUSE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse se referă la:
- Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile - extragerea uleiului din seminţe se realizează fie mecanic, fie prin utilizarea de solvenţi, fie utilizând ambele metode în cadrul aceluiaşi proces;
- Conservarea lemnului în sectorul industrial - în scopul asigurării protecţiei împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor. Utilizarea agenţilor pentru conservarea lemnului în sectorul casnic este acoperită de categoria de activităţi cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor;
- Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor - prin aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a caroseriilor autovehiculelor - în cadrul procesului de reparaţii şi întreţinere ale vehiculelor. În această categorie de activităţi nu este inclusă aplicarea vopselelor în cazul reparării autovehiculelor, care se încadrează în categoria de activităţi cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor, din Ghidul EMEP/EEA;
- Deparafinarea vehiculelor;
- Aplicarea adezivilor - este o activitate care se desfăşoară în numeroase sectoare de activitate, precum producerea benzilor adezive şi a foliilor compozite, fabricarea şi/sau reparaţiile autoturismelor, vehiculelor comerciale, rulotelor, vagoanelor de cale ferată şi avioanelor, fabricarea încălţămintei şi a pielăriei, industria lemnului şi a mobilei;
- Combustia tutunului prin fumat.
Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră următoarele activităţi:
- extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale - pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 10 tone;
- fabricarea încălţămintei - în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 5 tone;
- impregnarea lemnului - în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 25 tone,
- acoperirea cu adezivi pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 5 tone.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.38.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici care desfăşoară activităţi din categoriile mai sus prezentate: fabrici de ulei, unităţile din industria lemnului şi a mobilei, ateliere pentru reparaţii şi întreţinere auto, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, fabrici de ţigarete;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind numărul de locuitori şi repartiţia acestora, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea următoarelor chestionare:
"Extracţie uleiuri grăsimi" către operatorii cu acest profil de activitate (fabrici de ulei);
"Aplicare adezivi" către operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a adezivilor precum: fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, etc.;
"Fumat" către fabricanţii de ţigarete;
"Procese lemn" către operatorii din sectorul de prelucrare a lemnului.
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise, după caz şi chestionarele "Surse ardere mică putere punctuale". În acest context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează cojile drept combustibil adiţional.
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activităţile mai sus menţionate, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. Nivelul 2 de abordare se va aplica atât pentru estimarea emisiilor de COVnm - în cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea - cât şi pentru estimarea emisiilor altor poluanţi (particule, HAP).
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.38.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
(1)Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul unei unităţi.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:
1.Realizarea fluxului de date;
2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4.Elaborarea rapoartelor.
(2)Realizarea fluxului de date
Identificarea unităţilor care desfăşoară activităţi de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, conservare a lemnului, reparaţii/întreţinere pentru tratarea împotriva coroziunii şi conservarea vehiculelor, deparafinarea vehiculelor, aplicare industrială a adezivilor (fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, fabrici de încălţăminte, fabrici de mobilă, etc.), fabricile de ţigarete, se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor unităţii care desfăşoară activităţi din categoria 3.D.3 chestionarele de colectare a datelor.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.D.3.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod NFR 3.D.3 se pot aplica următoarele metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic,
- Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile care desfăşoară activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.
Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3, gama largă de produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.
Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile
În cazul în care se utilizează un solvent pentru extracţie, acesta este, în general, recuperat şi purificat în scopul reutilizării. În cadrul procesului, seminţele pot fi supuse mai multor extracţii succesive cu solvent, reziduul fiind apoi uscat şi utilizat pentru hrana animalelor.
Sistemul de recuperare a solventului reprezintă o parte integrantă a oricărei instalaţii de extracţie cu solvenţi. Eficienta de recuperare este de obicei mare. Solventul utilizat pentru extragerea uleiurilor şi grăsimilor este hexanul. Emisiile în atmosferă provin din cantitatea de solvent care nu poate fi recuperată şi constau preponderent din hexan, la care se adaugă aldehide şi acizi graşi eliberaţi în timpul tratamentului cu abur.
Procesul de uscare a seminţelor care au fost supuse extracţiei generează, de asemenea, emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm), iar în timpul transportului, manipulării şi a prelucrării mecanice a seminţelor (decorticare, măcinare, transformare în formă de fulgi), pot apărea emisii de particule în suspensie.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului de solvenţi organici în unitate/instalaţie, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;
- Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma pe unitate/instalaţie a emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6-O8. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;
- Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COVnm;
- Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;
- Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;
- Valoarea O8 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din categoria input;
- Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm, pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O6-O8 = O4;
- Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 "Utilizarea altor produse", tabelul 3-2, este aplicabilă pentru estimarea emisiilor de pulberi (TSP, fracţiuni PM10 şi PM2,5), respectiv pentru estimarea emisiilor de COVnm în situaţia în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în raport cu cantităţile de materii prime (seminţe) procesate.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza eficientele recomandate în tabelul 3-12 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.
Impregnarea lemnului
Impregnarea lemnului în scopul asigurării protecţiei împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor se poate realiza cu trei tipuri de conservanţi: creozot, conservanţi pe bază de solvenţi organici şi conservanţi pe bază de apă.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului de solvenţi organici - în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;
- Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;
- Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COVnm;
- Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;
- Valoarea O7 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);
- Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O7 = O4;
- Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.
Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 "Utilizarea altor produse", se va aplica după cum urmează:
- în cazul impregnării cu creozot - pentru estimarea emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) se vor folosi factorii din tabelul 3-3;
- în situaţia în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV, estimarea emisiilor de COVnm se va realiza pe baza factorilor prezentaţi în tabelele 3-3, 3-4 şi 3-5.
Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în raport cu cantităţile agent de impregnare aplicate, respectiv în raport cu volumul de lemn impregnat cu fiecare tip de conservant - ţinând cont de consumurile orientative de agent de impregnare indicate în Ghid:
- 1 m3 de lemn necesită 75 kg de creozot;
- 1 m3 de lemn necesită 24 kg de conservant pe bază de solvenţi organici;
- 1 m3 de lemn cântăreşte aprox 1 Mg.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de impregnarea lemnului, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelele 3-10 şi 3-11 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.
Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor - prin aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a caroseriilor autovehiculelor - în cadrul procesului de reparaţii şi întreţinere ale vehiculelor.
Pentru această activitate Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 2 de abordare în valoare de 0,2 kg/locuitor/an.
Întrucât factorii de emisie exprimaţi pe locuitor prezintă un nivel ridicat de incertitudine, utilizarea metodei bazate pe factori de emisie se va face numai în primul an de inventariere.
Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.
Aplicarea adezivilor
Aplicarea adezivilor se realizează în cadrul unui număr mare de unităţi cu pro file de producţie variate cum ar fi: unităţile din industria lemnului şi a mobilei, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, etc.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului de solvenţi organici - în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;
- Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;
- Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COVnm;
- Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;
- Valoarea O7 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);
- Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O7=O4;
- Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.
Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie este aplicabilă pentru estimarea emisiilor de COVnm în situaţia în care unitatea/instalaţia care nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în funcţie de cantităţile de adeziv utilizate pe fiecare echipament/instalaţie.
Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării industriale a adezivilor pe baza utilizării factorilor de emisie se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:
- tabelul 3-12, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive;
- tabelul 3-13, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor pentru fabricarea încălţămintei;
- tabelul 3-8, subcapitolul 3.D.3, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor în alte activităţi industriale.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de aplicarea adezivilor, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-13 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.
Combustia tutunului prin fumat
Estimarea emisiilor asociate fumatului se va face la nivel naţional, distribuţia acestor emisii la nivel local realizându-se în funcţie de numărul de locuitori.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D,3 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie, exceptând emisiile asociate fumatului.
Pentru estimarea emisiilor asociate fumatului, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie de nivel 2 prin tabelul 3-9 din subcapitolul 3.D.3.
Consumul naţional de tutun poate fi calculat pe baza:
- bilanţului producţie + import - export pentru a obţine cantitatea de ţigarete distribuite pe piaţa internă, la care se aplică un conţinut mediu de tutun/ţigaretă;
- anchetelor statistice privind procentajul de fumători, numărul de ţigarete fumate, cantitatea medie de tutun/ţigaretă.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.D.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 39: 1.3.39 ACTIVITĂŢI DIN GRUPA 4 AGRICULTURĂ, CATEGORIILE COD NFR 4.B CREŞTEREA ANIMALELOR ŞI MANAGEMENTUL DEJECŢIILOR ANIMALIERE, 4.D CULTIVAREA PLANTELOR ŞI TERENURI AGRICOLE, 4.F ARDEREA MIRIŞTILOR ŞI A RESTURILOR VEGETALE, 4.G ALTE ACTIVITĂŢI AGRICOLE
SUBSECŢIUNEA 10:
Activităţile cu specific agricol sunt incluse în Grupa 4 Agricultură, care cuprinde următoarele categorii de activităţi: Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere - cod NFR 4.B, Cultivarea plantelor şi terenuri agricole - cod NFR 4.D, Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale - cod NFR 4.F şi Alte activităţi agricole - cod NFR 4.G.
În categoria de activităţi cod NFR 4.B sunt incluse toate activităţile legate de creşterea animalelor şi păsărilor, în special cele referitoare la managementul dejecţiilor. Poluanţii relevanţi sunt: metanul, amoniacul, compuşii organici volatili nemetanici, monoxidul de azot, protoxidul de azot şi particulele. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.
În categoria de activităţi cod NFR 4.D sunt incluse toate activităţile legate de cultura vegetalelor, în special cele referitoare la aplicarea îngrăşămintelor chimice. Poluanţii relevanţi sunt: amoniacul, monoxidul de azot, protoxidul de azot, particulele, metanul şi compuşii organici volatili nemetanici. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.
Categoria de activităţi cod NFR 4.F reprezintă o sursă minoră de poluanţi, referindu-se la activităţi care au loc sporadic şi pe suprafeţe relativ reduse. Poluanţii relevanţi sunt: oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, compuşi organici volatili nemetanici, amoniac, particule, metale, dioxine şi furani şi alţi poluanţi organici persistenţi.
În categoria de activităţi cod NFR 4.G sunt incluse activităţile agricole legate de utilizarea pesticidelor şi de tratarea cu amoniac a paielor şi fânului. Poluanţii relevanţi sunt: compuşii organici nemetanici şi, respectiv, amoniacul.
Alte activităţi asociate celor agricole sunt:
- Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul generării de energie termică - cod NFR 1.A.4.c;
- Arderea la scară redusă a deşeurilor agricole (exclusiv arderea miriştilor) - cod NFR 6.C.e;
- Incinerarea cadavrelor de animale - cod NFR 6.C.d.
Grupa 4 reprezintă o sursă cheie pentru emisiile de amoniac, în special datorită activităţilor de creştere a animalelor şi managementului dejecţiilor animaliere. Fermele pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri pentru păsări, respectiv, 2.000 de locuri pentru porci de producţie (cu o greutate care depăşeşte 30 de kg) sau 750 de locuri pentru scroafe, reprezintă instalaţii IPPC, care intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.39.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici al căror profil de activitate este creşterea animalelor şi/sau cultivarea plantelor, prepararea hranei pentru animale şi deţinătorii de silozuri;
- Asociaţiile agricole;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile teritoriale ale acestuia;
- Agenţiile regionale locale pentru protecţia mediului, serviciile Reglementări care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date colectate în recensământul agricol, precum şi date statistice privind efectivele de animale, suprafeţele cultivate şi producţiile agricole, cantităţile de îngrăşăminte chimice şi cantităţile de pesticide aplicate, etc. incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea chestionarului "Agricultura" şi/sau "Zootehnie" către fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată, asociaţie familială);
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare.
Deoarece în cadrul unei ferme există instalaţii de ardere pentru producerea de energie termică, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". Operatorilor economici care deţin silozuri de cereale li se va transmite chestionarul "Siloz cereale". Operatorilor independenţi care deţin mori de cereale pentru hrana animalelor li se va transmite chestionarul "Zootehnie". Fermelor zootehnice li se va transmite şi chestionarul "Crematorii".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor colectate:
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Se precizează că:
- activitatea de creştere a animalelor este o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile de amoniac şi de compuşi organici volatili nemetanici;
- fermele pentru creşterea intensivă a animalelor/păsărilor pot reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local;
- activităţile agricole sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării.
Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor. Se precizează că, în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA, în ceea ce priveşte activitatea de creştere a animalelor, deosebirea între nivelele 2 şi 3 de abordare constă în eventualele diferenţe dintre valorile predefinite (nivel 2) ale unor parametri şi valorile specific naţionale (nivel 3) ale acelor parametri.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.39.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor agricole, vor fi luate în considerare toate operaţiile care se desfăşoară pe suprafeţele destinate acestor activităţi.
Se recomandă colectarea datelor necesare de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, cu implicarea Institutului Naţional de Statistică şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Realizarea fluxului de date
Flux de date la nivel central
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor stabili chestionarele de colectare a datelor, şi modul de agregare/dezagregare a datelor la nivel teritorial. În acest context, se precizează că pentru elaborarea inventarelor locale de emisii datele necesare trebuie să fie prezentate pe următoarele niveluri:
- Nivel individual (de amplasament) - fermele de creştere a animalelor/păsărilor, inclusiv terenurile proprii pe care se aplică dejecţiile, precum şi fermele pentru culturi de vegetale;
- Nivel local (localitate/unitate administrativ teritorială - UAT) - creşterea animalelor/păsărilor şi culturile de vegetale în sistem particular (populaţie).
Datele la nivel individual şi datele la nivel local vor fi prezentate pentru fiecare judeţ în parte şi vor fi însoţite de datele spaţiale (hărţi) aferente
Luând în considerare cerinţele pentru elaborarea inventarelor locale de emisii, pe forumul INVENTARE EMISII se va asigura coroborarea datelor disponibile din diverse surse (recensământul agricol, anchete statistice, raportări către diverse organisme naţionale şi internaţionale), pentru anul de inventariere, iar Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va procesa datele furnizate de agenţiile locale.
Flux de date la nivel local
Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui chestionarele "Agricultura" şi/sau "Zootehnie", precum şi chestionarele "Surse ardere mica putere punctuale" şi "Crematorii", "Silozuri cereale" către fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată, asociaţie familială).
Fluxul de date la nivel local este necesar în scopul corelării, completării şi comparării cu datele obţinute şi prelucrate la nivel central.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor agricole se utilizează modelarea emisiilor cu ajutorul unei serii de ecuaţii şi factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Pentru activităţile agricole, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a activităţilor (perioada din an, durata, etc.).
Caracteristicile fizice, localizarea surselor de emisie şi programul de desfăşurare a activităţilor vor fi obţinute pe baza completării chestionarelor şi, după caz, pe baza datelor furnizate în urma discuţiilor de pe forum
Categoria cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere
Compuşii de azot (amoniac, monoxid de azot, protoxid de azot)
Estimarea emisiilor de compuşi de azot se va realiza prin utilizarea modelului indicat în anexa B la capitolul 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (4.B AppendixB.xls) şi care poate fi accesat la adresa http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009/part-b-sectoral-guidance-chapters/4-agriculture/4-b/4-b-appendixb.xls
Se precizează că în acest model sunt prezentate două exemple de calcul a emisiilor de compuşi de azot, pentru creşterea vacilor de lapte şi pentru creşterea porcilor. Se recomandă utilizarea modelului şi pentru estimarea emisiilor asociate creşterii altor categorii de animale/păsări, utilizând parametrii predefiniţi de model (coloanele B...G din foaia "Standards") şi factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghid.
În cazul în care vor fi stabilite valori specific naţionale pentru parametrii din coloanele B...G din foaia "Standards", se va aplica modelul utilizând aceste valori în locul celor predefinite. Acest mod de estimare a emisiilor corespunde nivelului 3 de abordare.
Alţi poluanţi (COVnm şi particule)
Emisiile de COVnm şi de particule se vor estima utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghidul EMEP/EEA 2009, inclusiv în anexele A şi B la acest subcapitol.
Procesarea cerealelor pentru hrana animalelor
În cazul în care în cadrul unei ferme se desfăşoară activităţi de măcinare a cerealelor pentru hrana animalelor, emisiile asociate vor fi estimate cu factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 9.9.1 "Grain Elevators and Processes".
Categoria cod NFR 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole
Amoniacul şi particulele
Estimarea emisiilor acestor poluanţi, rezultaţi din cultivarea plantelor şi terenuri agricole, se va realiza prin utilizarea modelelor indicate în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, pentru nivelul 2 de abordare:
- Pentru amoniac: relaţiile (3), (4) şi (5) şi factorii de emisie cuprinşi în tabelul 3-2;
- Pentru particule: relaţia (6) şi factorii de emisie din tabelele 3-3 - 3-6.
Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din aplicarea de nămol de epurare ca îngrăşământ se va efectua prin asimilarea acestuia, după caz, cu dejecţiile solide/lichide de la porci, prin utilizarea factorilor de emisie specifici indicaţi în tabelul 3.8 al capitolului 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (valorile de 0,81 pentru dejecţii solide, respectiv 0,4 pentru dejecţii lichide, exprimate ca procente de azot amoniacal total în dejecţii) şi a modelului de calcul indicat în anexa B a acestui capitol.
Estimarea emisiilor de particule rezultate din activităţile de însilozare a cerealelor se va efectua în conformitate cu metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 9.9.1 "Grain Elevators and Processes".
Monoxidul de azot şi compuşii organici volatili nemetanici
Estimarea emisiilor acestor poluanţi se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.
Categoria cod NFR 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale
Estimarea emisiilor pentru această categorie de surse se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.F al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelele 3-3 - 3-6. Datele privind activitatea la care se aplică factorii sunt reprezentate de cantităţile de materie uscată arsă, care se determină cu relaţia (2), utilizând valorile mărimilor din această relaţie prezentate în tabelul 3-2, precum şi în subcapitolul 3.2.3.
Categoria cod NFR 4. G Alte activităţi agricole
Aplicarea pesticidelor
Estimarea emisiilor rezultate din aplicarea pesticidelor pe terenuri agricole se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul 4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.
Tratarea paielor şi fânului cu amoniac
Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din tratarea paielor şi fânului se va realiza utilizând factorul de emisie de 0,54 kg/kg NH3 pur utilizat pentru tratare, recomandat în secţiunea 3.2.2.2 din subcapitolul 4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009. Se menţionează că soluţia de amoniac utilizată pentru tratare poate conţine maximum 25% amoniac pur.
Emisiile asociate activităţilor agricole vor fi tratate ca emisii din surse de suprafaţă.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:
- pentru fiecare fermă de creştere a animalelor/păsărilor şi/sau pentru culturi de vegetale - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia (inclusiv surse punctuale cum sunt centralele termice), indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici;
- emisiile provenite din activităţile desfăşurate în sistem particular (populaţie), repartizate pe localităţi/UAT (ca emisii din surse de suprafaţă).
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarul naţional de emisii pentru categoriile de activităţi coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
Se precizează că emisiile asociate aplicării dejecţiilor animaliere pe teren (indiferent dacă terenul aparţine operatorului fermei animaliere sau unei terţe părţi), precum şi emisiile asociate suprafeţelor de teren pe care se efectuează păşunatul, se vor raporta la activităţile cod NFR 4.B, pe categorii de animale care au generat dejecţiile.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul fermelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor (efective de animale, suprafeţe cultivate, producţii, etc.). Se recomandă ca aceste tipuri de incertitudini să fie solicitate la Institutul Naţional de Statistică.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (efective de animale, suprafeţe cultivate, producţii, tipuri de culturi, consumuri de carburanţi pentru utilaje, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 40: 1.3.40 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.A DEPOZITAREA DEŞEURILOR SOLIDE PE TEREN
Categoria de activităţi cod NFR 6.A se referă la depozitarea finală a deşeurilor solide municipale pe teren şi include generarea emisiilor atmosferice asociate cu eliberarea gazelor de depozit. Ghidul EMEP/EEA prezintă exclusiv o metodă de estimare a emisiilor necontrolate de COVnm care utilizează un factor de emisie aplicabil volumului de gaze de depozit. Ghidul nu prezintă o metodă de estimare a acestui volum.
Ca urmare, prezenta procedură recomandă utilizarea metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 sau a modelului Landfill Gas Emissions Model - LandGEM http://www.epa.goV/ttn/catc/products.html#software (care transpune metodologia US EPA/AP-42) pentru estimarea emisiilor generate de depozitarea finală a deşeurilor municipale. Metodologia US EPA permite calcularea emisiilor de metan, dioxid de carbon, compuşi organici volatili şi de alţi compuşi, ale căror volume însumate reprezintă volumul gazelor de depozit.
Principalii poluanţi asociaţi acestei surse sunt reprezentaţi de fapt de gaze cu efect de seră (CO2 şi CH4). Se precizează că inventarele de emisii pentru dioxid de carbon şi metan sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.
În vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de poluanţi periculoşi, managementul depozitelor de deşeuri municipale prevede colectarea gazelor de depozit şi valorificarea acestora în instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică. Se precizează că atunci când volumele de gaze de depozit sunt reduse (depozite cu capacităţi reduse sau depozite relativ noi), acestea nu pot fi valorificate şi sunt arse la faclă.
În funcţie de vârsta depozitului şi de cantitatea de deşeuri depozitată, se pot întâlni următoarele situaţii:
- Depozite cu emisii necontrolate şi nedirijate. În această situaţie, gazele de depozit sunt emise integral în atmosferă, de pe întreaga suprafaţă a depozitului;
- Depozite la care sunt funcţionale sistemele de colectare/valorificare/ardere la faclă a gazelor de depozit. În această situaţie, maximum 85% din volumul de gaze de depozit este ars (surse punctuale), restul fiind emis direct în atmosferă, nedirijat, de pe întreaga suprafaţă a depozitului.
Poluanţii principali specifici arderii gazelor de depozit sunt dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele.
Volumul gazelor de depozit depinde de:
- Vârsta depozitului - volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu vârsta depozitului, atingând valoarea maximă imediat după încetarea activităţilor de depozitare, după care scade, constant, în timp;
- Cantitatea de deşeuri depozitată - volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu cantitatea de deşeuri depozitată;
- Conţinutul în materii organice al deşeurilor depozitate - volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu conţinutul în materii organice, a căror descompunere generează aceste gaze.
Dat fiind faptul că modelul pentru calculul emisiilor de gaze de depozit a fost calibrat în condiţiile specifice SUA, este de aşteptat ca rezultatele să fie afectate de incertitudini semnificative. Cu toate acestea, utilizarea acestui model prezintă avantajul asigurării comparabilităţii datelor pentru depozitele de deşeuri municipale din România.
Emisiile de poluanţi asociate arderii gazelor de depozit la faclă sau în scopul generării de energie termică şi/sau electrică se vor determina cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 "Municipal Solid Waste Landfills".
Trebuie menţionat că în perioada de operare a unui depozit de deşeuri, pe amplasamentul acestuia se desfăşoară o serie de operaţii care generează emisii de poluanţi în atmosferă, şi anume:
- Traficul intern al autovehiculelor care aduc deşeurile în scopul depozitării finale;
- Funcţionarea utilajelor mobile (încărcătoare, buldozere, compactoare), care asigură organizarea deşeurilor în depozit;
- Funcţionarea generatoarelor de energie electrică;
- Funcţionarea instalaţiilor de ardere pentru generarea de energie termică şi pentru prepararea apei calde menajere;
- Descărcarea, împrăştierea şi compactarea materialului inert de acoperire intermediară;
- Eroziunea eoliană;
- Epurarea levigatului.
Pentru colectarea datelor se va utiliza chestionarul "Depozite deşeuri municipale", care va fi transmis operatorilor de depozite de deşeuri municipale. De asemenea, acestor operatori li se va distribui şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Deoarece depozitele de deşeuri municipale cu capacitatea mai mare de 10 tone deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 tone deşeuri intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005, informaţii detaliate pot fi obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile integrate de mediu disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale pentru protecţia mediului.
Pentru depozite de deşeuri municipale cu capacităţi mai mici, informaţii necesare pot fi obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile de mediu disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului.
Inventarele locale vor include emisiile asociate tuturor surselor din amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale, indiferent dacă acestea sunt surse de suprafaţă, liniare sau punctuale. Fiecare sursă va fi tratată în mod individual. De asemenea, fiecare depozit de deşeuri municipale va fi tratat în mod individual în cadrul inventarelor locale de emisii.
În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele de estimare a emisiilor şi încadrarea în categoriile cod NFR pentru toate activităţile din amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale.
Tabelul 1.12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate, pentru categoriile de activităţi care pot avea loc pe amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale

Activitate

Metode de estimare a emisiilor

Cod NFR raportare inventar naţional

Depozitarea deşeurilor solide pe teren

Procedura 4.3.40 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren

Emisii din depozitarea propriu-zisă, precum şi, după caz, emisii din arderea gazelor de depozit

6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren - emisii din depozitarea propriu-zisă, precum şi, după caz, emisii din arderea gazelor de depozit

Traficul intern al autovehiculelor care aduc deşeurile în scopul depozitării finale

Procedura 4.3.6 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier (Autoutilitare cod NFR 1.A.3.b.ii, Autovehicule grele incluzând şi autobuze - cod NFR 1.A.3.b.iii).

Emisiile se iau în considerare numai în inventarul local.

Nu se raportează la inventarul naţional.

Funcţionarea utilajelor mobile (încărcătoare, buldozere, compactoare), care asigură organizarea deşeurilor în depozit

Procedura 4.3.12 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente

1.A.2.f.ii Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial)

Funcţionarea generatoarelor de energie electrică

Procedura 4.3.13 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere

1.A.4.a Arderi în surse staţionare de mică putere comercial/instituţional (nerezidenţial)

Funcţionarea instalaţiilor de ardere pentru generarea de energie termică şi pentru prepararea apei calde menajere

Procedura 4.3.13 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere

1.A.4.a Arderi în surse staţionare de mică putere comercial/instituţional (nerezidenţial)

Descărcarea, împrăştierea şi compactarea materialului inert de acoperire intermediară

Estimare folosind factorii de emisie propuşi în Procedura 4.3.22 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.b

7.A Alte activităţi

Eroziunea eoliană

Estimare folosind factorii de emisie propuşi în Procedura 4.3.22 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.b

7.A Alte activităţi

Epurarea levigatului

Procedura 4.3.41 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate

6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate

Incinerarea deşeurilor

Procedura 4.3.42 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deşeurilor

6.C.a Incinerarea deşeurilor medicale

6.C.b Incinerarea deşeurilor industriale

6.C.c Incinerarea deşeurilor municipale

Compostarea deşeurilor

Procedura 4.3.43 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 6.D

6.D Alte deşeuri

 

Alte deşeuri

 
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii depozitelor de deşeuri să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de deşeuri depozitate, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri depozitate, program de depozitare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele din categoria NFR 6.A vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 41: 1.3.41 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.B COLECTAREA, EPURAREA ŞI STOCAREA APELOR UZATE
Categoria de activităţi cod NFR 6.B se referă la procesele generatoare de emisii atmosferice aferente a două categorii de surse:
- Staţii de epurare ape uzate menajere;
- Latrine/Bazine vidanjabile pentru colectare ape uzate fecaloid-menajere.
Se precizează că, în ceea ce priveşte emisiile de la staţiile de epurare, cele asociate proceselor propriu-zise de epurare sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 6.B, în timp ce emisiile asociate managementului nămolului sunt incluse în categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri.
Sursele incluse în categoria cod NFR 6.B generează următorii poluanţi relevanţi: metan, dioxid de carbon (care se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), precum şi COVnm şi NH3 care sunt emişi în cantităţi mai reduse.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 indică faptul că, la nivel naţional, latrinele reprezintă o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile de NH3. Latrinele sunt surse multiple, dispersate pe întreg teritoriul naţional, în special în zonele rurale şi vor fi tratate ca surse de suprafaţă. De asemenea, staţiile de epurare a apelor uzate menajere pot constitui o sursă importantă de poluare cu COVnm la nivel local, în zonele urbane. În cadrul inventarelor locale de emisii, staţiile de epurare vor fi tratate în mod individual, ca surse de suprafaţă.
Date fiind cele de mai sus se recomandă ca elaborarea inventarelor locale de emisii să se efectueze astfel:
- Pentru staţiile de epurare a apelor uzate menajere - la nivel de sursă;
- Pentru latrine - la nivel de localitate.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de ape uzate epurate, respectiv de populaţie.
Pentru colectarea datelor în vederea estimării emisiilor pe baza factorilor de emisie, se va utiliza chestionarul "Epurare ape uzate menajere", care include şi date referitoare la managementul nămolului de epurare şi care va fi transmis operatorilor staţiilor de epurare a apelor uzate menajere. În cazul în care autoritatea pentru protecţia mediului, în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, decide estimarea emisiilor pe baza metodologiei US EPA/AP-42 sau pe baza programelor de modelare, aceasta va elabora un chestionar pentru colectarea datelor necesare aplicării metodologiei selectate. De asemenea, operatorilor li se va distribui şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". În cazul în care în amplasamentul staţiei de epurare îşi desfăşoară activitatea o staţie de compostare, operatorului i se vor transmite şi chestionarul "Compostare deşeuri".Se menţionează că informaţii detaliate privind staţiile de epurare a apelor uzate menajere pot fi obţinute de la Administraţia Naţională "Apele Române".
În ceea ce priveşte colectarea datelor privind latrinele, aceasta se va face de la Institutul Naţional de Statistică. Într-o primă etapă se va lua în considerare populaţia rurală, pe localităţi, urmând să se utilizeze şi datele rezultate din ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor, care permite cunoaşterea datelor reale cu privire la numărul şi amplasarea gospodăriilor/instituţiilor care utilizează latrinele/bazinele vidanjabile pentru colectarea apelor uzate fecaloid-menajere.
Estimarea emisiilor de COVnm de la staţiile de epurare a apelor uzate menajere se poate efectua prin două metode:
- Prin aplicarea factorului de emisie de 15 mg COVnm/m de apă uzată menajeră epurată, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-3;
- Prin utilizarea unor modele de estimare a emisiilor, precum cele implementate în cadrul:
Relaţiilor de calcul prezentate de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 4, subcapitolul 4.3 "Waste Water Collection, Treatment and Storage", în funcţie de configuraţia staţiei de epurare, de capacitatea acesteia, de parametrii fizico-chimici ai apei uzate şi de procesele de epurare utilizate;
Programelor de modelare precum WATER9, disponibil public, gratuit, la Clearinghouse for Inventories and Emission Factors (CHIEF) (http://www.epa.gov/ttn/chief/software/water/index.html) sau TOXCHEM+, program de modelare aprobat de US EPA, dezvoltat de Wastewater Technology Centre of Environment Canada şi Enviromega şi disponibil contra cost.
Estimarea emisiilor de la latrine se poate efectua prin aplicarea factorului de emisie de 1,6 kg NH3/locuitor/an, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-2.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii staţiilor de epurare să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (volume de ape uzate epurate, suprafeţe ocupate, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (volume de ape uzate epurate, suprafeţe ocupate, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele din categoria NFR 6.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 42: 1.3.42 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.C INCINERAREA DEŞEURILOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la procesele de incinerare a deşeurilor în unităţi de incinerare specializate în procesarea termică a deşeurilor medicale (spitaliceşti) (cod NFR 6.C.a), industriale (cod NFR 6.C.b), respectiv municipale (cod NFR 6.C.c), activităţile asociate incinerării cadavrelor umane în crematorii sau a cadavrelor de animale (cod NFR 6.C.d), precum şi procesele de ardere la scară redusă a deşeurilor (cod NFR 6.C.e).
Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la tratarea termică efectuată cu scopul principal de a reduce volumul de deşeuri, costurile de depozitare sau cantităţile de substanţe toxice eliberate în mediu, putându-se realiza şi recuperarea căldurii dezvoltate prin incinerare, sub formă de energie electrică şi/sau termică. Tratarea termică a deşeurilor municipale, industriale sau spitaliceşti poate cuprinde procese de piroliză, gazeificare, combustie, hidrogenare etc., acestea fiind în general combinate în cadrul unui proces de incinerare.
Cazurile în care scopul principal al tratării termice a deşeurilor este reprezentat de utilizarea acestora drept combustibili, cum ar fi coincinerarea deşeurilor şi a altor combustibili în instalaţii de ardere aferente centralelor termoelectrice sau unităţilor industriale de producţie (de exemplu, cuptoarele de ciment), sunt tratate în capitolele corespunzătoare din îndrumar referitoare la activităţile din categoriile cod NFR 1.A.1, 1.A.2 şi 1.A.4.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional, sursele de emisie din categoria cod NFR 6.C "Incinerarea deşeurilor" nu reprezintă, în general, surse cheie, cu excepţia însă a unor micropoluanţi toxici, precum dioxine/furani (PCDD/PCDF) sau hexaclorbenzen (HCB).
Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie de capacitate, pot cădea sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.
Categoria de activităţi cod NFR 6.C.e se referă la arderea deschisă a resturilor vegetale, altele decât miriştile, în scopul curăţării terenurilor agricole, pădurilor, etc., precum şi a altor deşeuri (folii de material plastic utilizate în agricultură, etc.).
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru instalaţiile de incinerare deşeuri spitaliceşti, deşeuri industriale şi deşeuri municipale, precum şi pentru crematoriile umane şi ale cadavrelor de animale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul (local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele vor fi tratate ca surse punctuale.
Inventarele de emisii asociate arderii deschise a resturilor vegetale şi a altor deşeuri vor fi elaborate la nivelul localităţilor/UAT, în funcţie de suprafeţele cultivate. Sursele vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de deşeuri incinerate (în cazul incineratoarelor de deşeuri medicale, industriale sau municipale), de numărul de cadavre incinerate (în cazul crematoriilor), respectiv de suprafeţele cultivate (în cazul arderii deschise a resturilor vegetale).
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.42.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici deţinători de instalaţii de incinerare a deşeurilor medicale, industriale şi/sau municipale, respectiv de crematorii;
- Agenţiile regionale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Agenţiile locale pentru protecţia mediului pot furniza date referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind cantităţile de deşeuri incinerate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Sursele de date pentru activităţile de ardere deschisă a resturilor vegetale sunt cele indicate la procedura 1.3.39 "Activităţi din Grupa 4 Agricultură" din îndrumar.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor referitoare la activităţile de incinerare a deşeurilor, respectiv a cadavrelor umane şi animale în crematorii, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator de instalaţii de incinerare a deşeurilor a chestionarului "Incinerare deşeuri", respectiv transmiterea către fiecare operator de crematorii umane, crematorii de animale de companie, crematorii de animale de producţie, ferme zootehnice, grădini zoologice a chestionarului "Crematorii" - care se referă atât la activitatea propriu-zisă de incinerare, cât şi la activităţile conexe, precum şi, după caz, transmiterea către aceşti operatori a chestionarului "Surse ardere mică putere punctuale"; solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare din baza sa de date, precum şi a celor care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Instalaţiile de incinerare a deşeurilor medicale, industriale sau municipale pot fi constituite în unităţi de incinerare de sine stătătoare sau pot deservi o anumită unitate industrială, situându-se pe amplasamentul acesteia, caz în care chestionarul "Incinerare deşeuri" va fi transmis operatorului respectivei unităţi industriale, împreună cu chestionarele referitoare la activităţile specifice acesteia. De asemenea, instalaţiile de incinerare pot face parte dintr-un sistem integrat de management al deşeurilor, care poate cuprinde, pe lângă incinerare, şi alte procedee de tratare/eliminare a deşeurilor, precum depozitarea controlată. În cazul în care aceste activităţi au loc în amplasamentul aceleiaşi unităţi de tratare, operatorului acestei unităţi îi vor fi transmise toate chestionarele care privesc activităţile desfăşurate în amplasamentul respectiv.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
- calitatea datelor;
- categoriile cheie de activităţi/surse;
- impactul semnificativ la nivel local.
Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că operatorii instalaţiilor de incinerare trebuie să întocmească un registru cu evidenţa deşeurilor incinerate, care se păstrează minim 5 ani, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată de Hotărârea Guvernului nr. 268/2005 şi de Hotărârea Guvernului nr. 427/2010. Acelaşi act normativ impune, în general, efectuarea de măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanţi: NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2. Astfel, în general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile de incinerare a deşeurilor sunt caracterizaţi de un grad ridicat de incertitudine, datorită variaţiilor considerabile de la o regiune la alta sau de la un anotimp la altul în compoziţia deşeurilor incinerate, precum şi datorită variaţiilor în condiţiile de operare a incineratoarelor şi a multitudinii de combinaţii posibile de echipamente de control (reducere) al emisiilor utilizate.
Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt dioxinele şi furanii, incineratoarele de deşeuri reprezintă surse cheie de emisie la nivel naţional.
Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie de capacitate, pot cădea sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.
Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de instalaţiile de incinerare şi respectiv de crematorii, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Pentru estimarea emisiilor asociate arderii deschise a resturilor vegetale, categorie cod NFR 6.C.e, se recomandă aplicarea factorilor de emisie de nivel 2 de abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.42.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Categorii de surse cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c
Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente incineratoarelor de deşeuri, cu sau fără utilizarea de combustibili suport. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activităţile legate de incinerarea propriu-zisă, care se desfăşoară pe amplasamentul unor astfel de instalaţii, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi pretratarea deşeurilor, respectiv manevrarea, tratarea, stocarea şi transportul intern al reziduurilor de incinerare.
Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi surse mici de ardere pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde, precum şi generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile propriu-zise de incinerare a deşeurilor.
În cazul instalaţiilor de incinerare a deşeurilor se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.
Metodele bazate pe măsurări directe - sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2 (Anexa 2 la HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor).
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care, conform HG nr. 128/2002, "analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă".
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie
Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la instalaţiile de incinerare se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009:
- Pentru incinerarea deşeurilor medicale - factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru incineratoarele rotative; pentru incineratoarele de capacitate redusă, se vor utiliza factorii de emisie din tabelul 3.4 din capitolul 6.C.a;
- Pentru incinerarea deşeurilor industriale - factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.b;
- Pentru incinerarea deşeurilor municipale factorii de emisie din tabelul 3.2 din capitolul 6.C.c.
Trebuie menţionat că aceşti factori de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghid corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control (reducere) al emisiilor. Având în vedere faptul că valorile limită ale concentraţiilor de poluanţi în emisie nu pot fi respectate decât în situaţia în care incineratoarele sunt prevăzute cu sisteme de control al emisiilor, pentru estimarea emisiilor este necesară cunoaşterea eficienţei acestor sisteme.
Se recomandă utilizarea valorilor eficientelor sistemelor de control al emisiilor determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficientele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009:
- Pentru incinerarea deşeurilor medicale - valorile eficienţelor din tabelele 3.7, respectiv 3.8, precum şi cele din tabelul 3.9 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru incineratoarele rotative;
- Pentru incinerarea deşeurilor industriale valorile eficienţelor din tabelele 3.4 şi 3.5 din capitolul 6.C.b;
- Pentru incinerarea deşeurilor municipale - valorile eficienţelor din tabelul 3.3 din capitolul 6.C.c.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru un incinerator de deşeuri va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acestuia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Pentru o instalaţie de incinerare situată pe amplasamentul unei unităţi industriale pe care o deserveşte, emisiile asociate vor fi incluse în inventarul local de emisii pentru unitatea industrială respectivă, care va cuprinde toate activităţile/sursele de emisii desfăşurate/existente pe respectivul amplasament.
Categoria de surse cod NFR 6.C.d
Estimarea emisiilor aferente arderii cadavrelor umane şi animale în crematorii se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi în Ghidul EMEP/EEA 2009, în capitolul 6.C.d tabelul 3.1 pentru corpurile umane, în tabelele 3.2 şi 3.3 pentru oi, respectiv vaci. În cazul arderii cadavrelor altor categorii de animale, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 prin extrapolare în funcţie de masa animalului.
Trebuie precizat că factorii de emisie sunt stabiliţi pentru crematorii lipsite de sisteme de control al emisiilor. În cazul în care aceste sisteme există, eficienţele acestora vor fi luate în considerare la estimarea emisiilor.
Categoria de surse cod NFR 6.C.e
Pentru nivelul 3 de abordare, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă estimarea emisiilor aferente arderii deschise a resturilor vegetale, exclusiv miriştile, pe baza factorilor de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 "Open Burning". Ghidul EMEP/EEA 2009 precizează că, în cazul în care nu sunt disponibile informaţii privind cantităţile de resturi vegetale arse în sistem deschis, se va utiliza o cantitate medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.
Având în vedere că arderea resturilor vegetale, altele decât miriştile, provenite de pe terenurile agricole nu reprezintă o practică uzuală în România, elaboratorii inventarelor de emisii vor acorda o atenţie deosebită răspunsurilor referitoare la acest aspect, din chestionarul "Agricultură" (coloana N). În cazul în care nu sunt indicate cantităţile de resturi vegetale arse, ci se menţionează doar practicarea acestei activităţi (DA), pentru calculul emisiilor se va utiliza cantitatea medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.
În cazul în care în cadrul unei ferme se practică arderea deschisă a resturilor de folii de material plastic, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 "Open Burning" şi datele din chestionarul "Agricultură" (coloana AJ).
Se menţionează că, în cazul practicării arderii deschise a resturilor vegetale din păduri, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza datele incluse în chestionarul "Surse naturale".
Emisiile asociate arderii deschise a deşeurilor vor fi tratate ca provenind din surse de suprafaţă.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul unităţilor de incinerare a deşeurilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru activităţile de incinerare a deşeurilor care se realizează cu recuperarea căldurii generate prin ardere, includerea acestora în inventarele naţionale de emisii realizate pentru categoria corespunzătoare de activităţi de sub codul NFR 1.A. Astfel, trebuie avută grijă pentru evitarea dublei luări în considerare a unor emisii raportate sub codul NFR 6.C şi sub codul NFR 1.A.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile de deşeuri incinerate cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii instalaţiilor de incinerare să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de deşeuri incinerate, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri incinerate, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 43: 1.3.43 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.D ALTE DEŞEURI
Întrucât emisiile aferente categoriei de surse cod NFR 6.D au un caracter incidental, procedura pentru estimarea emisiilor generate de aceste surse este prezentată succint. Elementele necesare estimării emisiilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele aferente categoriei cod NFR 6.D

Categorii de surse

Surse de date

Date necesare

Factori de emisie/Procedura de estimare a emisiilor

Raportare inventar naţional 9

Producerea compostului

Operatorii staţiilor de compostare sau ai depozitelor de deşeuri municipale/staţiilor de epurare care deţin şi staţii de compostare

Capacitatea staţiei de compostare

Cantitatea de deşeuri organice compostate în anul de inventariere

Număr şarje pe an

Durata unei şarje

Cantitate compost produs

Localizare

Număr utilaje mobile

Număr vehicule

Tabel 3.1 subcapitolul 6.D Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deşeuri

Procedura 4.3.6 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier (Autoutilitare - cod NFR 1.A.3.b.ii, Autovehicule grele incluzând şi autobuze - cod NFR 1.A.3.b.iii). Emisiile se iau în considerare numai în inventarul local.

Nu se raportează la inventarul naţional

Procedura 4.3.12 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente

1.A.2.f.ii Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial)

Împrăştierea pe teren a nămolului de la staţiile de epurare a apelor uzate menajere

Operatorii staţiilor de epurare a apelor uzate menajere

Cantitatea de nămol Conţinutul procentual de amoniac din nămol

Tabel 3.2 subcapitolul 6.D Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deşeuri

Incendiile de autovehicule

Inspectoratul General al Poliţiei Române

Număr de incendii de autovehicule

Tabel 3.3 subcapitolul 6.D Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deşeuri Se raportează numai la inventarul naţional 5

Incendiile la clădiri de locuit şi industriale

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Număr de incendii la clădiri individuale

Tabel 3.4 subcapitolul 6.D Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deşeuri Se raportează numai la inventarul naţional 5

Număr de incendii la clădiri alipite

Tabel 3.5 subcapitolul 6.D Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deşeuri Se raportează numai la inventarul naţional

Număr de incendii la blocuri de apartamente

Tabel 3.6 subcapitolul 6.D Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deşeuri Se raportează numai la inventarul naţional 5

Număr de incendii la clădiri industriale

Tabel 3.7 subcapitolul 6.D Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deşeuri Se raportează numai la inventarul naţional

Colectarea datelor necesare elaborării inventarelor se va realiza astfel:
- Producerea compostului - chestionarul "Compostare deşeuri" transmis operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia mediului;
- Împrăştierea pe teren a nămolului de la staţiile de epurare a apelor uzate menajere - chestionarul "Epurare ape uzate menajere" transmis operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia mediului;
- Incendiile de autovehicule, respectiv incendiile de clădiri de locuit şi industriale - solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare la Inspectoratul General al Poliţiei Române, respectiv la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
SECŢIUNEA 44: 1.3.44 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 7.A ALTE SURSE
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.44.1 PROCESAREA NISIPULUI ŞI PIETRIŞULUI
Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:
- Uscare;
- Manevrare, transfer, stocare;
- Sortare.
În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.1 "Sand and Gravei Processing".
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza chestionarului "Procesare nisip agregate", pe care îl va transmite operatorilor de balastiere.
Se precizează că activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului se pot desfăşura fie în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil, fie ca activităţi conexe unei activităţi principale de alt profil, cum ar fi: staţii preparare mixturi asfaltice, staţii preparare betoane şi mortare, turnătorii de metale feroase, etc. În situaţia în care procesarea nisipului şi agregatelor constituie o activitate conexă, datele necesare estimării emisiilor (cantităţile de nisip/agregate uscate, manevrate, transferate, cernute şi stocate, precum şi sistemele de control al emisiilor) sunt solicitate prin chestionarele "Procese producţie minerale" şi "Procese producţie metalurgie".
Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului, inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
În cazul în care activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului reprezintă activităţi conexe activităţii principale, acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare la activităţile principale cărora le pot fi asociate operaţiile de procesare a nisipului şi pietrişului sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor activităţi.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.1 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.44.2 PROCESAREA ROCILOR CONCASATE ŞI A MINERALELOR SUB FORMĂ DE PULBERI
Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:
- Concasare (primară, secundară, terţiară şi fină);
- Sortare;
- Transfer pe bandă rulantă;
- Forare umedă a fragmentelor de rocă agabaritice;
- Descărcare şi încărcare vehicule transport.
Principalele tipuri de roci procesate în unităţile de concasare sunt: piatra de var, granitul, dolomita, gresia, cuarţul, cuarţitul, precum şi marna calcaroasă, marmura, etc. Tipurile principale de minerale care se procesează în industria mineralelor pulverizate includ: carbonatul de calciu, talcul şi barita.
În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.2 "Crashed Stone Processing and Pulverized Mineral Processing".
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza chestionarului "Extracţie minerale", pe care îl va transmite operatorului.
Se precizează că activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi se pot desfăşura fie în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil, fie ca activităţi conexe unei activităţi principale de alt profil, cum ar fi: fabricarea cimentului, fabricarea varului, etc. În cazul în care factorii de emisie pentru activitatea principală includ şi operaţiile de procesare a rocilor, atunci se vor utiliza integral factorii aferenţi activităţii principale.
Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi, inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
În cazul în care activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi reprezintă activităţi conexe activităţii principale, acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare la activităţile principale cărora le pot fi asociate operaţiile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor activităţi.
O atenţie deosebită se va acorda evitării dublei luări în considerare a emisiilor pentru activităţile conexe activităţilor principale, în situaţiile în care factorii de emisie pentru activităţile principale includ şi activităţile conexe, cum sunt cei pentru fabricarea cimentului şi pentru fabricarea varului.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.2 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
SUBSECŢIUNEA 3: 1.3.44.3 PREPARAREA BETOANELOR
Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:
- Transferul agregatelor şi al nisipului;
- Descărcarea cimentului în silozuri;
- Încărcarea elevatorului;
- Încărcarea malaxorului;
- Încărcarea vehiculelor;
- Traficul de incintă;
- Eroziunea eoliană.
Emisiile de poluanţi pentru activităţile de preparare a betoanelor se calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, capitolul 11.12 "Concrete Batching".
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 11.12 "Concrete Batching" şi pe care îl va transmite operatorului.
Inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în cadrul unei staţii de preparare betoane (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.3 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
SUBSECŢIUNEA 4: 1.3.44.4 GALVANIZARE
Estimarea emisiilor asociate operaţiei de galvanizare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.20 "Electroplating".
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.20 "Electroplating" şi pe care îl va transmite operatorului.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.4 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
SUBSECŢIUNEA 5: 1.3.44.5 SABLARE
Estimarea emisiilor asociate operaţiei de sablare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13.2.6 "Abrasive Blasting".
Datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi sunt solicitate prin chestionarele privind diferite activităţi industriale sau de altă natură.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.5 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
SUBSECŢIUNEA 6: 1.3.44.6 SUDURĂ CU ARC ELECTRIC
Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.19 "Electric Arc Welding".
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.19 "Electric Arc Welding" şi pe care îl va transmite operatorului.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.6 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
SUBSECŢIUNEA 7: 1.3.44.7 FABRICAREA MANGALULUI
Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 10.7 "Charcoal".
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va solicita informaţii privind producţia de mangal de la cuptoarele de mangal şi de la activitatea de brichetare, durata unei şarje, precum şi date privind caracterizarea şi amplasamentul surselor.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.7 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
SUBSECŢIUNEA 8: 1.3.44.8 RESUSPENSIA PARTICULELOR DE PE DRUMURI
Resuspensia particulelor de pe drumuri reprezintă antrenarea în aer a particulelor depuse pe drumuri, pavate sau nepavate, prin deplasarea vehiculelor.
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu tratează emisiile de particule la nivelul drumurilor datorate acestui fenomen, ci numai emisiile directe asociate arderii carburanţilor în motoare, respectiv uzurii frânelor/cauciucurilor/carosabilului.
Estimarea emisiilor asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri se va efectua prin utilizarea relaţiilor de calcul indicate de metodologia US EPA/AP-42, după cum urmează:
- Drumuri pavate - capitolul 13, subcapitolul 13.2.1 "Paved Roads", relaţia 1, utilizând următoarele date referitoare la anul de inventariere: cantitatea de particule cu diametrul sub 75 m depuse pe suprafaţa drumurilor pavate (g/m2), greutatea medie a vehiculelor care parcurg drumul (tone), numărul mediu zilnic al vehiculelor care parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse;
- Drumuri nepavate - capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 "Unpaved Roads", relaţia la pentru drumurile industriale, respectiv relaţia 1b pentru drumurile publice. Se vor utiliza următoarele date: conţinutul de particule cu diametrul sub 75 m în praful depus pe suprafaţa drumurilor nepavate (%), umiditatea medie a materialului suprafeţei drumului (%), greutatea medie a vehiculelor care parcurg drumul (tone), viteza medie de deplasare (km/h), numărul mediu zilnic al vehiculelor care parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse. Aplicarea relaţiei 1b, de calcul al emisiilor de particule resuspendate de pe drumurile publice nepavate presupune scăderea emisiilor asociate uzurii frânelor şi cauciucurilor, calculate pentru anul de inventariere conform procedurii 1.3.8 "Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor".
Inventarele locale de emisii
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele locale de emisii vor include emisiile asociate resuspensiei particulelor generate de:
- traficul intern din amplasamentul fiecărei unităţi economice;
- traficul pe drumurile publice de pe teritoriul judeţului.
Inventarele naţionale de emisii
Emisiile asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri vor fi raportate în inventarul naţional după cum urmează:
- la categoria cod NFR 7.A.8.a - pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor traficul intern de pe amplasamentele unităţilor economice;
- la categoria cod NFR 7.A.8.b - pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor datorate traficului pe drumurile publice.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.8 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii de surse.
SECŢIUNEA 45: 1.3.45 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 11 SURSE NATURALE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 11 se referă la emisii din surse naturale. Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:
Tabelul 1.14 Surse de emisie din categoria cod NFR 11

Categoria

Titlu

SNAP

NFR

 

1108

110800

11.A

Vulcani

1103

110301

110302

11.B

Incendii de păduri

 

11.C

Alte surse naturale

1101

1102

1111

1112

5.E

Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate

110401

110402

110403

110404

-

Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, tundră, etc.)

110501

110502

110503

110504

110505

110506

110601

-

Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.

110701

110702

110703

-

Animale: termite, mamifere, alte animale

1109

110900

-

Scăpări de gaze din litosferă

110117

110216

110405

111117

111216

-

Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie

111000

-

Descărcări electrice

112101

112102

112103

112104

112105

-

Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone împădurite

112201

112202

112203

112204

112205

-

Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate

112301

112302

112303

112304

112305

 

Terenuri agricole abandonate

112400

 

Emisii de CO2 din sol

112500

7.B

Alte surse

SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.45.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
În vederea elaborării inventarului de emisii, se recomandă colaborarea autorităţilor la nivel central şi discuţii pe forumul INVENTARE EMISII.
Autorităţile implicate în discuţiile de pe forum la această secţiune pot fi:
- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
- Administraţia Naţională de Meteorologie;
- Administraţia Naţională "Apele Române";
- Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";
- Institutul Naţional de Statistică;
- Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA;
- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
- Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
- Institutul Geologic al României;
- Instituţii de învăţământ superior/cercetare cu profil de geografie/geologie/biologie;
- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Realizarea fluxului de date
În cadrul discuţiilor de pe forum reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta chestionarul de colectare a datelor, precum şi cerinţele de calitate a datelor, urmând ca în urma dezbaterilor să se stabilească:
- Calitatea şi gradul de detaliu al datelor disponibile;
- Modalitatea de realizare a fluxului de date
- Modalităţile optime de dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.
Datele colectate şi emisiile estimate la nivel naţional vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către ANPM.
Surse de date
Vulcani, scăpări geologice, zone umede, mlaştini, lacuri, etc., animale: termite, mamifere, alte animale
Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:
- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului - Direcţia conservarea naturii, biodiversităţii;
- Inspectoratele Teritoriale de regim Silvic şi Vânătoare;
- Instituţiile de învăţământ superior/cercetare cu profil de geografie/geologie/biologie;
- Administraţia Naţională "Apele Române";
- Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";
- Institutul Naţional de Statistică.
Incendii de păduri, păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate, alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.), soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie
Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:
- Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA;
- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
- Administraţia Naţională de Meteorologie;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
- Institutul Geologic al României;
- Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti;
- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
- Institutul Naţional de Statistică.
Descărcări electrice
Sursele care deţin şi pot furniza date privind descărcările electrice sunt:
- Administraţia Naţională de Meteorologie;
- Institutul Naţional de Statistică. Colectarea datelor
În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din cadrul grupei 11 "Surse naturale", Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite către deţinătorii de date identificaţi mai sus, chestionarul "Surse Naturale".
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.45.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarul de emisii pentru sursele din tabelul de mai sus se va elabora pe baza factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA în subcapitolele respective şi/sau pe baza ecuaţiilor cu ajutorul cărora se calculează aceste emisii.
Emisiile de metan şi dioxid de carbon care caracterizează majoritatea surselor naturale se estimează şi se raportează numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Categorii de surse cod NFR 11.A Vulcani
Pentru estimarea emisiilor de SO2 se vor utiliza relaţia (2) şi tabelul 3-2 din Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.A "Vulcani".
Categorii de surse cod NFR 11.B Incendii de păduri
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.B "Incendii de păduri", în tabelele 3-5, 3-7 şi 3-8.
Categorii de surse cod NFR 11.C Alte surse naturale
Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate - cod 5.E
Estimarea emisiilor se va efectua cu relaţia:
E = S x F (1.8)
unde:
E = emisia
S = suprafaţa luată în considerare exprimată în m2
F = fluxul de poluanţi emis, exprimat în g/m2/an
Calculul fluxului de poluanţi se efectuează aplicând relaţia (7) şi valorile mărimilor prezentate în tabelele 4-1 şi 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, NFR 5.E, "B1101 Non-managed and managed forests GB2009".
Relaţia (7) se aplică pentru estimarea fluxurilor de izopren (mărimile cu indice iso), terpene (mărimile cu indice mts), şi alţi compuşi organici volatili (mărimile cu indice ovoc).
În cazul în care o pădure este formată din mai multe specii, emisiile pentru izopren, terpene şi alţi compuşi organici volatili se vor calcula pentru fiecare specie în parte, după care valorile obţinute vor fi însumate pentru a se obţine emisiile pentru întreaga suprafaţă de pădure avută în vedere.
Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.)
Estimarea emisiilor se va efectua în mod similar cu cea utilizată pentru categoria de surse "Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate" cod NFR 5.E, utilizându-se relaţia (2) pentru calculul fluxurilor de poluanţi şi valorile mărimilor prezentate în tabelul 4-1, tabelul 6-1 şi alte tabele din secţiunea 6, precum şi tabelele 8-1, 8-2, 8-3 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul "B1104 Natural grassland and other vegetation GB2009".
Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.
Pentru estimarea emisiilor de gaze cu conţinut de compuşi cu sulf se va utiliza factorul de emisie de 5,8 g S pe m2 şi pe an pentru mlaştini, indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul "B1105 B1106 Wetlands and waters GB2009".
Animale: termite, mamifere, alte animale
Estimarea emisiilor de amoniac se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi în tabelul 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul "B1107 Animals GB2009", aplicabili efectivelor de animale şi de păsări.
Dat fiind faptul că Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisii pentru amoniac pentru un număr limitat de mamifere, în cadrul discuţiilor se va stabili de către specialiştii în domeniu similitudinea dintre speciile de animale reprezentative din România şi speciile pentru care Ghidul furnizează factori de emisie. De asemenea, se vor grupa speciile de păsări în categoriile indicate în Ghid (a se lua în considerare informaţiile din secţiunea 8 din documentul "B1107 Animals GB2009").
Scăpări de gaze din litosferă
Metanul, dioxidul de carbon şi azotul molecular, reprezintă compuşii principali emişi de această categorie de surse, emisiile de metan şi de dioxid de carbon fiind estimate şi raportate numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Dat fiind că în România există vulcani noroioşi, precum şi numeroase zăcăminte de ape termale, de ţiţei şi de cărbuni şi ţinând cont de faptul că emisiile variază semnificativ în funcţie de sursa de poluare, se recomandă stabilirea unor factori de emisie şi a unor modele de estimare a emisiilor specifice.
Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie
Pentru estimarea emisiilor de NO generate de categoriile de surse "Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie" se va utiliza relaţia de calcul indicată de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul "B110117 Forest and grassland soils GB2009", în secţiunea 5, după cum urmează:
- Se vor identifica zonele de păduri, de păşuni, precum şi zonele umede pentru care se va efectua estimarea emisiilor, pe baza datelor georeferenţiate solicitate de la furnizorii de date;
- Pentru calculul temperaturii solului (Ts) se vor lua în considerare valorile medii lunare ale temperaturii aerului (Ta) de la staţiile meteorologice reprezentative pentru zonele pentru care se face estimarea, pe baza datelor furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie. În vederea obţinerii acestor date, se vor transmite către ANM hărţile cu zonele de interes;
- Pentru estimarea fluxurilor de NO se vor lua în considerare numai perioadele în care valorile calculate ale temperaturii solului se încadrează în intervalul 0-35°C;
- Pentru estimarea emisiilor de NO, fluxurile de NO calculate cu relaţia furnizată de Ghidul EMEP/EEA 2009 vor fi multiplicate cu suprafeţele zonelor pentru care se face inventarierea.
Descărcări electrice
Estimarea emisiilor de NO se va efectua utilizând relaţia:
LNO = (NCG x EFCG/CG) + [(NCG/CG) x (10/(1 + (/30)2) - 1] x EFIC (1.9)
unde:
LNO = emisiile de NO pentru descărcările electrice din zona de interes (molecule de NO)
NCG = numărul de fulgere de tip nor-sol numărate
CG = eficienţa reţelei de monitorizare a fulgerelor
EFCG = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-sol
= latitudinea zonei investigate, exprimat în grade
EFIC = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-nor sau în interiorul norului
Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie (EFCg şi EFIC) în tabelul 8.1. Datele privind numărul de descărcări electrice pot fi furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie.
Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone împădurite
Modificările generate de schimbările în natura pădurilor şi altor zone împădurite sunt luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate
Modificările generate de conversia pădurilor şi a zonelor înierbate sunt luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Terenuri agricole abandonate
Sursele din această categorie sunt luate în considerare numai pentru elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră.
Emisii de CO2 din sol
Emisiile de dioxid de carbon din sol se estimează şi se raportează numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Alte surse - cod NFR 7.B
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu face precizări în legătură cu această categorie de surse.
Inventarul de emisii pentru sursele naturale se va elabora la nivel naţional.
Având în vedere că Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici reglementează "emisiile de pe teritoriul statelor membre şi din zonele lor exclusive economice provenind din toate sursele de poluanţi prevăzute la articolul 4, emisii care rezultă ca urmare a activităţilor umane" (art. 2), emisiile estimate pentru sursele naturale nu sunt luate în considerare în raportările prevăzute de această directivă.
Inventarele locale de emisii se vor elabora prin dezagregarea pe judeţe a inventarului naţional.
CAPITOLUL 2: MODEL DE CALCUL PENTRU ESTIMAREA CONSUMURILOR DE COMBUSTIBILI NECESARE PENTRU ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR LOCUITE
Descrierea modelului
Cu ajutorul acestui model de calcul pot fi estimate consumurile de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite.
Metoda de calcul utilizată este reprezentată de determinarea bilanţului termic la nivelul unei locuinţe individuale (casă/apartament de bloc), prin estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură din, respectiv în spaţiile locuite aferente acesteia, ce au loc în perioadele de timp în care este realizată încălzirea locuinţelor prin arderea combustibililor în instalaţiile casnice de încălzire, în vederea asigurării confortului termic. Punându-se condiţia de menţinere a unei temperaturi de confort, corespunzătoare unei stări de echilibru termic, din ecuaţia de bilanţ pentru această stare de echilibru poate fi determinat necesarul de căldură ce trebuie obţinut prin arderea combustibililor. Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, pot fi estimate consumurile de combustibili, în funcţie de puterile calorice inferioare ale acestora şi de randamentele termice ale instalaţiilor de încălzire.
Determinarea pierderilor şi aporturilor de căldură pentru un spaţiu locuit este realizată, în cadrul evaluării şi certificării performanţei energetice a clădirilor, conform Ordinului ministrului transportului, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor", modificat şi completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1071/2009 şi completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1217/2010. Modelul de calcul prezentat aici respectă principiile şi metodele de bază utilizate în cadrul acestei metodologii, însă are la bază o metodă simplificată de estimare a necesarului de căldură şi a consumurilor de combustibili, adecvată - având în vedere necesarul de date de intrare utilizate de model şi gradul de precizie şi detaliu al datelor de ieşire obţinute - scopului propus: elaborarea inventarelor de emisii atmosferice la nivel local şi naţional.
Metoda utilizată pentru estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură pentru o locuinţă individuală (casă/apartament de bloc) constă în determinarea transferului de căldură prin principalele elemente de construcţie perimetrale ale locuinţei aflate în contact cu spaţii exterioare neîncălzite sau cu mediul ambiant exterior: pereţi exteriori, ferestre exterioare, tavan, podea. Sunt luate în considerare toate formele de transfer de căldură: conducţie (transmisie), convecţie, radiaţie termică, transfer de masă.
Determinarea fluxului termic total prin pereţii exteriori - corespunzător pierderilor prin conducţie şi convecţie - se va face, utilizând ipoteza unui transfer termic unidirecţional, în regim staţionar, pe baza legii lui Fourier şi a legii lui Newton, cu următoarea formulă:
Qpereţi_ext = [(tint - text) x Spereţi_ext]/Rpereţi_ext (Ecuaţia 2.1),
unde:
Qpereţi_ext [W] = fluxul termic total prin pereţii exteriori ai locuinţei individuale - casă/apartamentului de bloc;
tint [°C] = temperatura interioară, de confort termic, a spaţiilor locuite;
text [°C] = temperatura aerului din mediul ambiant exterior;
Spereţi_ext [m2] = suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori;
Rpereţi_ext [(m2*K)/W] = rezistenţa termică a pereţilor exteriori ai locuinţei.
Fluxul termic total Qpereţi_ext reprezintă cantitatea de căldură care se pierde, în unitatea de timp, prin pereţii exteriori ai locuinţei individuale (casei/apartamentului de bloc), datorită diferenţei de temperatură dintre aerul din interiorul spaţiilor locuite şi cel din mediul ambiant exterior.
Temperatura interioară tint va fi temperatura interioară convenţională de calcul, stabilită, conform "Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor", ca fiind egală cu 20°C.
Pentru temperatura exterioară text se recomandă utilizarea unor valori medii lunare multianuale ale temperaturii, în funcţie de regiunea climatică în care se află locuinţa, estimându-se valori medii lunare pentru fluxul termic total Qpereţi_ext.
Suprafaţa de calcul Spereţi_ext, în cazul locuinţelor individuale - case cu un singur nivel, se va determina cu ajutorul relaţiilor:
Spereţi_ext = Pext x hext - Sferestre (Ecuaţia 2.2)
Pext = 2 x Lext + 2 x lext (Ecuaţia 2.3)
hext = hpereţi_int + tavan + podea (Ecuaţia 2.4)
Lext = Lpereţi_int + 2 x pereţi_ext (Ecuaţia 2.5)
lext = lpereţi_int + 2 x pereţi_ext ( (Ecuaţia 2.6),
unde:
Pext [m] = perimetrul exterior al locuinţei, determinat pe baza unui sistem de dimensiuni exterioare (lungime-lăţime);
hext [m] = înălţimea exterioară a locuinţei;
Sferestre [m2] = suprafaţa ferestrelor exterioare ale locuinţei;
Lext [m] = lungimea exterioară a locuinţei;
lext [m] = lăţimea exterioară a locuinţei;
hpereţi_int [m] = înălţimea interioară a spaţiului locuit;
Lpereţi_int [m] = lungimea interioară a spaţiului locuit;
lpereţi_int [m] = lăţimea interioară a spaţiului locuit;
tavan [m] = grosimea tavanului;
podea [m] = grosimea podelei;
pereţi_ext [m] = grosimea pereţilor exteriori ai locuinţei.
În relaţiile de mai sus, este utilizat un sistem de dimensiuni exterioare ale locuinţei (Lext, lext, hext) pentru calculul suprafeţei de transfer termic prin pereţii exteriori, S pereţi_ext, pentru a ţine cont, printr-o procedură simplificată (faţă de calculul rezistenţelor termice corectate), de efectul punţilor termice liniare. Aceste dimensiuni exterioare (Lext, lext, respectiv hext) includ dimensiunile interioare corespunzătoare ale spaţiului locuit (Lpereţi_int, lpereţi_int, respectiv hpereţi_int) şi grosimile corespunzătoare ale pereţilor - în cazul lungimii şi lăţimii, respectiv tavanului şi podelei - în cazul înălţimii (pereţi_ext, respectiv tavan şi podea).
Grosimile pereţilor exteriori, tavanului şi podelei reprezintă grosimile totale ale acestor structuri de clădire, incluzând grosimile individuale ale fiecărui strat de material (materiale de construcţie, tencuială, materiale izolante, etc.).
Prin Recensământul populaţiei şi al locuinţelor pot fi obţinute, pentru locuinţe individuale (case/apartamente de bloc), date referitoare la suprafaţa interioară, utilă a spaţiului locuit (suprafaţa camerelor de locuit). Corespunzător acestei suprafeţe se va alege un sistem reprezentativ de dimensiuni interioare (Lpereţi_int, lpereţi_int, hpereţi_int), pe baza cărora pot fi determinate dimensiunile exterioare de calcul (Lext, lext, hext).
Suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori Spereţi_ext, în cazul locuinţelor individuale - case cu un număr de "n" niveluri, poate fi aleasă ca fiind de "n" ori valoarea suprafeţei de calcul Spereţi_ext determinată pentru o locuinţă cu un singur nivel având aceleaşi dimensiuni interioare ale spaţiului locuit cu cele corespunzătoare unui nivel al locuinţei cu "n" niveluri.
Suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori Spereţi_ext, în cazul apartamentelor de bloc (un singur nivel) se poate determina cu ajutorul relaţiilor:
Spereţi_ext = Pext/2 x hext - Sferestre (Ecuaţia 2.7)
Pext = 2 x Lext + 2 x lext (Ecuaţia 2.8)
Mărimile au aceeaşi semnificaţie ca mai sus. Valoarea perimetrului exterior al locuinţei, Pext, pentru un apartament de bloc, se va alege ca fiind jumătate din valoarea corespunzătoare unei case cu un singur nivel având aceeaşi suprafaţă interioară, utilă, totală a spaţiului locuit, datorită ipotezei existenţei unui transfer termic doar prin jumătate din suprafaţa pereţilor exteriori ai apartamentului, cealaltă jumătate considerându-se a fi în contact cu spaţii încălzite aferente altor apartamente.
Utilizând ipoteza unor alcătuiri şi structuri omogene ale pereţilor exteriori, rezistenţa termică la transferul de căldură prin conducţie şi convecţie, prin pereţii exteriori, Rpereţi_ext, va fi formată din mai multe rezistenţe termice înseriate - rezistenţele termice ale diferitelor straturi de material din care sunt alcătuiţi pereţii exteriori (materiale de construcţie, tencuială, materiale izolante, etc.) şi rezistenţele termice ale straturilor superficiale de aer aflate pe feţele interioare, respectiv exterioare ale pereţilor. Această mărime poate fi determinată cu formula:
Determinarea fluxului termic total prin podea, respectiv prin tavan corespunzător pierderilor prin conducţie şi convecţie se va face într-un mod similar determinării fluxului termic total prin pereţii exteriori, utilizând următoarele formule:
unde:
unde Lext, lext şi pereţi_ext reprezintă mărimile definite anterior. Un apartament de bloc situat la un nivel intermediar în cadrul clădirii va fi presupus a fi delimitat superior şi inferior de spaţii încălzite (aferente altor apartamente), în acest caz considerându-se Qpodea = Qtavan = 0, precum şi Spodea = Stavan = 0.
Rezistenţa termică la transferul de căldură prin conducţie şi convecţie, prin podea - Rpodea, respectiv tavan - Rtavan, va fi determinată cu ajutorul unor formule similare celor utilizate pentru determinarea rezistenţei termice a pereţilor exteriori, după cum urmează:
 (Ecuaţia 2.3)
respectiv
 (Ecuaţia 2.4),
unde:
Determinarea fluxului termic total prin ferestrele exterioare - corespunzător pierderilor prin conducţie şi convecţie - se va face prin utilizarea următoarei formule:
 (Ecuaţia 2.6),
unde:
- Qferestre [W] = fluxul termic total prin ferestrele exterioare ale locuinţei individuale (casei/apartamentului de bloc);
- Sferestre [m2] = suprafaţa ferestrelor exterioare ale locuinţei;
- Rferestre [(m2*K)/W] = rezistenţa termică a ferestrelor exterioare ale locuinţei.
În afară de pierderile de căldură care au loc prin conducţie şi convecţie, prin pereţii exteriori, ferestrele exterioare, podea şi tavan, fluxul termic total global pentru o locuinţă cuprinde şi alte transferuri termice (pierderi, dar şi aporturi de căldură), precum: pierderi de căldură prin transfer de masă, datorită ventilaţiei naturale şi a infiltraţiilor de aer din mediul ambiant exterior prin neetanşeităţile elementelor de tâmplărie exterioară (ferestre, etc.); aporturi de căldură prin radiaţia termică solară, etc. Toate aceste elemente de transfer generează, prin compunere, un flux termic total de pierdere de căldură a cărui contribuţie la fluxul termic total global pentru o locuinţă, care reprezintă pierderea totală de căldură, poate fi aproximată ca fiind 50% din suma fluxurilor termice totale prin pereţii exteriori, ferestrele exterioare, podea şi tavan. Astfel, fluxul termic total global, Qglobal, se va determina cu relaţia:
 (Ecuaţia 2.7).
Fluxurile termice totale, Qpereţi_ext, Qpodea, Qtavan, Qferestre şi Qglobal, vor fi determinate lunar, în funcţie de temperaturile medii lunare din zona geografică în care se află locuinţa. Se va considera o valoare critică de 10°C a temperaturii medii lunare a aerului din mediul ambiant exterior. Pentru lunile cu temperaturi medii mai mari sau egale cu această valoare, fluxurile termice totale vor fi considerate nule (nu se realizează încălzirea spaţiilor locuite prin arderea de combustibili).
Calculul necesarului de căldură lunar pentru încălzirea spaţiilor locuite, Qnec, se va face cu relaţia:
 (Ecuaţia 2.8),
unde:
- nzile = numărul de zile ale lunii de calcul.
Prin însumarea valorilor lunare ale necesarului de căldură Qnec (pentru lunile în care temperatura medie a aerului din mediul ambiant exterior este mai mare sau egală cu 10°C, Qnee = 0), se va obţine necesarul de căldură anual pentru încălzirea spaţiilor locuite, Qnec_anual [GJ/an].
Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, poate fi estimat consumul lunar - Ccomb_lunar, respectiv anual - Ccomb_anual de combustibil, în funcţie de puterea calorică inferioară a acestuia şi de randamentul termic al instalaţiei de încălzire, cu ajutorul relaţiilor:
 (Ecuaţia 2.9),
respectiv
 (Ecuaţia 2.10),
unde:
- instalaţie_încălzire [%] = randamentul termic al instalaţiei de încălzire;
- PCIcomb [GJ/u.m.] = puterea calorică inferioară a combustibilului;
- u.m. = unitatea de măsură pentru cantitatea de combustibil, (t (tone) - pentru solizi sau lichizi, Nm3 - pentru combustibili gazoşi).
Consumul anual de combustibil poate fi obţinut şi prin însumarea valorilor consumurilor lunare.
Pentru utilizarea modelului în cazul locuinţelor colective încălzite prin intermediul unei centrale de bloc, acesta se va aplica la nivel de apartament, calculându-se consumurile lunare şi anuale de combustibil la nivel de apartament, în funcţie de randamentul termic asociat centralei de bloc.
Rezultatele aplicării modelului vor fi prezentate sub forma valorilor lunare şi anuale ale necesarului de căldură şi ale consumului de combustibil.
Exemple de calcul
În acest paragraf sunt prezentate, ca exemplu, rezultatele aplicării modelului pentru calculul necesarului de căldură şi al consumului de combustibil pentru 8 tipuri constructive generale de locuinţe, cu răspândire largă în România. Tipurile constructive considerate sunt următoarele:
- Tipul 1: Casă cu pereţi din cărămidă clasică (sau materiale echivalente din punct de vedere al conductivităţii termice), cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;
- Tipul 2: Casă cu pereţi din cărămidă clasică, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;
- Tipul 3: Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;
- Tipul 4: Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;
- Tipul 5: Casă cu structură şi pereţi de lemn, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;
- Tipul 6: Casă cu structură şi pereţi de lemn, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;
- Tipul 7: Apartament din plăci de beton, cu izolaţie pereţi exteriori şi ferestre din termopan;
- Tipul 8: Apartament din plăci de beton, fără izolaţie pereţi exteriori şi ferestre cu tâmplărie din lemn.
În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile parametrilor constructivi ai acestor 8 tipuri de locuinţe, utilizate ca date de intrare în calcul. Sunt prezentate, de asemenea, pentru fiecare tip, parametrii sistemului de încălzire considerat pentru calculul consumului de combustibil (randamentul instalaţiei de încălzire şi puterea calorică inferioară a combustibilului utilizat).
În fiecare din cele 8 exemple, valorile dimensiunilor exterioare corespund unei locuinţe cu un singur nivel, având o suprafaţă exterioară de 54 m (produsul lungimii exterioare şi al lăţimii exterioare). În medie, pentru cele 8 cazuri, această valoare corespunde unei suprafeţe interioare a spaţiului locuit de aproximativ 45 nr, ceea ce reprezintă o bună aproximaţie a valorii suprafeţei medii locuibile actuale a unei locuinţe din România (valoare care, în 2002, conform recensământului populaţiei şi locuinţelor, era de 37,5 m2).
Valorile conductivităţilor termice ale materialelor de construcţie şi ale materialelor izolante şi cele ale rezistentelor termice ale ferestrelor reprezintă valori medii/tipice obţinute din literatura de specialitate. Ele sunt reprezentative pentru o gamă de materiale, ca de exemplu - valoarea de 0,7 W/(m*K) a conductivităţii termice a cărămizii este reprezentativă şi pentru piatră, B.C.A., paiantă, etc.
În partea I - "Anvelopa clădirii" a "Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor", aprobată prin OM 157/2007 sunt prezentate, în tabelul 5.3.1, valori ale conductivităţilor termice de calcul pentru materiale termoizolante. În Anexa A.5 a aceluiaşi document - "Caracteristicile termotehnice ale elementelor de construcţie" sunt prezentate valori ale conductivităţilor termice de calcul pentru materiale de construcţie. Pentru ferestre, sunt prezentate în tabelul 9.4.3 valori ale transmitanţei termice (inversul rezistenţei termice) pentru ferestre tip de termopan, iar în tabelul 9.4.6 valori ale rezistenţei termice pentru ferestre cu tâmplărie clasică.
Tabelul 1.15 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 1
  

Lungime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Lăţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Înălţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Suprafaţa interioară a spaţiului locuit (pentru un nivel)

[m2]

  

9

6

3

42,1

  

Strat material

Tip material

mat_i_pereţi_ext

[m]

mat_i_pereţi_ext

[W/(m*K)]

Locuinţă tip 1

Pereţi exteriori

1

Cărămidă clasică

0,3

0,7

2

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

3

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

4

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

mat_i_tavan

[m]

mat_i_tavan

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,04

0,25

2

Strat aer

0,1

0,023

3

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

4

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

mat_i_podea

[m]

mat_i_podea

[W/(m*K)]

1

Beton

0,2

1,74

2

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

3

Lemn

0,02

0,14

4

-

-

-

Ferestre exterioare

Tip

Rferestre

[(m2*K)/W]

Sferestre [m2]

(pentru un nivel)

 

Termopan

0,71

4

 

Instalaţie încălzire

Tip

instalaţie_încălzire

[%]

  

Sobă

60

  

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

  

Lemn

13,794

  
Tabelul 1.16 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 2

Locuinţă tip 2

 

Lungime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Lăţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Înălţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Suprafaţa interioară a spaţiului locuit (pentru un nivel)

[m2]

 

9

6

3

43,45

Pereţi exteriori

Strat material

Tip material

mat_i_pereţi_ext

[m]

mat_i_pereţi_ext

[W/(m*K)]

1

Cărămidă clasică

0,3

0,7

2

-

-

-

3

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

4

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

mat_i_tavan

[m]

mat_i_tavan

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,04

0,25

2

Strat aer

0,1

0,023

3

-

-

-

4

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

mat_i_podea

[m]

mat_i_podea

[W/(m*K)]

1

Beton

0,2

1,74

2

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

3

Lemn

0,02

0,14

4

-

-

-

Ferestre exterioare

Tip

Rferestre

[(m2*K)/W]

Sferestre [m2]

(pentru un nivel)

 

Lemn

0,43

4

 

Instalaţie încălzire

Tip

instalaţie_încălzire

[%]

  

Sobă

60

  

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

  

Lemn

13,794

  
Tabelul 1.17 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 3

Locuinţă tip 3

 

Lungime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Lăţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Înălţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Suprafaţa interioară a spaţiului locuit (pentru un nivel)

[m2]

 

9

6

3

42,1

Pereţi exteriori

Strat material

Tip material

mat_i_pereţi_ext

[m]

mat_i_pereţi_ext

[W/(m*K)]

1

Cărămidă Porotherm

0,3

0,25

2

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

3

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

4

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

mat_i_tavan

[m]

mat_i_tavan

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,04

0,25

2

Strat aer

0,1

0,023

3

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

4

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

mat_i_podea

[m]

mat_i_podea

[W/(m*K)]

1

Beton

0,2

1,74

2

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

3

Lemn

0,02

0,14

4

-

-

-

Ferestre exterioare

Tip

Rferestre

[(m2*K)/W]

Sferestre [m2]

(pentru un nivel)

 

Termopan

0,71

4

 

Instalaţie încălzire

Tip

instalaţie_încălzire

[%]

  

Sobă

60

  

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

  

Lemn

13,794

  
Tabelul 1.18 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 4

Locuinţă tip 4

 

Lungime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Lăţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Înălţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Suprafaţa interioară a spaţiului locuit (pentru un nivel)

[m2]

 

9

6

3

43,45

Pereţi exteriori

Strat material

Tip material

mat_i_pereţi_ext

[m]

mat_i_pereţi_ext

[W/(m*K)]

1

Cărămidă Porotherm

0,3

0,25

2

-

-

-

3

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

4

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

mat_i_tavan

[m]

mat_i_tavan

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,04

0,25

2

Strat aer

0,1

0,023

3

-

-

-

4

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

mat_i_podea

[m]

mat_i_podea

[W/(m*K)]

1

Beton

0,2

1,74

2

Izolaţie

5

polistiren

0,05

0,044

3

Lemn

0,02

0,14

4

-

-

-

Ferestre exterioare

Tip

Rferestre

[(m2*K)/W]

Sferestre [m2]

(pentru un nivel)

 

Lemn

0,43

4

 

Instalaţie încălzire

Tip

instalaţie_încălzire

[%]

  

Sobă

60

  

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

  

Lemn

13,794

  
Tabelul 1.19 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 5

Locuinţă tip 5

 

Lungime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Lăţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Înălţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Suprafaţa interioară a spaţiului locuit (pentru un nivel)

[m2]

 

9

6

3

47,59

Pereţi exteriori

Strat material

Tip material

mat_i_pereţi_ext

[m]

mat_i_pereţi_ext

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,1

0,25

2

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

3

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

4

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

mat_i_tavan

[m]

mat_i_tavan

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,04

0,25

2

Strat aer

0,1

0,023

3

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

4

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

mat_i_podea

[m]

mat_i_podea

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,2

0,25

2

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

3

-

-

-

4

-

-

-

Ferestre exterioare

Tip

Rferestre

[(m2*K)/W]

Sferestre [m2]

(pentru un nivel)

 

Termopan

0,71

4

 

Instalaţie încălzire

Tip

instalaţie_încălzire

[%]

  

Sobă

60

  

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

  

Lemn

13,794

  
Tabelul 1.20 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 6

Locuinţă tip 6

 

Lungime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Lăţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Înălţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Suprafaţa interioară a spaţiului locuit (pentru un nivel)

[m2]

 

9

6

3

49,01

Pereţi exteriori

Strat material

Tip material

mat_i_pereţi_ext

[m]

mat_i_pereţi_ext

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,1

0,25

2

-

-

-

3

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

4

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

mat_i_tavan

[m]

mat_i_tavan

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,04

0,25

2

Strat aer

0,1

0,023

3

-

-

-

4

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

mat_i_podea

[m]

mat_i_podea

[W/(m*K)]

1

Lemn

0,2

0,25

2

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

3

-

-

-

4

-

-

-

Ferestre exterioare

Tip

Rferestre

[(m2*K)/W]

Sferestre [m2]

(pentru un nivel)

 

Lemn

0,43

4

 

Instalaţie încălzire

Tip

instalaţie_încălzire

[%]

  

Sobă

60

  

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

  

Lemn

13,794

  
Tabelul 1.21 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 7

Locuinţă tip 7

 

Lungime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Lăţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Înălţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Suprafaţa interioară a spaţiului locuit (pentru un nivel)

[m2]

 

9

6

3

44,81

Pereţi exteriori

Strat material

Tip material

mat_i_pereţi_ext

[m]

mat_i_pereţi_ext

[W/(m*K)]

1

Beton

0,2

1,74

2

Izolaţie polistiren

0,05

0,044

3

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

4

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

mat_i_tavan

[m]

mat_i_tavan

[W/(m*K)]

1

-

-

-

2

-

-

-

3

-

-

-

4

-

-

-

Podea

Strat material

Tip material

mat_i_podea

[m]

mat_i_podea

[W/(m*K)]

1

-

-

-

2

-

-

-

3

-

-

-

4

-

-

-

Ferestre exterioare

Tip

Rferestre

[(m2*K)/W]

Sferestre [m2]

(pentru un nivel)

 

Termopan

0,71

4

 

Instalaţie încălzire

Tip

instalaţie_încălzire

[%]

  

Centrală termică

80

  

Combustibil

Tip

PCI [GJ/Nm3]

  

Gaz natural

0,034

  
Tabelul 1.22 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 8

Locuinţă tip 8

 

Lungime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Lăţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Înălţime exterioară (pentru un nivel)

[m]

Suprafaţa interioară a spaţiului locuit (pentru un nivel)

[m2]

 

9

6

3

46,19

Pereţi exteriori

Strat material

Tip material

mat_i_pereţi_ext

[m]

mat_i_pereţi_ext

[W/(m*K)]

1

Beton

0,2

1,74

2

-

-

-

3

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

4

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

mat_i_tavan

[m]

mat_i_tavan

[W/(m*K)]

1

-

-

-

2

-

-

-

3

-

-

-

4

-

-

-

Podea

Strat material

Tip material

mat_i_podea

[m]

mat_i_podea

[W/(m*K)]

1

-

-

-

2

-

-

-

3

-

-

-

4

-

-

-

Ferestre exterioare

Tip

Rferestre

[(m2*K)/W]

Sferestre [m2]

(pentru un nivel)

 

Lemn

0,43

4

 

Instalaţie încălzire

Tip

instalaţie_încălzire

[%]

  

Centrală termică

80

  

Combustibil

Tip

PCI [GJ/Nm3]

  

Gaz natural

0,034

  
Calculele au fost efectuate pentru două regiuni climatice diferite, zona municipiului Bucureşti, respectiv zona municipiului Cluj-Napoca, pentru a se pune în evidenţă influenţa diferenţelor de temperaturi asupra mărimii transferului termic şi implicit, a consumului de combustibil. Au fost utilizate valorile medii lunare multianuale ale temperaturii (text), corespunzătoare perioadei de timp 1901-2000, pentru municipiul Bucureşti, respectiv municipiul Cluj-Napoca, publicate în Anuarul Statistic al României pentru anul 2005, în tabelul 1.9. Aceste valori sunt prezentate în tabelul de mai jos, în °C.
Tabelul 1.23 Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901-2000

Luna

Bucureşti

Cluj-Napoca

Ianuarie

-2,2

-4,2

Februarie

-0,2

-2,1

Martie

5,3

3,6

Aprilie

11,6

9,2

Mai

16,9

14,4

Iunie

20,7

17,4

Iulie

22,9

19,1

August

22,4

18,4

Septembrie

17,7

14,2

Octombrie

11,8

8,8

Noiembrie

5,5

3,3

Decembrie

0,4

-1,4

Valorile celorlalţi parametri care constituie date de intrare pentru model au fost considerate după cum urmează:
Următorul tabel prezintă rezultatele obţinute în urma aplicării modelului, sub forma necesarului de căldură anual pentru încălzirea spaţiilor locuite (Qnec_anual) şi a consumului anual de combustibil (Ccomb_anual), calculate pentru cele 8 tipuri de locuinţe descrise mai sus, în funcţie de situarea acestora intr-una dintre cele două regiuni climatice considerate (zona municipiului Bucureşti, respectiv zona municipiului Cluj-Napoca). Pentru tipurile constructive 1-6, calculele au fost efectuate în două variante: case având unul, respectiv două niveluri locuibile; pentru casele cu două niveluri, s-a considerat suprafaţa exterioară a fiecărui nivel ca fiind egală cu 54 m2, suprafeţele interioare ale fiecărui nivel având, la rândul lor, aceleaşi valori ca pentru tipul corespunzător de locuinţă cu un singur nivel.
Tabelul 1.24 Rezultatele aplicării modelului de calcul

Zona geografică

Tipul locuinţei

Numărul de niveluri ale locuinţei

Qnec_anual

[GJ/an]

Tip combustibil

Tip instalaţie încălzire

Ccomb_anual

Unitate de măsură consum anual combustibil

Bucureşti

1

1

26,81

Lemn

Sobă

3,24

[t/an]

2

1

53,55

Lemn

Sobă

6,47

[t/an]

3

1

22,06

Lemn

Sobă

2,66

[t/an]

4

1

32,52

Lemn

Sobă

3,93

[t/an]

5

1

25,61

Lemn

Sobă

3,09

[t/an]

6

1

53,75

Lemn

Sobă

6,49

[t/an]

7

1

11,35

Gaz natural

Centrală termică

417,25

[Nm3/an]

8

1

37,38

Gaz natural

Centrală termică

1374,16

[Nm3/an]

1

2

45,14

Lemn

Sobă

5,45

[t/an]

2

2

98,16

Lemn

Sobă

11,86

[t/an]

3

2

35,64

Lemn

Sobă

4,31

[t/an]

4

2

56,10

Lemn

Sobă

6,78

[t/an]

5

2

44,19

Lemn

Sobă

5,34

[t/an]

6

2

100,00

Lemn

Sobă

12,08

[t/an]

Cluj-Napoca

1

1

36,16

Lemn

Sobă

4,37

[t/an]

2

1

72,25

Lemn

Sobă

8,73

[t/an]

3

1

29,76

Lemn

Sobă

3,60

[t/an]

4

1

43,88

Lemn

Sobă

5,30

[t/an]

5

1

34,55

Lemn

Sobă

4,17

[t/an]

6

1

72,52

Lemn

Sobă

8,76

[t/an]

7

1

15,31

Gaz natural

Centrală termică

562,94

[Nm3/an]

8

1

50,43

Gaz natural

Centrală termică

1853,95

[Nm3/an]

1

2

60,90

Lemn

Sobă

7,36

[t/an]

2

2

132,43

Lemn

Sobă

16,00

[t/an]

3

2

48,08

Lemn

Sobă

5,81

[t/an]

4

2

75,68

Lemn

Sobă

9,14

[t/an]

5

2

59,62

Lemn

Sobă

7,20

[t/an]

6

2

134,92

Lemn

Sobă

16,30

[t/an]

Calculele au fost efectuate utilizând toate relaţiile şi ipotezele descrise în paragraful anterior.
Pentru situaţii similare celor întâlnite în cadrul exemplelor de calcul prezentate mai sus, vor fi utilizate, la aplicarea modelului, în măsura în care acestea pot fi considerate reprezentative, valorile mărimilor şi parametrilor utilizate în aceste exemple.
ANEXA nr. 2: PROCEDURA de asigurare şi control al calităţii inventarelor de emisii
CAPITOLUL 1: Procedurile de Controlul calităţii (QC)
Procedurile QC includ toate metodele, modalităţile, tehnicile şi rutinele prin care se evaluează şi se menţine calitatea inventarelor de emisii elaborate. Aplicarea acestor proceduri se va face în mod unitar tuturor categoriilor de surse, indiferent de tipul datelor şi de sursele de date utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii.
Procedurile QC vizează:
- Alegerea tipurilor de date şi informaţii care vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisie, în funcţie de scopurile la care vor fi folosite. O atenţie deosebită trebuie acordată selecţiei şi importului de date primare într-un set unitar şi coerent de date de intrare în vederea estimării emisiilor;
- Modul de utilizare a datelor de intrare. Acesta presupune modalităţile şi metodele, nivele de abordare prin care aceste date primare pot fi utilizate în mod optim pentru estimarea emisiilor;
- Modul de raportare şi utilizare ulterioară a inventarelor de emisii. În funcţie de obligaţiile de raportare şi de formatele de rapoarte, trebuie să se asigure identificarea erorilor şi a greşelilor care apar în timpul elaborării rapoartelor.
Conform celor enunţate mai sus, vor exista următoarele proceduri şi rutine de verificare a calităţii datelor, pentru următoarele etape de realizare a inventarelor de emisii:
- Etapa de colectare a datelor de intrare:
Verificarea provenienţei datelor şi a referinţelor acestora;
Verificarea existenţei erorilor de transmitere şi transcriere;
Verificarea completitudinii informaţiilor;
Citarea în mod corespunzător a trimiterilor bibliografice;
Documentarea corespunzătoare a ipotezelor şi criteriilor de selecţie a datelor privind activitatea, a factorilor de emisie şi a modului de estimare a altor parametri;
Verificarea încrucişată a datelor de intrare privind activitatea şi a factorilor de emisie pe categorii de surse şi asigurarea că acestea sunt corect utilizate;
Identificarea datelor confidenţiale şi verificarea credibilităţii şi calităţii acestora;
Verificarea înregistrării corecte a unităţilor de măsură şi a folosirii factorilor de conversie adecvaţi;
Verificarea consistenţei datelor între diverse categorii de surse şi între diverse serii temporale.
- Etapa de realizare a inventarelor de emisii - Verificările şi rutinele efectuate în cadrul algoritmilor şi procedurilor de estimare a emisiilor trebuie să protejeze împotriva erorilor de duplicare a datelor de intrare, a erorilor de conversie a unităţilor de măsură precum şi a altor erori similare. Pentru aceasta trebuie să se verifice:
acoperirea cu date privind activităţile pentru toate categoriile de surse, iar în cazul în care nu există aceste date, identificarea acelor categorii de surse prin marcare cu notaţii corespunzătoare;
multiplicarea sau luarea în considerare de mai multe ori a unor seturi de date de intrare;
utilizarea unităţilor de măsură adecvate şi folosirea factorilor de conversie corecţi;
utilizarea consecventă a datelor de activitate pentru toţi poluanţii specifici fiecărei categorii de surse;
dacă metoda de estimare a emisiilor şi nivelul de abordare sunt cele optime, prin verificarea reproductibilităţii metodei sau prin utilizarea unor metode aproximative de estimare care dau rezultate similare;
consistenţa seriilor temporale, în vederea asigurării coerenţei metodei utilizate pentru întreaga serie de timp;
datele şi schimbările metodologice care apar în urma revizuirii inventarelor de emisii.
- Etapa de elaborare a rapoartelor - Înainte de a se elabora rapoartele în formatul dorit, conform bunelor practici, trebuie să se realizeze o serie de verificări aritmetice pentru a se:
identifica erorile metodologice majore;
verifica consecvenţa seriilor temporale;
verifica comparabilitatea cu inventarele de emisii ale altor ţări.
Elaborarea procedurilor de control se va face în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, de colectivul special constituit pentru asigurarea şi controlul calităţii, coordonat de CECA.
Efectuarea verificărilor privind controlul calităţii se realizează de experţi din cadrul autorităţilor teritoriale sau centrale pentru protecţia mediului sau după caz experţi independenţi, membri ai colectivului QC. Colectivul QC este format din 10-12 membri, iar coordonarea sa revine reprezentantului CECA.
Eventualele erori constatate în timpul aplicării procedurilor QC vor fi corectate.
CAPITOLUL 2: Procedurile de asigurare a calităţii (QA)
Prin proceduri de asigurare a calităţii datelor (QA) se înţeleg toate verificările, auditurile şi revizuirile pentru evaluarea calităţii inventarelor de emisii efectuate de experţi independenţi care nu au fost implicaţi direct în elaborarea inventarelor de emisii. Aceste verificări sunt realizate anual de un colectiv de analiză QA alcătuit la nivel naţional din 5-7 membri, coordonat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. În urma acestor evaluări se determină conformitatea procedurii de control al calităţii datelor aplicate şi se identifică zonele (surse de emisii, factori de emisii, ipoteze, etc.) în care se pot face îmbunătăţiri. Pe baza rapoartelor rezultate în urma acestor proceduri, inventarele pot fi revizuite parţial sau integral.
Se recomandă ca în activitatea de verificare şi audit să se acorde prioritate categoriilor de surse cheie, precum şi categoriilor de surse la care apar modificări semnificative în seriile temporale sau la care gradul de incertitudine este foarte mare.
CAPITOLUL 3: PLANUL DE ASIGURARE ŞI CONTROL AL CALITĂŢII
SUBCAPITOLUL 1: Elaborarea Planului QA/QC
Planul de asigurare şi control al calităţii (QA/QC) este un document intern prin care sunt organizate şi planificate toate activităţile de QA/QC.
Elementul cheie al unui plan QA/QC este lista obiectivelor ţintă de calitate a datelor faţă de care se poate estima calitatea inventarelor de emisii elaborate. Principalele obiective ale unui plan QA/QC sunt:
- Transparenţa datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Asigurarea unei documentaţii suficiente astfel încât să poată fi urmărit modul de estimare al emisiilor pentru fiecare sursă în parte;
Elaborarea rapoartelor privind inventarele de emisii în care se vor descrie metodele, sursele de date, integralitatea, acurateţea şi incertitudinea, precum şi tendinţele semnificative;
Asigurarea documentaţiei complete asupra calităţii procedurilor şi rutinelor QC, inclusiv a rutinelor de verificare electronică utilizate în cursul procedurilor QC;
- Consecvenţa datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Asigurarea că metodele sunt în concordanţă cu cele mai bune practici şi că sunt utilizate consecvent pentru toţi poluanţii şi pentru toate seriile temporale;
Eliminarea neconcordanţelor dintre raportările inventarelor de emisii realizate prin diferite metodologii şi cu instrumente diferite;
Asigurarea coerenţei cu inventarele realizate independent din date statistice sau prin monitorizare;
- Comparabilitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Utilizarea celor mai bune metodologii pentru estimarea şi pentru raportarea emisiilor;
Repartizarea emisiilor conform recomandărilor ultimei versiuni a Ghidului EMEP/EEA;
Verificarea încrucişată cu inventarele de emisii ale altor state pentru surse similare;
- Integralitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Includerea în inventare a tuturor categoriilor de surse/activităţi, de pe întreg teritoriul naţional, conform cerinţelor de raportare stabilite prin Convenţia LRTAP;
Includerea în inventare a tuturor poluanţilor, conform cerinţelor de raportare stabilite prin Convenţia LRTAP;
- Acurateţea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Utilizarea celor mai bune practici pentru estimarea emisiilor conform prevederilor ultimei versiuni a Ghidului EMEP/EEA;
Estimarea emisiilor pe baza nivelelor 2 şi 3 de abordare;
Asigurarea că estimările cantitative şi incertitudinile sunt compilate şi raportate;
Asigurarea că cel puţin nivelul 2 abordare este folosit pentru estimarea emisiilor provenite de la categoriile cheie, în măsura în care este posibil;
Evitarea supraestimărilor sau a subestimărilor sistematice.
Planul de QA/QC va trebui să specifice toate obiectivele ţintă menţionate anterior, iar pentru fiecare dintre acestea trebuie să descrie toate acţiunile şi procedurile QA/QC necesare atingerii obiectivelor. Totodată trebuie să se specifice resursele instituţionale responsabile, precum şi intervalele de timp necesare realizării acestor activităţi.
Planul QA/QC se elaborează de colectivul QA pe baza unei propuneri elaborate de CECA în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, într-o secţiune special destinată.
Odată ce s-a realizat şi implementat un astfel de plan, acesta poate fi îmbunătăţit ulterior, ori de câte ori este cazul.
SUBCAPITOLUL 2: Implementarea planului QA/QC
(1)Pentru implementarea planului de QA/QC trebuie parcurse următoarele etape:
1.Etapa 1 - CECA, în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII reactualizează planul QA/QC pe baza recomandărilor şi observaţiilor cuprinse în raportul colectivului de analiză din anul precedent (proceduri de QC şi QA care pot fi cuprinse într-un astfel de plan sunt prezentate în Tabelul 2.2 şi Tabelul 2.3). Totodată pregăteşte un formular actualizat pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective (un astfel de formular este prezentat în Tabelul 2.1). Coordonatorul colectivului QA definitivează planul în urma discuţiilor şi le transmite tuturor membrilor colectivului
2.Etapa 2 - Înainte de transmiterea inventarelor, conducătorul serviciului în care acestea sunt elaborate sau o persoană desemnată de acesta va aplica procedurile de control al calităţii menţionate în Planul de QA/QC (ex. cele prezentate în tabelul 2.2) şi va face corecturile necesare în cazul depistării unor erori.
Inventarele transmise către CECA de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului vor avea menţiunea "Datele au fost verificate conform procedurilor. (sunt menţionate codurile procedurilor QC aplicate, de ex. QC1 -3) de ........... (numele şi semnătura verificatorului).
3.Etapa 3 - Conform Planului de QA/QC părţi din inventar (sau inventarul în întregime) este transmis spre verificare şi revizuire membrilor colectivului QC coordonat de CECA. Aceştia vor aplica procedurile de control al calităţii şi vor stabili împreună cu elaboratorul inventarului măsurile corective necesare, pe care le vor menţiona în rubricile corespunzătoare ale Tabelului 2.2 din cadrul planului QA/QC;
4.Etapa 4- Membrii colectivului QC înregistrează rezultatele în lista de verificare şi în formularul actualizat pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective (Tabelul 2.1), analizează şi propune acţiunile corective care trebuie implementate şi le transmite elaboratorilor inventarelor
5.Etapa 5 - Persoanele responsabile de elaborarea inventarelor aplică acţiunile corective şi informează coordonatorul colectivului QC din CECA în vederea actualizării listei de verificare şi a fişierului însoţitor;
6.Etapa 6 - CECA pregăteşte capitolul QA/QC la Raportul care însoţeşte inventarele şi formularul preliminar pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective şi îl transmite coordonatorului colectivului QA pentru audit.
(2)_
1.Tabelul 2.1 Formular pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective

Persoana care a efectuat verificarea

Data verificării

Fişierul

Foaia

Celula

Eroare

Referinţe 9

Acţiunea 9 recomandată

Decizia

Pers. resp. cu corectarea

Data corectării

Explicaţie

Popescu I

28.06.12

Inv12

Energie

B15

Eroare de transcriere în producţia de cărbune (35232 în loc de 35323).

Anuarul de statistică, 2005

Corectare date

De a corecta datele

Ionescu M.

02.07.12

 

Popescu I

28.06.12

Inv12

Energie

A28

Import cărbune (5000 t) diferă de datele IEA (4825 t).

IEA, 2005.

Corectare date

De a respinge, dar de a rezerva discuţia pentru următorul inventar.

Ionescu M.

04.07.12

Această problemă necesită investigaţii suplimentare cu privire la siguranţa datelor naţionale statistice şi a datelor IEA.

Popescu I

28.06.12

Inv12

Energie

C57

Factorul de conversie (1.15) diferă de datele de la Ministerul Energiei (1.14)

Consultare telefonică cu Ministrul Adjunct Dl. M. Planc

Corectare date

De a corecta datele, dar de a rezerva discuţia pentru

Ionescu M.

03.07.12

Se recomandă găsirea unui citat bibliografic

Popescu I

28.06.12

Inv12

Agr

D15

Populaţia caprină (5600 capete) diferă de datele FAO (5555 capete).

FAO, 2005.

Corectare date

De a respinge.

Ionescu M.

05.07.12

Statisticile naţionale privind agricultura sunt destul de sigure.

2.Tabelul 2.2 Propunere de plan QA/QC - Proceduri QC

Articolul

Verificare finalizată

Acţiune corectivă

Comentarii

Data

Numele

Erori

(DA/NU)

Data

Numele

ETAPA 1 - Colectarea datelor, activităţi de introducere şi prelucrare

QC1-1 Verificarea pe eşantioane de date de intrare, pentru a identifica erorile de transmitere şi de transcriere

      

QC1-2 Revizuirea fişierelor prin verificări computerizate şi/sau prin rapoarte de verificare a calităţii

      

QC1-3 Alte verificări (se specifică)

      

ETAPA 2 - Documentarea datelor

QC2-1 Verificarea fişierelor principale dacă sunt complete

      

QC2-2 Verificarea că referinţele datelor bibliografice sunt incluse pentru fiecare dată primară

      

QC2-3 Verificarea că toate referinţele şi citările bibliografice din inventar să fie complete (ex. Includeţi toate informaţiile relevante)

      

QC2-4 Verificarea aleatoare a referinţelor şi citărilor bibliografice pentru a observa dacă există erori de transcriere

      

QC2-5 Verificarea dacă pentru fiecare citare bibliografică există referinţe corespunzătoare

      

QC2-6 Verificarea aleatoare dacă citatele cuprind materialul şi conţinutul la care se face referire

      

QC2-7 Verificarea încrucişată a diverselor referinţe şi citările bibliografice

      

QC2-8 Verificarea dacă ipotezele şi criteriile pentru selectarea datelor privind activităţile şi a factorilor de emisie sunt documentate

      

QC2-9 Verificarea dacă modificările metodologice sau ale datelor sunt documentate

      

QC2-10 Alte verificări (se specifică)

      

ETAPA 3A - Emisii şi calcule bazate pe factorii de emisie şi date privind activităţile

QC3A-1 Verificarea transparenţei tuturor calculelor privitoare la emisii

      

QC3A-2 Verificarea dacă unităţile de măsură, parametrii şi factorii de conversie sunt corecţi

      

QC3A-3 Verificarea dacă sursele de emisii sunt corect identificate şi dacă sunt corect efectuate calculele, de la început până la sfârşit

      

QC3A-4 Verificarea factorilor de corecţie temporală şi spaţială, precum şi corectitudinea utilizării acestora

      

QC3A-5 Verificarea dacă în foile de calcul datele de intrare şi datele calculate sunt clar diferenţiate

      

QC3A-6 Evaluarea reprezentativităţii factorilor de emisie, dat fiind specificul naţional şi local al datelor privind activităţile

      

QC3A-7 Verificarea pe eşantioane reprezentative a estimărilor de emisii (manual sau electronic)

      

QC3A-8 Verificări în funcţie de ordinea importanţei surselor de emisii, pe categorii de surse cheie

      

QC3A-9 Când apar schimbări metodologice sau de colectare a datelor, verificarea coerenţei intrărilor, estimărilor şi a seriilor temporale

      

QC3A-10 Verificarea corelării cu Ghidul EEA- EMEP 2009 şi cu bunele practicii, în special în cazul modificărilor metodologice

      

QC3A-11 Verificări încrucişate de emisii, categorii de surse cheie, date istorice pentru fiecare sursă de emisii

      

QC3A-12 Verificarea integralităţii datelor şi a estimărilor de emisii

      

QC3A-13 Când metodele sau datele au suferit modificări, verificarea coerenţei seriilor temporale şi a estimărilor de emisii

      

QC3A-14 Verificarea tendinţelor temporale

      

QC3A-15 Verificări încrucişate ale datelor colectate la nivel local cu cele la nivel naţional (consumuri, balanţa energetică, producţii, etc.)

      

QC3A-16 Alte verificări (se specifică)

      

ETAPA 3B - Calculul emisiilor pe baza datelor secundare sau pe baza măsurărilor directe ale emisiilor

ETAPA 1 - Mostre de întrebări privitoare la calitatea datelor de intrare

QC3B-1 Au fost aplicate proceduri QC pe durata efectuării monitorizării de emisii?

      

QC3B-2 Organismele de statistică au planuri QA/QC pentru elaborarea datelor?

      

QC3B-3 În cazul revizuirii inventarelor, ce protocoale de eşantionare au fost utilizate şi cât de recent au fost revizuite?

      

QC3B-4 În cazul datelor privind activităţile specifice amplasamentului, există vreun standard naţional sau internaţional aplicabil pentru măsurarea diferiţilor parametri, dacă da, au fost utilizate?

      

QC3B-5 Incertitudinea datelor a fost estimată şi documentată?

      

QC3B-6 A fost identificată şi documentată vreo limitare de utilizare a datelor secundare, precum erori sau estimări incomplete? Au fost identificate erorile?

      

QC3B-7 Datele secundare au fost supuse revizuirii şi, dacă da, în ce a constat revizuirea?

      

QC3B-8 Altele (verificări detaliate)

      

ETAPA 2 - Măsurarea emisiilor directe

QC3B-9 Identificarea parametrilor care se obţin prin măsurarea directă a emisiilor

      

QC3B-10 Verificarea procedurilor utilizate pentru măsurarea emisiilor, inclusiv a procedurilor de prelevare, de calibrare şi de întreţinere a echipamentului

      

QC3B-11 Identificarea utilizării procedurilor standard (acolo unde există)

      

QC3B-12 Altele (verificări detaliate)

      
3.Tabelul 2.3 Propunere de plan QA/QC - Proceduri QA

Articolul

Revizuirea finalizată

Acţiunea corectivă

Comentarii

Data

Numele

Erori

(y/n)

Data

Numele

QA-1 Verificarea datelor iniţiale

      

QA-2 Verificarea aplicării corecte a factorilor de emisie şi a metodologiilor

      

QA-3 Verificarea estimărilor corecte a emisiilor

      

QA-4 Publicarea rezultatelor inventarului

      

QA-5 Revizuire în urma observaţiilor publicului sau operatorilor

      

QA-6 Alte revizuiri şi verificări (se specifică) (Ex. Revizuire în urma observaţiilor Comisiei Europene)

      
ANEXA nr. 3: CHESTIONARE utilizate pentru colectarea datelor specifice fiecărei categorii de activităţi
3.1.1.Informaţii referitoare la instalaţiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW şi activităţi conexe

Denumire operator economic

Ex. S.C. Complexul Energetic Craiova S.A.

     

Denumire obiectiv

Ex. Sucursala Electrocentrale Işalniţa

     

Adresa obiectiv

Sediu: Str. Mihai Viteazu, nr. 101, Localitatea Işalniţa, Judeţul DOLJ

     

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

351; 353

     

Activităţi

Specificaţi activităţile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

1.A.1.a.

1.B.1.a.

2.A.7.c.

1.A.4*)

 

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Instalaţie 1.1

1.A.1.a.

1,1

DA

-

 

Instalaţie 1.2

..........

    

...

     

Activitate 2

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Instalaţie 2.1

     

Instalaţie 2.2

     

...

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
*) În cazul în care unitatea deţine şi instalaţii de ardere cu puteri termice nominale mai mici decât 50 MWt se va completa şi chestionarul Surse de ardere de mică putere, informaţiile privind activităţile conexe prezentându-se global în prezentul chestionar.
3.1.2.Informaţii referitoare la instalaţiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW

Denumire instalaţie

Capacitate termică nominală (MWt)

Tip ardere\cazan

Date combustibil

Producţie energie

Tip

Consum anual

UM consum

Densitate

UM densitate

Putere calorică

UM putere calorică

Conţinut sulf (%)

Conţinut cenuşă (%)

Termică MWt

Electrică MWe

 

600

Ardere tangenţială

Gaze naturale

1,00E+06

Nm3

        
 

600

Ardere tangenţială

Păcură

70000

tone

        
              
              

Denumire instalaţie

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

          
          
          
          

Denumire instalaţie

Sisteme de reducere emisii

Valori limită autorizate

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

NOx

SO2

CO

Particule

            

mg/Nm3

                 
                 
                 
                 
În coloana "Denumire instalaţie" se vor specifica toate instalaţiile individuale de ardere (cazane abur, cazane apă fierbinte, turbine cu gaz).
În ceea ce priveşte tipul arderii, se va menţiona, după caz, modul în care se realizează arderea combustibilului (ardere tangenţială, ardere în pat fluidizat etc.).
În ceea ce priveşte sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, după caz, atât sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, ardere în pat fluidizat), cât şi sistemele secundare (electrofiltre, instalaţii de desulfurare, etc.).
Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale;
- pentru debitul exprimat în m3/h: gaze umede, condiţii reale.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş.
3.1.3.Informaţii referitoare la instalaţiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW

Denumire instalaţie

Capacitate termică nominală (MWt)

Tip

Consum anual

UM consum

Număr lunar de ore funcţionare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

 

600

Gaze naturale

1000000

Nm3

            
 

600

Păcură

70000

tone

            
                 
                 
3.1.4.Activităţi conexe: alte procese şi activităţi generatoare de emisii - preprocesare combustibili solizi, depozitare produse petroliere şi deşeuri solide
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea activităţilor de preprocesare a combustibililor solizi şi depozitare deşeuri solide, inclusiv principalele echipamente aferente
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Cantităţi de combustibili solizi preprocesate anual, frecvenţa de aprovizionare
Echipamente de procesare şi capacităţi de producţie (tone/oră)
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Suprafaţa de depozitare a combustibililor solizi
Instalaţii locale captare şi evacuare poluanţi: echipamentul/operaţia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hala, atelier), tip ventilaţie (mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice evacuări
Sisteme de reducere emisii dacă există, tipul şi eficienţa acestora
Sistemul de transport al deşeurilor solide
Cantităţi anuale de deşeuri solide depozitate şi suprafaţa de depozitare - localizare
Depozitare şi manevrare produse petroliere:
tipuri rezervoare
număr rezervoare/tip
capacitate de stocare/rezervor
numărul transe de alimentare/an.rezervor
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.2.1.Informaţii referitoare la instalaţiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt şi activităţi conexe

Denumire operator economic

Ex. O centrală electrică şi de termoficare ce utilizează biomasa

     

Denumire obiectiv

Ex. Centrală electrică şi de termoficare ce utilizează biomasa

     

Adresa obiectiv

Sediu: Str. xxx, Localitatea xxx, Judeţul xxx

     

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

351; 353

     

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Cazan ardere biomasa

1.A.4

-

NU

-

 

Cuptor uscare

1.A.4

-

NU

-

 

...

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.2.2.Informaţii referitoare la instalaţiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt

Denumire instalaţie

Capacitate termică nominală (MWt)

Tip ardere\cazan

Date combustibil

Producţie energie

Tip

Consum anual

UM consum

Densitate

UM densitate

Putere calorică

UM putere calorică

Conţinut sulf (%)

Conţinut cenuşă (%)

Termică MWt

Electrică MWe

 

600

Ardere tangenţială

Gaze naturale

1,00E+06

Nm3

        
 

600

Ardere tangenţială

Păcură

70000

tone

        
              
              

Denumire instalaţie

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

          
          
          
          

Sisteme de reducere emisii

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

            
            
            
            
            
În coloana "Denumire instalaţie" se vor specifica toate instalaţiile individuale de ardere (cazane abur, cazane apă caldă, turbine cu gaz).
În ceea ce priveşte tipul arderii, se va menţiona, după caz, modul în care se realizează arderea combustibilului (ardere tangenţială, ardere în pat fluidizat etc.).
În ceea ce priveşte sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, după caz, atât sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, ardere în pat fluidizat, etc.), cât şi sistemele secundare (electrofiltre, instalaţii de desulfurare, etc.).
Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale;
- pentru debitul exprimat în m3/h: gaze umede, condiţii reale.
3.2.3.Informaţii referitoare la instalaţiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt

Denumire instalaţie

Capacitate termică nominală (MWt)

Tip

Consum anual

UM consum

Număr lunar de ore funcţionare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

 

600

Gaze naturale

1000000

Nm3

            
 

600

Păcură

70000

tone

            
                 
                 
3.2.4.Informaţii referitoare la instalaţiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt
Activităţi conexe: alte procese şi activităţi generatoare de emisii - preprocesare combustibili solizi, depozitare produse petroliere şi deşeuri solide
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea activităţilor de preprocesare a combustibililor solizi şi depozitare deşeuri solide, inclusiv principalele echipamente aferente
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Cantităţi de combustibili solizi preprocesate anual, frecvenţa de aprovizionare
Echipamente de procesare şi capacităţi de producţie (tone/oră)
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Suprafaţa de depozitare a combustibililor solizi
Instalaţii locale captare şi evacuare poluanţi: echipamentul/operaţia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hală, atelier), tip ventilaţie (mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice evacuări
Sisteme de reducere emisii dacă există, tipul şi eficienţa acestora
Sistemul de transport al deşeurilor solide
Cantităţi anuale de deşeuri solide depozitate şi suprafaţa de depozitare-localizare
Depozitare şi manevrare produse petroliere:
tipuri rezervoare
număr rezervoare/tip
capacitate de stocare/rezervor
numărul transe de alimentare/an.rezervor
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Notă
În cazul în care sursele de ardere aparţin unui operator având profilul de activitate prelucrarea lemnului iar aceste surse utilizează drept combustibil lemnul, activităţile conexe se vor referi (depozitare materie primă, preprocesare, etc.) la toate operaţiile de preprocesare care se efectuează în cadrul unităţii.
3.3.1.Informaţii referitoare la instalaţiile de rafinare ţiţei şi alte procese

Denumire operator economic

Ex. S.C. OMV Petrom S.A.

     

Denumire obiectiv

Ex. Punct de lucru - Rafinărie

     

Adresa obiectiv

Sediu: xxx, Localitatea xxx, Judeţul xxx

     

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

192

     

Activităţi

Specificaţi activităţile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

1.A.1.b.

1.B.2.a.iv

   

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Instalaţie 1.1

1.A.1.b.

1,2

-

-

DA

Instalaţie 1.2

..........

    

...

     

Activitate 2

cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Instalaţie 2.1

     

Instalaţie 2.2

     

...

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
*) În cazul în care unitatea deţine şi instalaţii de ardere cu puteri termice nominale mai mici decât 50 MWt se va completa şi chestionarul Surse de ardere de mică putere, informaţiile privind activităţile conexe prezentându-se global în prezentul chestionar.
3.3.2.Informaţii referitoare la instalaţiile de rafinare a ţiţeiului - cuptoare de proces

Denumire instalaţie

Capacitate instalată

UM capacitate instalată

Cantitate procesată

UM cantitate procesată

Date combustibil

Tip

Consum anual

UM consum

Densitate

UM densitate

Putere calorică

UM putere calorică

Conţinut sulf (%)

Conţinut cenuşă (%)

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

    

Gaze naturale

 

Nm3

      

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

    

Gaz rafinărie

 

tone

      

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

    

Păcură

 

tone

      

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

    

alt combustibil

        

Cracare catalitică

    

combustibil 1

        

Cracare catalitică

    

combustibil 2

        
              

Denumire instalaţie

Denumire coş/Cod identificare

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

         

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

         

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

         

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

         

Cracare catalitică

         

Cracare catalitică

         

Denumire instalaţie

Sisteme de reducere emisii

Valori limită autorizate

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

NOx

SO2

CO

Particule

            

mg/Nm3

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

                

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

                

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

                

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

                

Cracare catalitică

                

Cracare catalitică

                
Pentru fiecare instalaţie se vor menţiona toţi combustibilii utilizaţi în anul de inventariere conform exemplului din tabel
alt combustibil - a specifica tipul de combustibil
pe schema de flux se vor nota codurile de identificare ale coşurilor, coduri ce se vor regăsi în tabelul de coşuri
În ceea ce priveşte sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, după caz, atât sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, injecţie, abur, etc.), cât şi sistemele secundare (baterii cicloane, etc.).
Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale;
- pentru debitul exprimat în m3/h: gaze umede, condiţii reale.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş.
3.3.4.Informaţii referitoare la alte procese din rafinărie

Denumire instalaţie

Eficienţa de recuperare sulf %

Nr. trepte desulfurare

Cantitate sulf recuperată - tone/an

Date combustibil sau gaze arse la faclă

Denumire coş/Cod identificare

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

Tip

Consum anual

UM consum

X(E)

Y(N)

m

m

Nm3/h

m3/h

Instalaţie recuperare sulf (DGRS)

   

-

-

-

         

Incinerator DGRS

-

-

-

gaze naturale

 

Nm3

         

Cracare catalitică - regenerare catalizator

               

Facla 1 gaze naturale flacără de veghe

-

 

-

gaze naturale

 

Nm3

     

-

-

-

 

Facla 1

-

 

-

gaze arse la faclă*

 

Nm3

     

-

-

-

 

Denumire instalaţie

Sisteme de reducere emisii

Valori limită autorizate

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

NOx

SO2

CO

Particule

            

mg/Nm3

Instalaţie recuperare sulf (DGRS)

                

Incinerator DGRS

                

Cracare catalitică - regenerare catalizator

                

Facla 1 gaze naturale flacără de veghe

                

Facla 1

                
Pentru instalaţie recuperare sulf (DGRS) se va completa partea din tabel referitoare la sisteme de reducere numai în cazul existenţei unui sistem de tratare gaze de coadă (tail gas treatment).
Se va prezenta o scurtă descriere a sistemului de tratare gaze de coadă.
În ceea ce priveşte sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, după caz, atât sistemele primare, cât şi sistemele secundare.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş.
*Pentru gazele arse la facle se vor furniza date privind: conţinutul mediu de sulf, puterea calorică inferioară şi conţinutul de COVnm.
Pentru situaţiile în care au loc evacuări directe în atmosferă de gaze de purjă (ventilaţie), se va menţiona modul de evacuare: prin coş(uri) - în acest caz se vor furniza datele de coş, sau ca emisii fugitive.
3.3.5.Centralizator caracteristici coşuri de dispersie

Denumire coş

Cod identificare coş

Instalaţie racordată

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere Nm3/h

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

          
          
          
          

Denumire coş

Sisteme de reducere emisii

NOx

CO

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

                 
                 
                 
                 
                 
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea coşurilor aferente instalaţiilor (cod intern de identificare a coşurilor).
Se vor înregistra toate coşurile aferente instalaţiilor destinate proceselor de ardere sau altor procese, chiar dacă au fost menţionate în foile "arderi proces" şi "alte procese".
3.3.6.Informaţii referitoare la regimurile de funcţionare ale instalaţiilor

Denumire instalaţie

Tip combustibil

Consum anual

UM consum

Număr lunar de ore funcţionare

Număr anual de ore de funcţionare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

Gaze naturale

 

Nm3

             

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

Gaz rafinărie

 

tone

             

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

Păcură

 

tone

             

Instalaţie Distilare Atmosferică şi în Vid - DAV

alt combustibil

               

Cracare catalitică

combustibil 1

               

Cracare catalitică

combustibil 2

               
Se vor lua în considerare, atât procesele de ardere, cât şi celelalte procese conexe - DGRS, incinerator, facle.
3.3.7.Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiei prime şi a produselor din rafinărie
Rezervoare verticale cu capac fix

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Înălţime totală (m)

Diametru (m)

Înălţime maximă lichid (m)

          
          
          
          

Cod identificare rezervor

Înălţime medie lichid (m)

Volum de lucru (m3)

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Înălţime capac (m)

Rază capac tip dom (m)

Pantă capac conic*

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

           
           
           
           
* Panta se defineşte ca raportul dintre înălţimea capacului şi diametrul rezervorului.
Rezervoare orizontale cu capac fix

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Lungime totală (m)

Diametru (m)

         
         
         
         

Cod identificare rezervor

Volum de lucru (m3)

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit

Culoare rezervor

Poziţionare (subteran/suprateran)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

       
       
       
       
Rezervoare cu capac flotant extern

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)

         
         
         
         

Cod identificare rezervor

Culoare rezervor

Condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi)

Construcţie (sudat/nituit)

Tipuri etanşeizare primară şi secundară*

Tip capac (ponton/punte dublă)

Categorie fitinguri (tipică/specifică)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

         
         
         
         
* Tipuri etanşeizare: mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori.
Rezervoare cu capac flotant intern

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)

         
         
         
         

Cod identificare rezervor

Culoare rezervor

Condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi)

Tipuri etanşeizare primară şi secundară*

Capac autoportant (da/nu)

Număr şi diametru coloane de sprijin capac

Detalii constructive capac tip punte dublă

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

         
         
         
         
* Tipuri etanşeizare: mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori.
3.3.9.Alte procese şi activităţi generatoare de emisii din rafinărie
Volum de apă uzată industrială supusă epurării (m3/an)
Informaţii privind transferul de materii prime/subproduse/produse, lichide şi gazoase
număr valve
număr pompe fracţii lichide uşoare
număr compresoare
valve reglare presiune gaze
număr flanşe şi conexiuni
număr ştuţuri de prelevare
Incinerare ape uzate
tip şi cantitate anuală de combustibil utilizat
denumire coş/cod intern coş - se vor regăsi pe foaia tabel coşuri
regimul de funcţionare - se va completa pe foaia Regim de funcţionare
Instalaţie fabricare hidrogen
tip şi cantitate anuală de combustibil utilizat
denumire coş/cod intern coş - se vor regăsi pe foaia tabel coşuri
regimul de funcţionare - se va completa pe foaia Regim de funcţionare
Turnuri de răcire
număr turnuri de răcire ,
înălţime şi volum anual de apă răcită pentru fiecare turn
Lista produselor şi cantităţile fabricate în anul de inventariere
Livrare produse petroliere
număr staţii de livrare pe tipuri de mijloace de transport (auto, CF, naval)
sisteme umplere pe tipuri de mijloace de transport (pe la bază, prin imersie, prin vărsare)
tip sistem de recuperare vapori pe staţie de livrare (condensare, cărbune activ etc.)
eficienţă sistem de recuperare vapori pe staţie de livrare
produse şi cantităţi anuale livrate pe fiecare staţie de livrare
Lista transportatorilor
Lista beneficiarilor şi cantităţi livrate fiecărui beneficiar pe tipuri de produse, inclusiv la export
Transport intern
tip şi număr de utilaje/tip, putere motor/tip (automacarele, motocare, etc.)
tip şi consum anual de carburant
3.4.1.Informaţii referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Activităţi

Specificaţi activităţile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

1.A.1.c

1.B.1.b

1.B.1.a

  

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Instalaţie 1.1 Cuptor cocs

1.A.1.c

1,3

NU

-

NU

Instalaţie 1.1 Cuptor cocs Emisii fugitive

1.B.1.b

1.B.1.a

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.4.2.Informaţii referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului

Denumire instalaţie

Capacitate de producţie (tone/an)

Date combustibil

Producţie an inventariere tone/an

Tip

Consum anual

UM consum

Densitate

UM densitate

Putere calorică

UM putere calorică

Conţinut sulf (%)

Conţinut cenuşă (%)

Cuptor cocs

 

cărbune

 

tone

       

Cuptor cocs

 

gaz de cocs

 

Nm3

       
            
            

Denumire instalaţie

Denumire coş

Caracteristici coş

Sistem tratare gaze cuptor de cocs*

Valori limită autorizate

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze

Temp. gaze (oC)

NOx

SO2

CO

Particule

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

DA/NU

mg/Nm3

Cuptor cocs

              

Cuptor cocs

              
               
În cazul în care există sistem de tratare a gazului de cocs, se va prezenta o descriere a acestuia şi, în măsura posibilului, se vor indica valorile de concentraţii în emisii rezultate după tratare.
De asemenea, se va menţiona modul de utilizare a gazelor de cocs tratate, cu precizarea cantităţilor şi procentelor pe utilizatori.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş.
3.4.3.Informaţii referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului

Denumire instalaţie

Capacitate de producţie (tone/an)

Tip

Consum anual

UM consum

Număr lunar de ore funcţionare/Număr şarje pe lună

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

Cuptor cocs

 

cărbune

 

tone

            

Cuptor cocs

 

gaz de cocs

 

Nm3

            
                 
                 
Notă
Se vor indica, pentru fiecare lună în parte, atât numărul de ore de funcţionare, cât şi numărul de şarje de cocs realizate: nr. ore/nr. şarje.
3.4.4.Stocare şi manevrare cărbune şi cocs
Descrierea fluxului tehnologic: concasare cărbune, preîncălzire cărbune, încărcare cuptor, cocsificare, descărcare cuptor, stingere cocs, manevrare cocs
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Duratele fazelor proceselor tehnologice: preîncălzire cărbune, încărcare cuptor, cocsificare, descărcare cuptor, stingere cocs
Frecvenţa de aprovizionare cu cărbune cocsificabil şi mijloace de aprovizionare (CF, auto)
Echipamente de manevrare cărbune (transfer zona depozitare la concasor şi transfer la cuptor)
Echipamente/facilităţi manevrare şi stocare cocs
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje mobile motorizate
Suprafeţe de depozitare a cărbunelui şi a cocsului
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

      

Etc.

      
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Camioane

      
       
       

Etc.

      
3.5.1.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industria metalurgică

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Fabricarea fontei, otelului şi feroaliajelor-arderi

1.A.2.a

2.....

NU

-

NU

Fabricare metale neferoase-arderi

1.A.2.b

2.....

NU

-

NU

Fabricarea fontei şi otelului

2.C.1

2.....

NU

-

NU

Fabricare feroaliaje

2.C.2

2.....

NU

-

NU

Fabricare aluminiului

2.C.3

2.....

NU

-

NU

etc.

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.5.2.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industria metalurgică

Denumire instalaţie

Capacitate termică nominală (MWt)

Date combustibil

Date producţie

Consum energetic specific

Tip

Consum anual

UM consum

Densitate

UM densitate

Putere calorică

UM putere calorică

Conţinut sulf (%)

Conţinut cenuşă (%)

Produs

Producţie anuală tone

(GJ/t)

           

clincher

 

GJ/tona clincher

              
              
              
              
              

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

         
         
         
         

Sisteme control emisii

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

            
            
            
            
            
În ceea ce priveşte sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, după caz, atât sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, etc.), cât şi sistemele secundare (electrofiltre, instalaţii de desulfurare, etc.).
Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale
- pentru debitul exprimat în m3/h: gaze umede, condiţii reale.
3.5.3.Informaţii referitoare la emisii dirijate din instalaţii tehnologice de fabricare a aliajelor feroase sau neferoase

Denumire operaţie

Denumire instalaţie/echipament

Capacitate instalaţie/echipament

UM

Date producţie

Tip aliaj

Producţie anuală

UM

Compoziţie aliaj

Metal

%

         
         
         
         
         
         
         

Denumire coş

Caracteristici coş

Sistem/măsura de reducere a emisiilor

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze reziduale

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

Descriere

Poluant

eficienţă (%)

            
            
            
            
            
NOTĂ
Pentru fiecare proces se va indica, după caz, sistemul/măsura de reducere a emisiilor, poluantul controlat şi eficienţa sistemului/măsurii.
În cazul activităţii de topire a metalelor în coloana "Denumire instalaţie/echipament" se va indica tipul cuptorului (creuzet, inducţie, arc electric, etc.).
Compoziţia pentru fiecare tip de aliaj va fi furnizată în procente de masă.
3.5.4.Informaţii referitoare la emisii dirijate din instalaţii tehnologice, altele decât cele care presupun arderi cu contact

Denumire operaţie

Denumire instalaţie/echipament

Capacitate instalaţie/echipament

UM

Consumuri materii prime

Date producţie

Materie primă

Consum anual

UM

Produs

Producţie anuală

UM

          
          
          
          

Denumire coş

Caracteristici coş

Sistem/măsura de reducere a emisiilor

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze reziduale

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

Descriere

Poluant

eficienţă (%)

            
            
            
            
            
NOTĂ
Pentru fiecare proces se va indica, după caz, sistemul/măsura de reducere a emisiilor, poluantul controlat şi eficienţa sistemului/măsurii.
3.5.5.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industrie şi la instalaţii tehnologice

Denumire instalaţie

Număr lunar de ore funcţionare

Tip proces

Durată şarje

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

continuu/şarje

ore

               
               
               
               
NOTĂ
Se vor completa informaţii privind toate instalaţiile şi procesele, atât cele de ardere cu contact, cât şi cele tehnologice.
3.5.6.Alte procese şi activităţi generatoare de emisii - aprovizionare, preprocesare materii prime şi postprocesare produse
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea activităţilor de preprocesare a materiilor prime şi postprocesare produse, inclusiv principalele echipamente aferente
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Cantităţi de materii prime solide/lichide procesate anual, frecvenţa de aprovizionare
Tipuri şi cantităţi de combustibil utilizat anual în surse staţionare pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Cantităţi de combustibili (solizi, lichizi) depozitate anual, frecvenţa de aprovizionare
Cantităţi produse finite/subproduse/deşeuri solide/lichide postprocesate în anul de inventariere
Facilităţi stocare materii prime, materiale şi produse:
stocare în vrac (în aer liber, buncăre, padocuri, etc.)
stocare în ambalaje
stocare în rezervoare a substanţelor organice volatile (detalii conform tabelului de mai jos)
Instalaţii locale captare şi evacuare poluanţi: echipamentul/operaţia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hală, atelier), tip ventilaţie (mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice evacuări
Sisteme de reducere a emisiilor dacă există, tipul şi eficienţa acestora
În cazul în care materiile prime/produsele/subprodusele/deşeurile solide se depozitează în aer liber se va menţiona suprafaţa(ele) de depozitare
Volumul apelor uzate epurate anual (m3).
Notă
Se vor avea în vedere toate activităţile/procesele ce preced/succed procesele de ardere cu contact.
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.5.7.Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiilor prime/produselor

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

Diametru (m)

Coordonate

X(E) m

Y(N) m

          
          
          
          
În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele componente alte parcului de rezervoare.
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

      

Etc.

      
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Autocisterne

      

Camioane

      
       

Etc.

      
3.6.1.Informaţii referitoare la instalaţiile chimice

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Profil de activitate

      

Cod CAEN

      

Activităţi

Specificaţi activităţile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

     

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Fabricare amoniac

2.B.1

4

   

Fabricare acid azotic

2.B.2

Fabricare acid adipic

2.B.3

Fabricare carbid

2.B.4

Alte procese din industria chimică

2.B.5.a

Stocare, manevrare, transport produse chimice

2.B.5.b

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.6.2.Informaţii referitoare la instalaţiile de fabricare a compusului chimic

Operaţie

Denumire instalaţie

Capacitate de producţie (tone/an)

Producţie an inventariere

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze

Temp. gaze (°C)

tone/an

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

             
             
             

Operaţie

Sisteme de reducere a emisiilor

Valori limită autorizate

Tip

Poluant

Eficienţă

NOx

SO2

CO

Particule

COV

.....

(%)

Concentraţie garantată furnizor

mg/Nm3

           
           
           
           
Pentru fiecare proces se va indica, după caz, sistemul/măsura de reducere a emisiilor, poluantul controlat şi eficienţa sistemului/măsurii.
Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale
- pentru debitul exprimat în m3/h: gaze umede, condiţii reale.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş şi condiţiile pentru care sunt stabilite (temperatură, presiune, gaz uscat/umed).
3.6.3.Informaţii referitoare la instalaţiile de fabricare a compusului chimic

Operaţie

Denumire instalaţie

Capacitate de producţie (tone/an)

Număr lunar de ore funcţionare

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

               
               
               
               
3.6.4.Informaţii referitoare la stocarea substanţelor organice lichide în rezervoare
Rezervoare verticale

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Înălţime totală (m)

Diametru (m)

Înălţime maximă lichid (m)

Înălţime medie lichid (m)

Volum de lucru (m3)

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Înălţime capac (m)

Rază capac tip dom (m)

Pantă capac conic*

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

                    
                    
                    
                    
* Panta se defineşte ca raportul dintre înălţimea capacului şi diametrul rezervorului.
Rezervoare orizontale

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Lungime totală (m)

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit (N)

Culoare rezervor

Poziţionare (subteran/suprateran)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

               
               
               
               
* Tipuri etanşeizare: mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori.
3.6.5.Informaţii privind Fluxul tehnologic şi Alte activităţi
Descrierea fluxului tehnologic
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Echipamente de manevrare materie primă
Facilităţi stocare materii prime, materiale şi produse:
stocare în vrac (în aer liber)
stocare în ambalaje
stocare în rezervoare a substanţelor organice volatile (detalii în foaia "Stocări Rezervoare")
Instalaţii locale captare şi evacuare poluanţi: echipamentul/operaţia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş
În cazul în care există sistem de tratare a efluentului gazos, se va prezenta o descriere a acestuia şi, în măsura posibilului, se vor indica valorile de concentraţii în emisii rezultate după tratare.
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hală, atelier), tip ventilaţie (mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice evacuări.
Sisteme de reducere a emisiilor dacă există, tipul şi eficienţa acestora.
În cazul în care materiile prime/produsele/subprodusele/deşeurile solide se depozitează în aer liber se va menţiona suprafaţa(ele) de depozitare.
Volumul apelor uzate epurate anual (m3).
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

      

Etc.

      
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

       
       
       

Etc.

      
Notă
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.7.1.Informaţii referitoare la instalaţii de fabricare a celulozei şi hârtiei

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Fabricarea celulozei şi hârtiei - Arderi cu contact la fabricarea celulozei şi hârtiei

1.A.2.d

...............

.....................

-

....................

Fabricarea celulozei şi hârtiei - cuptoarele de regenerare a varului

1.A.2.f.i

    

Fabricarea celulozei şi hârtiei

2.D.1

    

Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate

6.B

    

etc.

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.7.2.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact la fabricarea celulozei şi hârtiei

Denumire instalaţie

Tip instalaţie

Procedeul aplicat

Capacitate de producţie (tone/an)

Date combustibil

Tip

Consum anual

UM consum

Densitate

UM densitate

Putere calorică

UM putere calorică

Conţinut sulf (%)

Conţinut cenuşă (%)

             
             
             

Denumire instalaţie

Date producţie

Consum energetic specific

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

Produs

Producţie anuală tone

(GJ/t)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

             
             
             

Denumire instalaţie

Sisteme control emisii

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

             
             
             
             

Denumire instalaţie

Valori limită autorizate

NOx

SO2

CO

Particule

...

...

(mg/Nm3) (mg/m3)

       
       
       
În ceea ce priveşte sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, după caz, atât sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, etc.), cât şi sistemele secundare (electrofiltre, instalaţii de desulfurare, etc.).
Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale
- pentru debitul exprimat în m3/h: gaze umede, condiţii reale.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş şi condiţiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed, conţinut O2).
Se vor completa numai consumurile de combustibili asociate proceselor tehnologice, pe instalaţie de ardere.
Se vor furniza datele referitoare la producţiile de celuloză uscată nealbită, cantitatea de leşie neagră şi conţinutul de materii solide din leşia neagră exprimat în procente de masă, producţia de ulei de tal, producţia de terebentină.
3.7.3.Informaţii referitoare la emisii dirijate din instalaţii tehnologice, altele decât cele care presupun arderi cu contact

Denumire operaţie

Denumire instalaţie/echipament

Capacitate instalaţie/echipament

UM

Consumuri materii prime

Date producţie

Materie primă

Consum anual

UM

Produs

Producţie anuală

UM

          
          
          
          

Denumire operaţie

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

          
          
          
          

Denumire operaţie

Sistem/măsura de reducere a emisiilor

Valori limită autorizate

Particule

NOx

SO2

NH3

...

...

Descriere

Poluant

eficienţă (%)

(mg/Nm3) (mg/m3)

          
          
          
NOTĂ
Pentru fiecare proces se va indica, după caz, sistemul/măsura de reducere a emisiilor, poluantul controlat şi eficienţa sistemului/măsurii.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş şi condiţiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed).
3.7.4.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industrie şi la instalaţii tehnologice

Denumire instalaţie

Număr lunar de ore funcţionare

Tip proces

Durată şarje

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

continuu/şarje

ore

               
               
               
               
NOTĂ
Se vor completa informaţii privind toate instalaţiile şi procesele, atât cele de ardere cu contact, cât şi cele tehnologice.
3.7.5.Alte procese şi activităţi generatoare de emisii - aprovizionare, preprocesare materii prime şi postprocesare produse
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea activităţilor de preprocesare a materiilor prime şi postprocesare produse, inclusiv principalele echipamente aferente
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Cantităţi de materii prime solide/lichide procesate anual, frecvenţa de aprovizionare
Tipuri şi cantităţi de combustibil utilizat anual în surse staţionare pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Cantităţi de combustibili (solizi, lichizi) depozitate anual, frecvenţa de aprovizionare
Cantităţi produse finite/subproduse/deşeuri solide/lichide postprocesate în anul de inventariere
Facilităţi stocare materii prime, materiale şi produse:
stocare în vrac (în aer liber, buncăre, padocuri, etc.)
stocare în ambalaje
stocare în rezervoare a substanţelor organice volatile (detalii conform tabelului de mai jos)
Instalaţii locale captare şi evacuare poluanţi: echipamentul/operaţia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş
În cazul în care există sistem de tratare a gazului, se va prezenta o descriere a acestuia şi, în măsura posibilului, se vor indica valorile de concentraţii în emisii rezultate după tratare.
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hală, atelier), tip ventilaţie (mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice evacuări.
Sisteme de reducere a emisiilor dacă există, tipul şi eficienţa acestora.
În cazul în care materiile prime/produsele/subprodusele/deşeurile solide se depozitează în aer liber se va menţiona suprafaţa(ele) de depozitare.
Volumul apelor uzate epurate anual (m3).
Notă
Se vor avea în vedere toate activităţile/procesele ce preced/succed procesele de ardere cu contact.
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.7.6.Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiilor prime/produselor

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

Diametru (m)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

          
          
          
          
În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele componente alte parcului de rezervoare.
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

      

Etc.

      
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Autocisterne

      

Camioane

      
       

Etc.

      
3.8.1.Informaţii referitoare la instalaţii de fabricare a produselor alimentare şi a băuturilor

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Profil de activitate

Ex: Fabricare produse alimentare

     

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor

2.D.2

...............

.....................

-

....................

Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor-arderi cu contact

1.A.2.e

    
      
      

etc.

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.8.2.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact la fabricarea alimentelor şi băuturilor

Denumire instalaţie

Tip instalaţie

Procedeul aplicat

Capacitate de producţie (tone/an)

Date combustibil

Tip

Consum anual

UM consum

Densitate

UM densitate

Putere calorică

UM putere calorică

Conţinut sulf (%)

Conţinut cenuşă (%)

             
             
             

Denumire instalaţie

Cantitate lemn/rumeguş pentru afumare

Date producţie

Consum energetic specific

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

kg/an

Produs

Producţie anuală tone

(GJ/t)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

              
              
              

Denumire instalaţie

Sisteme control emisii

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

             
             
             
             

Denumire instalaţie

Valori limită autorizate

NOx

SO2

CO

Particule

COV

...

(mg/Nm3) (mg/m3)

       
       
       
În ceea ce priveşte sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, după caz, atât sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, etc.), cât şi sistemele secundare (electrofiltre, instalaţii de desulfurare, etc.).
Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale
- pentru debitul exprimat în m3/h: gaze umede, condiţii reale.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş şi condiţiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed, conţinut O2).
Se vor completa numai consumurile de combustibili asociate proceselor tehnologice, pe instalaţie de ardere.
3.8.3.Informaţii referitoare la emisii dirijate din instalaţii tehnologice, altele decât cele care presupun arderi cu contact

Denumire operaţie

Denumire instalaţie/echipament

Capacitate instalaţie/echipament

UM

Consumuri materii prime

Date producţie

Materie primă

Consum anual

UM

Produs

Producţie anuală

UM

          
          
          
          

Denumire operaţie

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze reziduale

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

          
          
          
          

Denumire operaţie

Sistem/măsura de reducere a emisiilor

Valori limită autorizate

Particule

NOx

SO2

COV

...

...

Descriere

Poluant

eficienţă (%)

(mg/Nm3) (mg/m3)

          
          
          
NOTĂ
Pentru fiecare proces se va indica, după caz, sistemul/măsura de reducere a emisiilor, poluantul controlat şi eficienţa sistemului/măsurii.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş şi condiţiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed).
3.8.4.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industrie şi la instalaţii tehnologice

Denumire instalaţie

Număr lunar de ore funcţionare

Tip proces

Durată şarje

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

continuu/şarje

ore

               
               
               
               
NOTĂ
Se vor completa informaţii privind toate instalaţiile şi procesele, atât cele de ardere cu contact, cât şi cele tehnologice.
3.8.5.Alte procese şi activităţi generatoare de emisii - aprovizionare, preprocesare materii prime şi postprocesare produse
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea activităţilor de preprocesare a materiilor prime şi postprocesare produse, inclusiv principalele echipamente aferente
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Cantităţi de materii prime solide/lichide procesate anual, frecvenţa de aprovizionare
Tipuri şi cantităţi de combustibil utilizat anual în surse staţionare pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Cantităţi de combustibili (solizi, lichizi) depozitate anual, frecvenţa de aprovizionare
Cantităţi produse finite/subproduse/deşeuri solide/lichide postprocesate în anul de inventariere
Facilităţi stocare materii prime, materiale şi produse:
stocare în vrac (în aer liber, buncăre, padocuri, etc.)
stocare în ambalaje
stocare în rezervoare a substanţelor organice volatile (detalii conform tabelului de mai jos)
Instalaţii locale captare şi evacuare poluanţi: echipamentul/operaţia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş
În cazul în care există sistem de tratare a gazului, se va prezenta o descriere a acestuia şi, în măsura posibilului, se vor indica valorile de concentraţii în emisii rezultate după tratare.
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hală, atelier), tip ventilaţie (mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice evacuări.
Sisteme de reducere a emisiilor dacă există, tipul şi eficienţa acestora.
În cazul în care materiile prime/produsele/subprodusele/deşeurile solide se depozitează în aer liber se va menţiona suprafaţa(ele) de depozitare.
Volumul apelor uzate epurate anual (m3).
Notă
Se vor avea în vedere toate activităţile/procesele ce preced/succed procesele de ardere cu contact.
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.8.6.Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiilor prime/produselor

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

Diametru (m)

Coordonate

X(E) m

Y(N) m

          
          
          
          
În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele componente alte parcului de rezervoare.
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

      

Etc.

      
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Autocisterne

      

Camioane

      
       

Etc.

      
3.9.1.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industria mineralelor

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Profil de activitate

Ex: Fabricarea sticlei

     

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Fabricare ciment

1.A.2.f, 2.A.1

3.....

NU

-

NU

Fabricare var

..................

    

Fabricare sticlă

     

Fabricare soda calcinată

     

Fabricare carton asfaltat

     

Preparare mixturi asfaltice

     

Utilizare piatră de var şi dolomită

     

Fabricare gips

     

Fabricare vată minerală, cărămizi şi ţigle, materiale ceramice, emailuri

     

Fabricare carton asfaltat

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.9.2.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industria mineralelor

Denumire instalaţie

Tip instalaţie

Capacitate de producţie (tone/an)

Date combustibil

Tip

Consum anual

UM consum

Densitate

UM densitate

Putere calorică

UM putere calorică

Conţinut sulf (%)

Conţinut cenuşă (%)

            
            
            

Denumire instalaţie

Date producţie

Consum energetic specific

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

Produs

Producţie anuală tone

(GJ/t)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

 

clincher

 

clincher

         
             
             

Denumire instalaţie

Sisteme control emisii

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

             
             
             
             

Denumire instalaţie

Valori limită autorizate

NOx

SO2

CO

Particule

...

...

(mg/Nm3) (mg/m3)

       
       
       
În ceea ce priveşte sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, după caz, atât sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, etc.), cât şi sistemele secundare (electrofiltre, instalaţii de desulfurare, etc.).
Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale
- pentru debitul exprimat în m3/h: gaze umede, condiţii reale.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş şi condiţiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed, conţinut O2).
În cazul staţiilor de preparare a mixturilor asfaltice se va preciza tipul instalaţiei: "Batch Mix Hot Mix","Drum Mix Hot Mix".
3.9.3.Informaţii referitoare la emisii dirijate din instalaţii tehnologice, altele decât cele care presupun arderi cu contact

Denumire operaţie

Denumire instalaţie/echipament

Capacitate instalaţie/echipament

UM

Consumuri materii prime

Date producţie

Denumire coş

Materie primă

Consum anual

UM

Produs

Producţie anuală

UM

           
           
           
           

Denumire operaţie

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze reziduale

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

         
         
         
         

Denumire operaţie

Sistem/măsura de reducere a emisiilor

Valori limită autorizate

Particule

NOx

SO2

NH3

...

...

Descriere

Poluant

eficienţă (%)

(mg/Nm3) (mg/m3)

          
          
          
NOTĂ
Pentru fiecare proces se va indica, după caz, sistemul/măsura de reducere a emisiilor, poluantul controlat şi eficienţa sistemului/măsurii.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş şi condiţiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed).
3.9.4.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industrie şi la instalaţii tehnologice

Denumire instalaţie

Număr lunar de ore funcţionare

Tip proces

Durată şarje

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

continuu/şarje

ore

               
               
               
               
NOTĂ
Se vor completa informaţii privind toate instalaţiile şi procesele, atât cele de ardere cu contact, cât şi cele tehnologice.
3.9.5.Alte procese şi activităţi generatoare de emisii - aprovizionare, preprocesare materii prime şi postprocesare produse
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea activităţilor de preprocesare a materiilor prime şi postprocesare produse, inclusiv principalele echipamente aferente
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Cantităţi de materii prime solide/lichide procesate anual, frecvenţa de aprovizionare
Tipuri şi cantităţi de combustibil utilizat anual în surse staţionare pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje pentru activităţi de preprocesare/postprocesare
Cantităţi de combustibili (solizi, lichizi) depozitate anual, frecvenţa de aprovizionare
Cantităţi produse finite/subproduse/deşeuri solide/lichide postprocesate în anul de inventariere
Facilităţi stocare materii prime, materiale şi produse:
stocare în vrac (în aer liber, buncăre, padocuri, etc.)
stocare în ambalaje
stocare în rezervoare a substanţelor organice volatile (detalii conform tabelului de mai jos)
Instalaţii locale captare şi evacuare poluanţi: echipamentul/operaţia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş.
În cazul în care există sistem de tratare a gazului, se va prezenta o descriere a acestuia şi, în măsura posibilului, se vor indica valorile de concentraţii în emisii rezultate după tratare.
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hală, atelier), tip ventilaţie (mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice evacuări.
Sisteme de reducere a emisiilor dacă există, tipul şi eficienţa acestora.
În cazul în care materiile prime/produsele/subprodusele/deşeurile solide se depozitează în aer liber se va menţiona suprafaţa(ele) de depozitare.
Volumul apelor uzate epurate anual (m3).
Notă
Se vor avea în vedere toate activităţile/procesele ce preced/succed procesele de ardere cu contact.
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.9.6.Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiilor prime/produselor

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

Diametru (m)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

          
          
          
          
În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele componente alte parcului de rezervoare.
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

      

Etc.

      
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Autocisterne

      

Camioane

      
       

Etc.

      
3.10._
3.10.1. Informaţii referitoare la asfaltarea drumurilor

Furnizor date

Structura teritoriala C.N.A.D.N.R./Autorităţile administraţiei publice judeţene/orăşeneşti/comunale

     

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Asfaltarea drumurilor

2.A.6

-

NU

-

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.10.2. Informaţii referitoare la asfaltarea drumurilor

Localizare

Consumuri de materiale

Regim de lucru

judeţ

localitate

Infrastructura rutieră

definirea segmentului asfaltat (Stereo 70)

pod/drum

secţiune

coordonate început

coordonate sfârşit

lungimea segmentului asfaltat km

X(E) m

Y(N) m

X(E) m

Y(N) m

Tip asfalt/Emulsie

Cantitate asfalt/emulsie aşternută (tone/an)

Procent masic solvent cu conţinut de COV (% masic)

Consum anual de solvent cu conţinut de COV (tone/an)

ore/zi

zile/săptămână

intervalul (de la zi/lună/an - până la zi/lună/an)

                
                
                
                
                
Emisiile asociate aplicării emulsiilor se estimează numai în situaţiile în care emulsia se utilizează în alte scopuri decât ca amorsă, pentru straturile de mixturi asfaltice.
În coloana "Consum anual de solvent cu conţinut de COV (tone/an)" se completează datele privind cantităţile de solvenţi adăugate la aşternere.
3.11._
3.11.1. Informaţii referitoare la activităţi în incintele aeroporturilor

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate punct acces în aeroport- Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Activitatea aeronautică (Aviaţie civilă/militară)

1.A.3.a/1.A.5.b *

-

-

-

 

Alte surse mobile nerutiere

1.A.4

-

-

-

 

Aplicarea vopselelor

3.A

-

-

DA

 

etc.

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.11.2. Informaţii privind activitatea aeronautică
Consum carburant

Kerosen

Benzină avion

Consum total curse interne

Consum total curse internaţional

Consum total

Consum total

Consum aviaţie utilitară

tone/an

tone/an

     
Informaţii privind tipurile de aeronave şi activitatea

Tip aeronavă

Număr cicluri decolare-aterizare

Internaţional

Intern

Utilitar

    
Notă
Enumerarea tipurilor de aeronavă va include şi avioanele şi elicopterele utilitare.
Enumerarea tipurilor de aeronavă se va efectua utilizând codificarea ICAO.
3.11.3. Informaţii privind activităţile la sol
Utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare

Consum anual de carburant (tone)

Echipamente auxiliare pentru generare energie electrică în zone de parcare aeronave

      

Motocare

      

Motostivuitoare

      

Utilaje tractare aeronave

      

Etc.

      
Vehicule utilizate în amplasamentul aeroportului

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Autobuze transfer pasageri

      

Autocisterne

      

Autovehicule suport tehnic/ghidaj

      

Etc.

      
Stocare şi manevrare carburanţi

Cod identificare rezervor

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

Diametru (m)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

           
           
           
           
Notă
Se vor inventaria toate rezervoarele existente specificându-se tipul fiecăruia:
cu capac fix
cu capac flotant intern
cu capac flotant extern
subterane
etc.
Informaţii privind alimentarea aeronavelor
sisteme de alimentare pe tipuri: pe la bază, prin imersie, etc.
tip sistem de recuperare vapori (condensare, cărbune activ, etc.)
eficienţă sistem de recuperare vapori
Activităţi de întreţinere, reparaţii şi igienizare
Scurtă descriere şi enumerare a activităţilor, precum şi a consumurilor anuale de materiale aferente acestora
ex. consum de vopsea pe tipuri (pe bază de apă, pe bază de solvenţi), solvenţi, soluţie de degivrare, etc.
Managementul deşeurilor solide şi lichide
scurtă descriere a modului de gestionare a deşeurilor pe amplasament, cu indicarea cantităţilor de deşeuri generate şi a facilităţilor pentru depozitare temporară şi pentru eliminare
Producere agent termic şi preparare apă caldă menajeră
se va completa chestionarul "Surse de ardere de mică putere"
Parcări publice
se vor indica suprafaţa, capacitatea şi numărul de niveluri ale fiecărei parcări
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului aeroportului, a suprafeţei de depozitare carburanţi şi a parcărilor publice exterioare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.12._
3.12.1. Informaţii referitoare la activităţi în incintele aerodromurilor

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate punct acces în aeroport - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Activitatea aeronautică (Aviaţie civilă/militară)

1.A.3.a/1.A.5.b *

-

-

-

 

Alte surse mobile nerutiere

1.A.4

-

-

-

 

Aplicarea vopselelor

3.A

-

-

DA

 

etc.

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.12.2. Informaţii privind activitatea aeronautică

Tip aeronava

Număr ore de zbor în anul de inventariere

Număr cicluri aterizare-decolare

Altitudinea medie de zbor

Consum specific carburant (kg/kWh)

Puterea motorului (kW)

Scopul zborului

       
       
       
Notă: În coloana "scopul zborului" se va menţiona "agrement/utilitar/agricultură/dezinsecţie/publicitate/intervenţii medicale de urgenţă etc.".
3.12.3. Informaţii privind activităţile la sol
Utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare

Consum anual de carburant (tone)

Echipamente auxiliare pentru generare energie electrică în zone de parcare aeronave

      

Motocare

      

Motostivuitoare

      

Utilaje tractare aeronave

      

Etc.

      
Vehicule utilizate în amplasamentul aeroportului

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Autobuze transfer pasageri

      

Autocisterne

      

Autovehicule suport tehnic/ghidaj

      

Etc.

      
Stocare şi manevrare carburanţi

Cod identificare rezervor

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

Diametru (m)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

           
           
           
           
Notă
Se vor inventaria toate rezervoarele existente specificându-se tipul fiecăruia:
cu capac fix
cu capac flotant intern
cu capac flotant extern
subterane
etc.
Informaţii privind alimentarea aeronavelor
sisteme de alimentare pe tipuri: pe la bază, prin imersie, etc.
tip sistem de recuperare vapori (condensare, cărbune activ, etc.)
eficienţă sistem de recuperare vapori
Activităţi de întreţinere, reparaţii şi igienizare
Scurtă descriere şi enumerare a activităţilor, precum şi a consumurilor anuale de materiale aferente acestora
ex. consum de vopsea pe tipuri (pe bază de apă, pe bază de solvenţi), solvenţi, soluţie de degivrare, etc.
Producere agent termic şi preparare apă caldă menajeră
se va completa chestionarul "Surse de ardere de mică putere"
Parcări publice
se vor indica suprafaţa, capacitatea şi numărul de niveluri ale fiecărei parcări
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului aeroportului, a suprafeţei de depozitare carburanţi şi a parcărilor publice exterioare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.13._
3.13.1. Informaţii referitoare la parcul auto judeţean şi la condiţiile de trafic
Judeţ:

Sector

Subsector

Tehnologie

Număr autovehicule

Parcurs (km)

Injecţie combustibil (%)

Control evaporativ (%)

Viteză urban (km/h)

Viteză rural (km/h)

Viteză autostradă (km/h)

Parcurs urban (%)

Parcurs rural (%)

Parcurs autostradă (%)

Lungime cursă (km) - Autoturisme şi Autovehicule uşoare

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

PRE ECE

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

ECE 15/00-01

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

ECE 15/02

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

ECE 15/03

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

ECE 15/04

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

Improved Conventional

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

Open Loop

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

Euro I - 91/441/EEC

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

Euro II - 94/12/EC

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

Euro III - 98/69/EC Stage 2000

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

Euro IV - 98/69/EC Stage 2005

           

Autoturisme

Benzina < 1,4 l

Euro V (post 2005)

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

PRE ECE

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

ECE 15/00-01

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

ECE 15/02

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

ECE 15/03

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

ECE 15/04

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

Improved Conventional

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

Open Loop

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

Euro I - 91/441/EEC

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

Euro II - 94/12/EC

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

Euro III - 98/69/EC Stage 2000

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

Euro IV - 98/69/EC Stage 2005

           

Autoturisme

Benzina 1,4-2,0 l

Euro V (post 2005)

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

PRE ECE

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

ECE 15/00-01

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

ECE 15/02

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

ECE 15/03

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

ECE 15/04

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

Euro I - 91/441/EEC

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

Euro II - 94/12/EC

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

Euro III - 98/69/EC Stage 2000

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

Euro IV - 98/69/EC Stage 2005

           

Autoturisme

Benzina > 2,0 l

Euro V (post 2005)

           

Autoturisme

Motorina < 2,0 l

Conventional

           

Autoturisme

Motorina < 2,0 l

Euro I - 91/441/EEC

           

Autoturisme

Motorina < 2,0 l

Euro II - 94/12/EC

           

Autoturisme

Motorina < 2,0 l

Euro III - 98/69/EC Stage 2000

           

Autoturisme

Motorina < 2,0 l

Euro IV - 98/69/EC Stage 2005

           

Autoturisme

Motorina < 2,0 l

Euro V (post 2005)

           

Autoturisme

Motorina > 2,0 l

Conventional

           

Autoturisme

Motorina > 2,0 l

Euro I - 91/441/EEC

           

Autoturisme

Motorina > 2,0 l

Euro II - 94/12/EC

           

Autoturisme

Motorina > 2,0 l

Euro III - 98/69/EC Stage 2000

           

Autoturisme

Motorina > 2,0 l

Euro IV - 98/69/EC Stage 2005

           

Autoturisme

Motorina > 2,0 l

Euro V (post 2005)

           

Autoturisme

GPL

Conventional

           

Autoturisme

GPL

Euro I - 91/441/EEC

           

Autoturisme

GPL

Euro II - 94/12/EC

           

Autoturisme

GPL

Euro III - 98/69/EC Stage 2000

           

Autoturisme

GPL

Euro IV - 98/69/EC Stage 2005

           

Autoturisme

GPL

Euro V (post 2005)

           

Autoturisme

2 timpi

Conventional

           

Autovehicule uşoare

Benzina < 3,5 t

Conventional

           

Autovehicule uşoare

Benzina < 3,5 t

Euro I - 93/59/EEC

           

Autovehicule uşoare

Benzina < 3,5 t

Euro II - 96/69/EC

           

Autovehicule uşoare

Benzina < 3,5 t

Euro III - 98/69/EC Stage 2000

           

Autovehicule uşoare

Benzina < 3,5 t

Euro IV - 98/69/EC Stage 2005

           

Autovehicule uşoare

Benzina < 3,5 t

Euro V (post 2005)

           

Autovehicule uşoare

Motorina < 3,5 t

Conventional

           

Autovehicule uşoare

Motorina < 3,5 t

Euro I - 93/59/EEC

           

Autovehicule uşoare

Motorina < 3,5 t

Euro II - 96/69/EC

           

Autovehicule uşoare

Motorina < 3,5 t

Euro III - 98/69/EC Stage 2000

           

Autovehicule uşoare

Motorina < 3,5 t

Euro IV - 98/69/EC Stage 2005

           

Autovehicule uşoare

Motorina < 3,5 t

Euro V (post 2005)

           

Autovehicule grele

Benzina > 3,5 t

Conventional

           

Autovehicule grele

Motorina 3,5-7,5 t

Conventional

           

Autovehicule grele

Motorina 3,5-7,5 t

Euro I - 91/542/EEC Stage I

           

Autovehicule grele

Motorina 3,5-7,5 t

Euro II - 91/542/EEC Stage II

           

Autovehicule grele

Motorina 3,5-7,5 t

Euro III - 2000 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina 3,5-7,5 t

Euro IV - 2005 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina 3,5-7,5 t

Euro V - 2008 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina 7,5-16 t

Conventional

           

Autovehicule grele

Motorina 7,5-16 t

Euro I - 91/542/EEC Stage I

           

Autovehicule grele

Motorina 7,5-16 t

Euro II - 91/542/EEC Stage II

           

Autovehicule grele

Motorina 7,5-16 t

Euro III - 2000 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina 7,5-16 t

Euro IV - 2005 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina 7,5-16 t

Euro V - 2008 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina 16-32 t

Conventional

           

Autovehicule grele

Motorina 16-32 t

Euro I - 91/542/EEC Stage I

           

Autovehicule grele

Motorina 16-32 t

Euro II - 91/542/EEC Stage II

           

Autovehicule grele

Motorina 16-32 t

Euro III - 2000 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina 16-32 t

Euro IV - 2005 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina 16-32 t

Euro V - 2008 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina > 32 t

Conventional

           

Autovehicule grele

Motorina > 32 t

Euro I - 91/542/EEC Stage I

           

Autovehicule grele

Motorina > 32 t

Euro II - 91/542/EEC Stage II

           

Autovehicule grele

Motorina > 32 t

Euro III - 2000 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina > 32 t

Euro IV - 2005 Standards

           

Autovehicule grele

Motorina > 32 t

Euro V - 2008 Standards

           

Autobuze

Autobuze urbane

Conventional

           

Autobuze

Autobuze urbane

Euro I - 91/542/EEC Stage I

           

Autobuze

Autobuze urbane

Euro II - 91/542/EEC Stage II

           

Autobuze

Autobuze urbane

Euro III - 2000 Standards

           

Autobuze

Autobuze urbane

Euro IV - 2005 Standards

           

Autobuze

Autobuze urbane

Euro V - 2008 Standards

           

Autobuze

Autocare

Conventional

           

Autobuze

Autocare

Euro I - 91/542/EEC Stage I

           

Autobuze

Autocare

Euro II - 91/542/EEC Stage II

           

Autobuze

Autocare

Euro III - 2000 Standards

           

Autobuze

Autocare

Euro IV - 2005 Standards

           

Autobuze

Autocare

Euro V - 2008 Standards

           

Motorete

< 50 cm3

Conventional

           

Motorete

< 50 cm3

97/24/EC Stage I

           

Motorete

< 50 cm3

97/24/EC Stage II

           

Motociclete

2 timpi > 50 cm3

Conventional

           

Motociclete

2 timpi > 50 cm3

97/24/EC

           

Motociclete

4 timpi < 250 cm3

Conventional

           

Motociclete

4 timpi < 250 cm3

97/24/EC

           

Motociclete

4 timpi 250-750 cm3

Conventional

           

Motociclete

4 timpi 250-750 cm3

97/24/EC

           

Motociclete

4 timpi > 750 cm3

Conventional

           

Motociclete

4 timpi > 750 cm3

97/24/EC

           
Se vor adăuga şi următoarele categorii de autovehicule:
Autoturisme
- Hibrid
- Electrice
- Altele
Troleibuze
Informaţii privind programul de monitorizare a traficului pe artere urbane şi extraurbane
- descrierea metodologiei de monitorizare a traficului
- descriere program de monitorizare a traficului
- număr puncte de monitorizare
- localizarea fiecărui punct: descrierea şi coordonate, categorie artera. Ex: DN1, intrare în mun. Ploieşti, dinspre Bucureşti
- furnizarea rezultatelor în formatul anexat (detalii privind completarea chestionarului anexat vor fi furnizate de către APM)
Notă
- suport tehnic pentru APM în vederea verificării şi completării programului şi reţelei existente de monitorizare trafic în scopul asigurării reprezentativităţii acestora.
3.14._
3.14.1. Definire noduri

Nod ID

Nume nod

Latitudine WGS 84 (grade decimale)

Longitudine WGS 84 (grade decimale)

X Stereo 70 (m)

Y Stereo 70 (m)

Altitudine (m)

Judeţ

1

B-dul Decebal - Şcoala generală nr. 4

  

603302,2555

604828,9392

 

Argeş

2

B-dul Decebal - Casa de cultură

  

603751,1243

604558,7204

 

Argeş

3

B-dul Traian - Spitalul judeţean

  

604778,5665

603866,2274

 

Argeş

4

Str. General Dăscălescu - Autoservice ACR

  

606407,2437

602690,3851

 

Argeş

5

B-dul 9 Mai - Gară

  

603648,0416

604402,538

 

Argeş

Important:

Grade decimale = Grade+Minute/60+Secunde/3600

De exemplu

47grade 10min 30sec = 47+10/60+30/3600 = 47.175

Important:

Se completează latitudine şi longitudine în grade decimale sau X Y în Stereo 70

3.14.2. Definire artere

Artera ID

Nume arteră

ID nod început

ID nod sfârşit

Direcţia

Lungime

Unitate de măsură

Tipul arterei

1

B-dul Decebal

1

2

3

785

m

 

2

B-dul Traian - General Dăscălescu

3

4

3

4350

m

 

3

B-dul 9 Mai-Dimitrie Leonida

5

6

3

2925

m

 

Important:

1 = Start to End Node,

2 = End to Start Node,

3 = ambele sensuri

Conform metodologiei utilizate

3.14.3. Date de trafic

Artera ID

Direcţia

Trafic mediu zilnic (TMZ)

Lăţime bandă (m)

Capacitate bandă (nr. autovehicule)

Procent autovehicule pornite la rece

Viteza de deplasare

Speed Unit

Data Realizării Inventarului

An

1

1

10350

6

12000

7

45

km/h

20.oct.09

2008

2

1

10900

6

12000

2

45

km/h

20.oct.09

2008

3

1

5500

6

10000

5

45

km/h

20.oct.09

2008

1

2

9100

6

12000

7

47

km/h

20.oct.09

2008

2

2

10800

6

12000

1

47

km/h

20.oct.09

2008

3

2

6000

6

10000

1

47

km/h

20.oct.09

2008

Important:

Se trece anul pentru care se realizează inventarul 2008

Important:

Fracţia de pornire la rece

3.14.4. Distribuţie de vehicule

Artera ID

Direcţia

Nume categorie de vehicule

Procent categorie vehicule %

Id Variaţie temporală trafic

1

1

Autoturisme

97

1

1

1

Autofurgoane

0,03

1

1

1

Autobuze

2,2

1

1

1

Autocamioane grele (< 32 t)

0,75

1

1

1

Autocamioane grele (> 32 t)

0,02

1

1

2

Autoturisme

96

1

1

2

Autofurgoane

0,06

1

1

2

Autobuze

2,86

1

1

2

Autocamioane grele (< 32 t)

0,9

1

1

2

Autocamioane grele (> 32 t)

0,18

1

2

1

Autoturisme

89

2

2

1

Autofurgoane

0,7

2

2

1

Autobuze

2,9

2

2

1

Autocamioane grele (< 32 t)

5,5

2

2

1

Autocamioane grele (> 32 t)

1,9

2

2

2

Autoturisme

89

2

2

2

Autofurgoane

0,7

2

2

2

Autobuze

3,57

2

2

2

Autocamioane grele (< 32 t)

5,4

2

2

2

Autocamioane grele (> 32 t)

1,33

2

3

1

Autoturisme

77

1

3

1

Autofurgoane

1,4

1

3

1

Autobuze

4,8

1

3

1

Autocamioane grele (< 32 t)

11,8

1

3

1

Autocamioane grele (> 32 t)

5

1

3

2

Autoturisme

76

1

3

2

Autofurgoane

1,4

1

3

2

Autobuze

6,4

1

3

2

Autocamioane grele (< 32 t)

11,2

1

3

2

Autocamioane grele (> 32 t)

5

1

3.14.5. Variaţie temporală
Factori variaţie temporală lunară

Id Variaţie temporală trafic

Denumire variaţie temporală

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nob

Dec

1

VT1

0,14

0,13

0,09

0,08

0,05

0,05

0,04

0,04

0,05

0,07

0,11

0,15

2

VT2

0,08

0,08

0,08

0,08

0,08

0,08

0,1

0,1

0,08

0,08

0,08

0,08

Important:

Suma factorilor de variaţie temporală lunară trebuie să fie 1.

Suma factorilor de variaţie temporală zilnică trebuie să fie 1.

Suma factorilor de variaţie temporală orară trebuie să fie 1.

Factori variaţie temporală zilnică

Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbătă

Duminică

0,12

0,14

0,13

0,14

0,17

0,14

0,16

0,14

0,14

0,14

0,14

0,17

0,11

0,16

Factori variaţie temporală orară

Hr0

Hr1

Hr2

Hr3

Hr4

Hr5

Hr6

Hr7

Hr8

Hr9

Hr10

Hr11

Hr12

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

Factori variaţie temporală orară

Hr13

Hr14

Hr15

Hr16

Hr17

Hr18

Hr19

Hr20

Hr21

Hr22

Hr23

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,08

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,08

0,04

0,04

0,04

0,04

3.15._
3.15.1. Informaţii referitoare la activităţi feroviare

Denumire operator economic

CFR SA

     

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Activitatea feroviară

1.A.3.c

-

-

-

 

etc.

     
      

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.15.2. Informaţii privind activitatea feroviară
Inventar locomotive Diesel de manevră

Denumire Regionala CF

Denumire Triaj/Depou

Tip locomotive de manevră

Putere motor [kW]

Număr locomotive/tip

Consum specific orar [kg/oră]

Tip carburant

Număr mediu de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant pe tip locomotivă [t]

Consum total anual de carburant pe toate tipurile [t]

  

Diesel electrică

       

Diesel hidraulică

      

Diesel mecanică

      

Etc.

      
Notă: Pentru fiecare triaj/depou din cadrul fiecărei regionale CF, se va completa câte un tabel similar celui de mai sus.
Inventar locomotive Diesel de linie (marfă + călători)

Denumire Regionala CF

Tip locomotive de linie

Putere motor [kW]

Număr locomotive/tip

Consum specific orar [kg/ora]

Tip carburant

Număr mediu de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant pe tip locomotiva [t]

Consum total anual de carburant pe toate tipurile [t]

Nr. total de km parcursi anual

 

Diesel electrică

        

Diesel hidraulică

       

Etc.

       
Notă: Dacă datele deţinute sunt defalcate pe tipuri de utilizare (marfă, călători), se va completa câte un tabel pentru fiecare din cele 2 tipuri.
Inventar automotoare

Denumire Regionala CF

Putere motor [kW]

Număr automotoare

Consum specific orar [kg/ora]

Tip carburant

Număr mediu de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant pe tip locomotivă [t]

Consum total anual de carburant pe toate tipurile [t]

Nr. total de km parcurşi anual

         
       
       

Ruta automotoare

Lungime rută [km]

Număr curse pe zi

   
   
Notă: O cursă reprezintă un drum dus-întors pe ruta respectivă.
Producere agent termic şi preparare apă caldă menajeră în gări, triaje, depouri se va completa chestionarul "Surse de ardere de mică putere punctuale" pentru fiecare gară, triaj, depou.
Informaţii privind infrastructura feroviară
Hărţi la nivel naţional şi de regională CF (straturi tematice GIS - format vector)
- reţeaua de căi ferate, cu diferenţierea în linii electrificate şi neelectrificate. În cazul liniilor neelectrificate se va specifica şi gradul de încărcare (număr trenuri pe zi, în ambele sensuri), ca atribut distinct.
- gări, triaje şi depouri.
3.16._
3.16.1. Informaţii referitoare la trafic şi activităţi navale

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Activitatea trafic naval

1.A.3.d.i, 1.A.3.d.ii, 1.A.4.c.iii, 1.A.5.b

-

-

-

 

Utilaje nerutiere mobile

1.A.2.f.ii

-

-

-

-

Rafinare stocare

1.B.2.a.iv

-

-

-

DA

Aplicarea vopselelor

3.A

-

-

DA

-

Degresarea

3.B.1

  

DA

-

etc.

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.16.2. Informaţii privind traficul naval

Denumire navă

Data sosirii

Staţionare/Tranzit

Data plecării

Durata manevre intrare/ieşire port

Cod categorie nava

Putere totală motoare principale

Putere totală motoare auxiliare

Tip motor principal

ore

cf clasificării de mai jos

kW

kW

cf clasificării de mai jos

Nava x

        

Denumire navă

Tip motor auxiliar

Capacitate navă

Procent încărcare

Cod carburant motor principal

Cod carburant motor auxiliar

Port plecare pe teritoriul României

Port destinaţie pe teritoriul României

Port plecare din altă ţară

Port destinaţie finală altă ţară

cf clasificării de mai jos

tone Dw

% din capacitate maximă

cf clasificării de mai jos

cf clasificării de mai jos

    

Nava x

         

Cod categorie navă

Denumire categorie

1

nave pentru transportul mărfurilor uscate

2

nave pentru transportul mărfurilor lichide (nave cisternă)

3

nave portcontainer

4

cargouri pentru mărfuri generale

5

nave roll-on/roll-off

6

nave de pasageri, maritime sau fluviale

7

nave de pescuit şi prelucrare a peştelui

8

remorchere

9

altele

Cod carburant

Denumire carburant

BFO

Combustibil Marin tip RME - Bunker Fuel Oil (BFO)

MDO

Combustibil Marin tip DMB - Marine Diesel Oil (MDO)

MGO

Combustibil Marin tip DMA - Marine Gas Oil (MGO)

Cod motor

tip motor

A

diesel turaţie mică

B

diesel turaţie medie

C

diesel turaţie mare

D

turbină cu gaz

E

turbină cu abur

3.16.3. Informaţii privind consumurile de carburanţi pentru trafic naval

Denumire port/loc aprovizionare

Tip carburant

Consum navigaţie internă (tone/an)

Consum navigaţie internaţională (tone/an)

    
    
    
    

Cod carburant

Denumire carburant

BFO

Combustibil Marin tip RME - Bunker Fuel Oil (BFO)

MDO

Combustibil Marin tip DMB - Marine Diesel Oil (MDO)

MGO

Combustibil Marin tip DMA - Marine Gas Oil (MGO)

3.16.4. Informaţii privind activitatea portuară
Utilaje/echipamente/nave dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare

Consum anual de carburant (tone)

Macarale

      

Motocare

      

Motostivuitoare

      

Remorchere

      

Şalupe

      

Etc.

      
       
Vehicule utilizate în amplasamentul portului

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Autocisterne

      

Autovehicule suport tehnic

      

Etc.

      
Vehicule transport mărfuri

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Autotrenuri

      

Etc.

      
Stocare şi manevrare ţiţei şi produse petroliere

Cod identificare rezervor

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

Diametru (m)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

           
           
           
           
Notă
Se vor menţiona toate tipurile de facilităţi de stocare.
Stocare/manevrare produse solide (vrac) care pot genera emisii de particule

Sistem stocare

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Suprafaţă stocare (m2)

       
       
       
       
Producere agent termic şi preparare apă caldă menajeră
se va completa chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale"
Parcări publice
se vor indica suprafaţa, capacitatea şi numărul de niveluri ale fiecărei parcări
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului portului, a suprafeţelor de depozitare ţiţei-produse petroliere, mărfuri vrac şi a parcărilor publice. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.16.5. Informaţii privind activităţile din şantier naval
Utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare

Consum anual de carburant (tone)

Macarale

      

Motocare

      

Motostivuitoare

      

Etc.

      
Operaţii de sablare
Instalaţii prevăzute cu cabină/cabine de sablare
- indicaţi cu ce material se face sablarea: bile oţel, bile carbon sau nisip
- consum anual de material de sablare
- număr de cicluri şi procent material recuperat/ciclu
- sisteme de reducere a emisiilor de particule
- sisteme de evacuare dirijată: coşuri, conducte
înălţimi, diametre, debite evacuate
Sablare în aer liber
- consum anual de material de sablare
Operaţii de vopsire
- degresare: se va completa chestionarul "Degresare solvenţi"
- vopsire: se va completa chestionarul "Aplicare vopsele"
Producere agent termic şi preparare apă caldă menajeră
se va completa chestionarul "Surse de ardere de mică putere punctuale"
3.16.6. Informaţii privind traficul naval de agrement

Tip navă

Număr nave

Tip carburant

Tip motor

Putere motor kW

Număr mediu ore pe sezon

Perioadă sezon

  

cf clasificării de mai jos

    
Tip carburant: benzină, motorină
Tip motor: 2 timpi, 4 timpi
3.17._
3.17.1. Informaţii referitoare la traficul intern - utilaje mobile motorizate şi vehicule

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Funcţionare utilaje mobile motorizate

1.A.2.f.ii

-

NU

-

NU

Trafic intern - vehicule

-

-

NU

-

NU

      
      

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.17.2. Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

      

Etc.

      
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

Autocisterne

      

Camioane

      
       

Etc.

      
3.18._
3.18.1. Date privind consumurile anuale pe tipuri de carburanţi utilizate pentru transportul rutier, naval, feroviar şi pentru utilaje/echipamente nerutiere mobile

Judeţ

Rutier

Naval

Feroviar

Benzină

Motorină

GPL

Motorină

Păcură - Combustibil Marin tip RME

Benzină

Motorină

Motorină CF

Combustibil Marin tip DMB

Combustibil Marin tip DMA

tone/an

tone/an

tone/an

          
          
Combustibil Marin tip RME - Bunker Fuel Oil (BFO)
Combustibil Marin tip DMB - Marine Diesel Oil (MDO)
Combustibil Marin tip DMA - Marine Gas Oil (MGO)
3.18.2. Date privind transportul aerian
Consum carburant

Kerosen

Benzină avion

Consum total intern

Consum total internaţional

Consum total

Consum total

tone/an

tone/an

    
Informaţii privind traficul aerian la nivel naţional

Tip trafic

Număr aterizări pe an

Număr decolări pe an

Intern

  

Internaţional

  
3.18.3. Date privind consumurile anuale pe tipuri de carburanţi utilizate pentru utilaje/echipamente nerutiere mobile

Judeţ

Consumuri carburanţi

Motorină

Benzină

GPL

Agricultură

Silvicultură

Industrie

Construcţii

Domeniul militar

tone/an

        
Date privind numărul de utilaje/echipamente nerutiere mobile

Judeţ

Număr utilaje/echipamente

Motoare diesel

Motoare pe benzină

Motoare pe GPL

Agricultură

Silvicultură

Industrie

Construcţii

Domeniul militar

tone/an

        
3.19._
3.19.1. Consum de combustibil pentru activităţi rezidenţiale, comerciale şi instituţionale - date furnizate de primarii din zone rurale

Localitate

Consum anual de combustibil pentru încălzire şi preparare hrană

Populaţie

Nr. gospodării

Număr gospodării care utilizează lemne şi deşeuri vegetale (coceni), cărbune

Număr gospodării care utilizează gaze

Număr gospodării care utilizează GPL pentru încălzire

Număr gospodării care utilizează GPL pentru gătit (butelii aragaz)

Gaze naturale (Nm3)

Cărbuni (tone)

Lemn şi deşeuri biomasă (tone)

GPL încălzire (tone)

GPL aragaz (număr butelii)

CLU (tone)

             
             
             
             
Nota 1: în cazul în care nu sunt disponibile date referitoare la consumurile anuale de combustibil, se vor furniza următoarele informaţii: tipurile de combustibil utilizate pentru încălzire, respectiv pentru prepararea hranei şi procentul din gospodării care utilizează combustibilii respectivi.
Nota 2: consumul de GPL se referă la gaze petroliere lichefiate utilizate pentru încălzire şi/sau pentru prepararea hranei (butelii aragaz); nu se referă la consumul de GPL pentru autovehicule.
Nota 3: se va specifica furnizorul de lemne (ROMSILVA, păduri proprii, etc.).
Nota 4: se va specifica furnizorul de cărbune (denumirea depozitului, etc.).
Consum de combustibil pentru activităţi rezidenţiale, comerciale şi instituţionale - date furnizate de primarii din zone urbane

Localitate

Denumire zonă/cartier

Populaţie

Nr. total gospodării

Nr. gospodării pe tip încălzire:

Consum anual de combustibil

Încălzire proprie în locuinţe individuale

Încălzire cu centrală de bloc

Termoficare

Gaze naturale (Nm3)

Cărbuni (tone)

Lemn şi deşeuri biomasă (tone)

GPL (tone)

CLU (tone)

            
            
            
            
Notă:
Tabelul va fi însoţit de o hartă digitală a localităţii, cu delimitarea zonelor prezentate în acest tabel.
Se va anexa lista furnizorilor de combustibili, pe tipuri, precum şi denumirea operatorilor care asigură distribuţia agentului termic (termoficare).
3.19.3. Consum de combustibil pentru activităţi rezidenţiale, comerciale şi instituţionale - date furnizate de distribuitori de gaze naturale

Localitate

Denumire zonă/cartier

Populaţie

Nr. total gospodării

Consum anual de gaze naturale în gospodării, pe tip încălzire (Nm3)

Consum anual de gaze naturale preparare hrană, pentru gospodăriile termoficate (Nm3)

Consum anual de gaze naturale în unităţi comerciale şi instituţii (Nm3) (mai mic decât 400000 Nmc/an/unitate)

Încălzire proprie în locuinţe individuale

Încălzire cu centrală de bloc

Încălzire proprie în locuinţe colective

Centrală proprie

Sobe

          
          
Notă:
Tabelul va fi însoţit de o hartă digitală a localităţii, cu delimitarea zonelor prezentate în acest tabel, precum şi de lista cu instituţiile şi unităţile comerciale cu un consum mai mare de 400000 Nm3/an/unitate (denumirea şi adresa unităţii).
3.19.4. Consum de combustibil pentru activităţi rezidenţiale, comerciale şi instituţionale - date furnizate de distribuitori de cărbuni

Localitate

Distribuitor

Cantităţi livrate anual către persoane fizice

Cantităţi livrate către persoane juridice

Consum anual de combustibil în gospodării, pe tip încălzire (tone)

Consum anual de cărbuni în unităţi comerciale şi instituţii (tone) (mai mic decât 1500 tone/an/unitate)

Încălzire proprie în locuinţe individuale

Încălzire cu centrală de bloc

Încălzire proprie în locuinţe colective

Centrală proprie

Sobe

         
         
         
Notă:
Tabelul va fi însoţit de o hartă digitală a localităţii, cu delimitarea zonelor prezentate în acest tabel, precum şi de lista cu instituţiile şi unităţile comerciale cu un consum mai mare de 1500 tone/an/unitate (denumirea şi adresa unităţii).
3.19.5. Consum de combustibil pentru activităţi rezidenţiale, comerciale şi instituţionale - date furnizate de distribuitori de lemn

Localitate

Denumire zonă/cartier

Populaţie

Nr. total gospodării

Consum anual de combustibil în gospodării, pe tip încălzire (tone)

Consum anual de combustibil preparare hrană, pentru gospodăriile termoficate (tone)

Consum anual de lemn în unităţi comerciale şi instituţii (tone) (mai mic decât 1000 tone/an/unitate)

Încălzire proprie în locuinţe individuale

Încălzire cu centrală de bloc

Încălzire proprie în locuinţe colective

Centrală proprie

Sobe

          
          
          
Notă:
Tabelul va fi însoţit de o hartă digitală a localităţii, cu delimitarea zonelor prezentate în acest tabel, precum şi de lista cu instituţiile şi unităţile comerciale cu un consum mai mare de 1000 tone/an/unitate (denumirea şi adresa unităţii).
3.19.6. Consum de combustibil pentru activităţi rezidenţiale, comerciale şi instituţionale - date furnizate de distribuitori de produse petroliere

Localitate

Denumire staţie de distribuţie

Adresa staţie

Cantitatea anuală de combustibil distribuită (tone)

CLU

GPL

Alte tipuri

........

........

       
       
       
3.20._
3.20.1. Informaţii referitoare la extracţia şi manevrarea cărbunilor

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Profil de activitate

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

extracţia şi manevrarea cărbunilor

1.B.1.a

.........................

NU

-

NU

surse mobile nerutiere şi echipamente

1.A.2.f.ii

.........................

NU

-

NU

trafic intern vehicule

1.A.3.b.ii, 1.A.3.b.iii

.........................

NU

-

NU

etc.

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.20.2. Informaţii referitoare la extracţia cărbunilor în sistem carieră
Informaţii referitoare la puşcare

Suprafaţa în plan orizontal a ariei de puşcare m2

Frecvenţa (număr puşcări/an)

Tip exploziv utilizat

Cantitate exploziv pe puşcare

    
Informaţii referitoare la încărcarea camioanelor cu cărbune

Umiditatea cărbunelui (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

  
Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează cărbunele

Tip buldozer

Putere motor (kW)

Număr

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează solul de decoperta, sterilul, etc.

Tip buldozer

Putere motor (kW)

Număr

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
Informaţii referitoare la solul de decoperta, steril

Sol decoperta

Steril

Umiditate (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

Umiditate (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

    
    
Informaţii privind traficul vehiculelor în incinta minei (drumuri nepavate)

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Masa medie a vehiculului (tone)

Număr roţi/vehicul

Viteza medie de deplasare (km/h)

Tip carburant

       
       
Se defineşte "Masa medie a vehiculului" ca medie între Masa vehiculului mediu încărcat şi Masa vehiculului neîncărcat.

Tip vehicul

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant pe tip de vehicul (tone/an)

Kilometraj anual parcurs în incintă pe tipuri de drum (km)

Drumuri de acces la carieră

Drumuri industriale transfer cărbune carieră-zona de procesare

Drumuri transport cărbune/steril/sol decoperta

Drumuri scraper

        
        
        
Informaţii privind activitatea de forare

Număr găuri forate/an

în solul de decoperta

în cărbune

  
3.20.3. Informaţii privind funcţionarea altor utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Încărcător frontal

      

Etc.

      
Informaţii privind decaparea solului vegetal/superficial

Cantitate sol decapat (tone/an)

 
Informaţii privind încărcarea solului de decoperta în vehicule, cu excavatoare cu cupă

Cantitate sol decoperta încărcată (tone/an)

 
Informaţii privind încărcarea cărbunelui în vagoane

Cantitate cărbune încărcată (tone/an)

 
Informaţii privind descărcarea solului de decoperta, cărbunelui şi solului vegetal

Cantitate sol decoperta descărcată din camioane pe la bază (tone/an)

Cantitate cărbune descărcată din camioane pe la bază (tone/an)

Cantitate cărbune descărcată din camioane prin basculare (tone/an)

Cantitate de sol vegetal descărcată din scraper (tone/an)

    
Informaţii privind eroziunea eoliană de pe suprafeţe perturbate

Suprafaţa (ha)

 
Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea carburantului

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

       
       
În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele de carburant.

Tip rezervor

Diametru (m)

Coordonate rezervor

X(E) m

 

Y(N) m

     
     
     
Informaţii privind procesarea primară a cărbunelui
În cazul în care în amplasamentul minei se efectuează operaţii de concasare, se va preciza tipul concasorului, capacitatea (tone/oră), cantitatea anuală de cărbune concasată, sistemul pentru reducerea emisiilor.
NOTĂ
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului carierei, delimitarea suprafeţelor de perturbate, delimitarea perimetrelor de depozitare a solului de decoperta, a sterilului şi a solului vegetal, suprafaţa activă pentru anul de inventariere.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Se vor preciza tipurile de activităţi desfăşurate în anul de inventariere: închidere perimetru, exploatare în desfăşurare, deschidere perimetre, indicându-se operaţiile specifice şi suprafeţele asociate (ha) precum şi operaţiile specifice fiecărui tip de activitate.
Se va furniza graficul de desfăşurare a tuturor operaţiilor efectuate în anul de inventariere, în scopul identificării simultaneităţii diferitelor operaţii.
Se vor preciza măsurile pentru reducerea emisiilor de particule implementate în amplasamentul minei: stropire cu apă, utilizarea de substanţe supresoare, utilizarea de sisteme cu ceaţă, etc.
Se vor furniza buletine de analiză pentru determinarea conţinutului mediu de metale în cărbunii extraşi: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
3.20.4. Informaţii referitoare la extracţia cărbunilor din mine subterane
Informaţii referitoare la încărcarea camioanelor cu cărbune

Umiditatea cărbunelui (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

  
Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează cărbunele

Tip buldozer

Putere motor (kW)

Număr

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează sterilul

Tip buldozer

Putere motor (kW)

Număr

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
Informaţii referitoare la steril

Steril

Umiditate (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

  
Informaţii privind traficul vehiculelor în incinta minei (drumuri nepavate)

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Masa medie a vehiculului (tone)

Număr roţi/vehicul

Viteza medie de deplasare (km/h)

Tip carburant

       
       
Se defineşte "Masa medie a vehiculului" ca medie între Masa vehiculului mediu încărcat şi Masa vehiculului neîncărcat.

Tip vehicul

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant pe tip de vehicul (tone/an)

Kilometraj anual parcurs în incintă pe tipuri de drum (km)

Drumuri de acces

Drumuri industriale transfer cărbune carieră-zona de procesare

      
      
      
      
Informaţii privind funcţionarea altor utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Încărcător frontal

      

Etc.

      
Informaţii privind încărcarea cărbunelui în vagoane

Cantitate cărbune încărcată (tone/an)

 
Informaţii privind descărcarea cărbunelui

Cantitate cărbune descărcată din vagoneţi prin basculare (tone/an)

 
3.20.5. Informaţii privind eroziunea eoliană de pe suprafeţe perturbate/halde cărbune

Suprafaţă perturbată (ha)

Suprafaţă halde (ha)

  
Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea carburantului

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

      
      
      
      
În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele de carburant.

Tip rezervor

Înălţime (m)

Diametru (m)

Coordonate rezervor

X(E) m

 

Y(N) m

      
      
Informaţii privind procesarea primară a cărbunelui

Denumire operaţie

Denumire instalaţie/echipament

Capacitate instalaţie/echipament (tone/oră)

Cantitate de cărbune procesată (tone/an)

Denumire coş

Concasare

    
     
     
     

Denumire operaţie

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

 

Viteză gaze (m/s)

Debit aer evacuat m3/h

X(E) m

Y(N) m

 

Concasare

       
        
        

Denumire operaţie

Valori limită autorizate

Particule

...........

...........

(mg/m3)

Concasare

   
    
    
NOTĂ
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Se vor preciza măsurile pentru reducerea emisiilor de particule implementate în amplasamentul minei: stropire cu apă, utilizarea de substanţe supresoare, utilizarea de sisteme cu ceaţă, etc.
Se vor furniza buletine de analiză pentru determinarea conţinutului mediu de metale în cărbunii extraşi: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
3.21._
3.21.1. Informaţii referitoare la extracţia şi manevrarea mineralelor

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Profil de activitate

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

extracţia şi manevrarea mineralelor

2.A.7.a

...........

NU

-

NU

surse mobile nerutiere şi echipamente

1.A.2.f.ii

............

NU

-

NU

trafic intern vehicule

1.A.3.b.ii, 1.A.3.b.iii

............

NU

-

NU

etc.

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.21.2. Informaţii referitoare la extracţia mineralelor în sistem carieră
Informaţii referitoare la puşcare

Suprafaţa în plan orizontal a ariei de puşcare m2

Frecvenţa (număr puşcări/an)

Tip exploziv utilizat

Cantitate exploziv pe puşcare

    
Informaţii referitoare la încărcarea camioanelor cu minerale, roca sterilă

Tip mineral

Umiditatea (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

   
   
Informaţii referitoare la solul de decoperta, roca sterilă

Sol decoperta

Rocă sterilă

Umiditate (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

Umiditate (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

    
Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează minereul, solul de decoperta, roca sterilă, etc.

Tip buldozer

Putere motor (kW)

Număr

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
Informaţii privind traficul vehiculelor în incinta minei (drumuri nepavate)

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Masa medie a vehiculului (tone)

Număr roţi/vehicul

Viteza medie de deplasare (km/h)

Tip carburant

       
       
Se defineşte "Masa medie a vehiculului" ca medie între Masa vehiculului mediu încărcat şi Masa vehiculului neîncărcat.

Tip vehicul

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant pe tip de vehicul (tone/an)

Kilometraj anual parcurs în incintă pe tipuri de drum (km)

Drumuri de acces la carieră

Drumuri industriale transfer carieră-zona de preparare

Drumuri transport minereu/roca sterilă

Drumuri scraper

        
        
        
Informaţii privind activitatea de forare

Număr găuri forate/an

în solul de decoperta

în rocă

  
Informaţii privind funcţionarea altor utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Încărcător frontal

      

Etc.

      
3.21.3. Informaţii privind decaparea solului vegetal/superficial

Cantitate sol decapat (tone/an)

 
Informaţii privind încărcarea solului de decoperta în vehicule, cu excavatoare cu cupă

Cantitate sol decoperta încărcată (tone/an)

 
Informaţii privind încărcarea mineralelor în vagoane

Cantitate încărcată (tone/an)

 
Informaţii privind descărcarea mineralelor, solului de decoperta şi solului vegetal

Cantitate sol decoperta descărcată din camioane pe la bază (tone/an)

Cantitate minerale descărcată din camioane pe la bază (tone/an)

Cantitate minerale descărcată din camioane prin basculare (tone/an)

Cantitate de sol vegetal descărcată din scraper (tone/an)

    
Informaţii privind eroziunea eoliana de pe suprafeţe perturbate şi de pe halde

Suprafaţa (ha)

 
Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea carburantului

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

Diametru (m)

        
        
        
        
În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele de carburant.

Tip rezervor

Coordonate rezervor

X(E) m

 

Y(N) m

    
    
    
    
NOTĂ
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului carierei, delimitarea suprafeţelor de perturbate, delimitarea perimetrelor de depozitare a solului de decoperta, a sterilului şi a solului vegetal, suprafaţa activă pentru anul de inventariere.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Se vor preciza tipurile de activităţi desfăşurate în anul de inventariere: închidere perimetru, exploatare în desfăşurare, deschidere perimetre, indicându-se operaţiile specifice şi suprafeţele asociate (ha) precum şi operaţiile specifice fiecărui tip de activitate.
Se va furniza graficul de desfăşurare a tuturor operaţiilor efectuate în anul de inventariere, în scopul identificării simultaneităţii diferitelor operaţii.
Se vor preciza măsurile pentru reducerea emisiilor de particule implementate în amplasamentul minei: stropire cu apă, utilizarea de substanţe supresoare, utilizarea de sisteme cu ceaţă, etc.
Se vor furniza buletine de analiză pentru determinarea conţinutului mediu de metale din minereurile extrase: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
Informaţii referitoare la extracţia mineralelor din mine subterane
Informaţii referitoare la încărcarea camioanelor cu minerale, roca sterilă

Tip mineral

Umiditatea (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

   
   
Informaţii referitoare la roca sterilă

Rocă sterilă

Umiditate (%)

Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

  
3.21.4. Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează minereul, roca sterilă, etc.

Tip buldozer

Putere motor (kW)

Număr

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
Informaţii privind traficul vehiculelor în incinta minei (drumuri nepavate)

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Masa medie a vehiculului (tone)

Număr roţi/vehicul

Viteza medie de deplasare (km/h)

Tip carburant

       
       
Se defineşte "Masa medie a vehiculului" ca medie între Masa vehiculului mediu încărcat şi Masa vehiculului neîncărcat.

Tip vehicul

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant pe tip de vehicul (tone/an)

Kilometraj anual parcurs în incintă pe tipuri de drum (km)

Drumuri pavate

Drumuri de acces

Drumuri industriale transfer - zona de preparare

       
       
       
Informaţii privind funcţionarea altor utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Încărcător frontal

      

Etc.

      
3.21.5. Informaţii privind încărcarea mineralelor în vagoane

Cantitate încărcată (tone/an)

 
Informaţii privind descărcarea rocilor

Cantitate roci descărcată din vagoneţi prin basculare (tone/an)

 
Informaţii privind eroziunea eoliană de pe suprafeţe perturbate/halde

Suprafaţa perturbată (ha)

Suprafaţa halde (ha)

  
Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea carburantului

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

       
       
În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele de carburant.

Tip rezervor

Diametru (m)

Coordonate rezervor

X(E) m

 

Y(N) m

     
     
     
     
NOTĂ
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului minei, delimitarea suprafeţelor de depozitare a cărbunelui, sterilului. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Se vor preciza măsurile pentru reducerea emisiilor de particule implementate în amplasamentul minei: stropire cu apă, utilizarea de substanţe supresoare, utilizarea de sisteme cu ceaţă, etc.
Se vor furniza buletine de analiză pentru determinarea conţinutului mediu de metale din minereurile extrase: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
3.21.6. Informaţii privind prepararea minereului

Denumire operaţie

Denumire instalaţie/echipament

Capacitate instalaţie/echipament (tone/ora)

Cantitate preparată (tone/an)

Denumire coş

Caracteristici coş

Valori limită autorizate

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit aer evacuat m3/h

Temperatura (oC)

Particule

......

......

X(E) m

Y(N) m

(mg/m3)

Concasare primară

              

Concasare secundară

              

Concasare terţiară

              

Concasare fină

              

Sortare

              

Sortare fină

              

Punct transfer pe bandă transportoare

              

Uscare

              

etc.

              
În cazul în care emisiile asociate activităţilor nu sunt captate şi evacuate prin instalaţii locale, se va menţiona locul activităţilor şi modul în care emisiile sunt evacuate în atmosferă:
incintă închisă prevăzută cu instalaţie de ventilaţie mecanică de hală - datele se completează în coloana "Coşuri"
incintă închisă fără instalaţie de ventilaţie mecanică de hală
în aer liber/spaţiu acoperit
Informaţii referitoare la încărcări, descărcări

Cantitate încărcată (tone/an)

Cantitate descărcată (tone/an)

  
Informaţii privind eroziunea eoliană de pe suprafeţe perturbate/halde

Suprafaţa perturbată (ha)

Suprafaţa halde (ha)

  
Informaţii privind funcţionarea altor utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Încărcător frontal

      

Etc.

      
Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea carburantului

Tip rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuală produs vehiculat

UM

Înălţime (m)

Diametru (m)

Coordonate

X(E) m

Y(N) m

          
          
          
          
În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele de carburant.
Informaţii privind traficul vehiculelor în incintă

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Masa medie a vehiculului (tone)

Număr roţi/vehicul

Viteza medie de deplasare (km/h)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant pe tip de vehicul (tone/an)

Kilometraj anual parcurs în incintă pe tipuri de drum (km)

Drumuri pavate

Drumuri de acces

Drumuri industriale transfer carieră-zona de preparare

             
             
             
Se defineşte "Masa medie a vehiculului" ca medie între Masa vehiculului mediu încărcat şi Masa vehiculului neîncărcat.
Se vor furniza buletine de analiză pentru determinarea conţinutului mediu de metale din minereuri: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
Se vor preciza măsurile pentru reducerea emisiilor de particule implementate în amplasamentul minei: stropire cu apă, utilizarea de substanţe supresoare, utilizarea de sisteme cu ceaţă, etc.
3.22._
3.22.1. Informaţii referitoare la explorarea, producţia şi transportul ţiţeiului

Denumire operator economic

Ex. S.C. OMV Petrom S.A.

     

Denumire obiectiv

Ex. Punct de lucru ............

     

Adresa obiectiv

Sediu: xxx, Localitatea xxx, Judeţul xxx

     

Cod CAEN

      

Activităţi

Specificaţi activităţile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

     

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Explorarea, producţia şi transportul ţiţeiului

1.B.2.a.i

 

-

-

 

Facle asociate activităţilor de extracţie ţiţei

1.B.2.c

    

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
Informaţii referitoare la activităţi de extracţie şi încărcare/transport

Denumire câmp petrolier/platformă marină

Producţia

Localizare*

Cantitate încărcată (tone)

Sisteme ventilare/purjare

(tone)

(PJ)

UAT

Coordonate Stereo 70 (X(E) m; Y(N) m)

în cisterne auto

în cisterne CF

în nave

DA/NU

         
         
         
Informaţii referitoare la facilităţile de stocare, pompare şi alte facilităţi în reţeaua de conducte transport ţiţei

Denumire facilitate

Localizare

Cantitate de ţiţei tranzitată

UAT

Coordonate Stereo 70 (X(E) m; Y(N) m)

(tone)

(PJ)

     
     
NOTĂ:
Pentru facilităţile de stocare se va completa foaia "stocare".
3.22.2. Informaţii referitoare la facle pentru activităţile de extracţie

Denumire câmp petrolier/platformă marină

Denumire faclă

Parametri faclă

Diametru (m)

Înălţime (m)

Coordonate Stereo 70 (X(E) m; Y(N) m)

Volumul de gaze arse la faclă (m3)

      
      
Informaţii referitoare la activităţi de explorare

Denumire perimetru explorare

Număr de foraje

Cantitate ţiţei extras (tone)

Localizare*

UAT

Coordonate Stereo 70 (X(E) m; Y(N) m)

     
     
     
NOTĂ:
* UAT - Unitate Administrativ Teritorială
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea câmpului petrolier/platformei marine, perimetrului de explorare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Informaţii referitoare la facle pentru activităţile de explorare

Denumire perimetru explorare

Denumire faclă

Parametri faclă

Diametru (m)

Înălţime (m)

Coordonate Stereo 70 (X(E) m; Y(N) m)

Cantitate de ţiţei arsă la faclă (tone)

Volumul de gaze arse la faclă (m3)

       
       
       
3.22.3. Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea ţiţeiului
Se vor completa informaţiile privind atât stocarea în câmpurile petroliere, cât şi în sistemul de transport al ţiţeiului prin conducte
Rezervoare verticale cu capac fix

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Înălţime totală (m)

Diametru (m)

Înălţime maximă lichid (m)

          
          
          
          

Cod identificare rezervor

Înălţime medie lichid (m)

Volum de lucru (m3)

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Înălţime capac (m)

Rază capac tip dom (m)

Pantă capac conic*

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

           
           
           
           
* Panta se defineşte ca raportul dintre înălţimea capacului şi diametrul rezervorului
Rezervoare orizontale cu capac fix

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Lungime totală (m)

Diametru (m)

         
         
         
         

Cod identificare rezervor

Volum de lucru (m3)

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit

Culoare rezervor

Poziţionare (subteran/suprateran)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

       
       
       
       
3.22.4. Rezervoare cu capac flotant extern

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)

         
         
         
         

Cod identificare rezervor

Culoare rezervor

Condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi)

Construcţie (sudat/nituit)

Tipuri etanşeizare primară şi secundară*

Tip capac (ponton/punte dublă)

Categorie fitinguri (tipică/specifică)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

         
         
         
         
* Tipuri etanşeizare: mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori.
Rezervoare cu capac flotant intern

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)

         
         
         
         

Cod identificare rezervor

Culoare rezervor

Condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi)

Tipuri etanşeizare primară şi secundară*

Capac autoportant (da/nu)

Număr şi diametru coloane de sprijin capac

Detalii constructive capac tip punte dublă

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

         
         
         
         
* Tipuri etanşeizare: mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori.
3.23._
3.23.1. Informaţii referitoare la exploatarea, tratarea şi transportul gazelor naturale

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Activităţi

Specificaţi activităţile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

     

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Exploatarea, tratarea şi transportul gazelor naturale

1.B.2.b

 

-

-

 

Facle asociate activităţilor de extracţie şi transport gaze naturale

1.B.2.c

    

Desulfurarea gazelor naturale

1.B.2.a.iv

    

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.23.2. Informaţii referitoare la activităţi de extracţie şi încărcare/transport

Denumire câmp de extracţie

Producţia

Localizare*

Sisteme ventilare/purjare

(m3)

(PJ)

UAT

Coordonate Stereo 70 (X(E) m; Y(N) m)

DA/NU

      
      
      
      
Informaţii referitoare la reţelele de transport gaze naturale şi la terminalele de gaze naturale
Se vor furniza informaţii referitoare la volumele de gaze naturale transportate prin conducte, de la extracţie şi de la punctele de intrare în ţară a gazelor naturale importate, până la utilizatorii finali.
Pentru fiecare terminal se vor preciza detalii constructive: număr sisteme conectare, număr valve, număr sisteme reglare presiune, etc.
Informaţii referitoare la facle pentru activităţile de extracţie a gazelor naturale

Denumire câmp de extracţie

Denumire faclă

Parametri faclă

Diametru (m)

Înălţime (m)

Coordonate Stereo 70 (X(E) m; Y(N) m)

Volumul de gaze arse la faclă (m3)

      
      
      
      
Informaţii referitoare la facle pentru activităţile de desulfurare a gazelor naturale

Denumire instalaţie

Eficienţ de recuperare sulf %

Nr. trepte desulfurare

Cantitate sulf recuperată - tone/an

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

Instalaţie recuperare sulf

            

Instalaţie tratare gaze de coadă

            
Informaţii referitoare la valorile limită autorizate

Denumire instalaţie

Valori limită autorizate

NOx

SO2

CO

Particule

mg/Nm3

     
     
     
NOTĂ:
* UAT - Unitate Administrativ Teritorială
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea câmpului de extracţie. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Dacă sunt disponibile se vor furniza straturi tematice GIS privind reţelele de transport al gazelor naturale.
3.24._
3.24.1. Informaţii referitoare la distribuire produse petroliere

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Activităţi

Specificaţi activităţile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

     
     
     

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Instalaţie 1.1

NFR 1.B.2.a.v

    

Instalaţie 1.2

...........

    

...

...........

    

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.24.2. Informaţii privind staţiile de distribuţie pentru populaţie (benzinării)

Denumire staţie

Localizare staţie

Carburanţi

Adresa

Coordonate Stereo 70

Benzină

Motorină

.....

X(E) m

Y(N) m

Număr rezervoare/Capacitate stocare

Volumul comercializat anual (m3)

Număr rezervoare/Capacitate

Volumul comercializat anual (m3)

Număr rezervoare/Capacitate

Volumul comercializat anual (m3)

          
          
          
          
3.24.3. Informaţii privind stocare şi distribuire produse petroliere la terminale şi la depozite de produse petroliere
Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea ţiţeiului şi a produselor petroliere
Rezervoare verticale cu capac fix

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Înălţime totală (m)

Diametru (m)

Înălţime maximă lichid (m)

Înălţime medie lichid (m)

Volum de lucru (m3)

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Înălţime capac (m)

Rază capac tip dom (m)

Pantă capac conic*

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

                    
                    
* Panta se defineşte ca raportul dintre înălţimea capacului şi diametrul rezervorului.
Rezervoare orizontale cu capac fix

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Lungime totală (m)

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit (N)

Culoare rezervor

Poziţionare (subteran/suprateran)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

               
               
               
               
Rezervoare cu capac flotant extern

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)

Culoare rezervor

Condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi)

Construcţie (sudat/nituit)

Tipuri etanşeizare primară şi secundară*

Tip capac (ponton/punte dublă)

Categorie fitinguri (tipică/specifică)

Coordonate rezervor Stereo 70

X(E) m

Y(N) m

                 
                 
                 
                 
* Tipuri etanşeizare: mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori.
Rezervoare cu capac flotant intern

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)

Culoare rezervor

Condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi)

Tipuri etanşeizare primară şi secundară*

Capac autoportant (da/nu)

Număr şi diametru coloane de sprijin capac

Detalii constructive capac tip punte dublă

Coordonate rezervor Stereo 70

X(E) m

Y(N) m

                 
                 
                 
                 
* Tipuri etanşeizare: mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori.
Informaţii referitoare la Livrarea produselor petroliere
număr staţii de livrare pe tipuri de mijloace de transport (auto, CF, naval)
sisteme umplere pe tipuri de mijloace de transport (pe la bază, prin imersie, prin vărsare)
tip sistem de recuperare vapori pe staţie de livrare (condensare, cărbune activ etc.)
eficienţă sistem de recuperare vapori pe staţie de livrare
produse şi cantităţi anuale livrate pe fiecare staţie de livrare
NOTĂ
Rezervoarele subterane pot fi asimilate cu rezervoarele supraterane orizontale, cu capac fix.
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului terminalului/depozitului. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.25._
3.25.1. Informaţii referitoare la operaţiunile de construcţii şi demolări

Furnizor date

Autorităţile administraţiei publice judeţene/orăşeneşti/comunale

     

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Construcţii şi demolări

2.A.7.b

-

NU

-

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.25.2. Informaţii referitoare la activităţile de construcţie şi demolări în şantiere de mică anvergură

judeţ

localitate

Infrastructura rutieră

definirea segmentului construit (Stereo 70)

Regim de lucru

pod/drum

secţiune

coordonate început

coordonate sfârşit

lungimea segmentului construit km

suprafaţa totală (m2)

ore/zi

zile/săptămână

intervalul (de la zi/lună/an - până la zi/lună/an)

X(E) m

Y(N) m

X(E) m

Y(N) m

             
             
             
             
             

judeţ

localitate

Clădiri

Demolări

Construcţii

Suprafaţa demolată desfăşurată (m2)

Perechi de coordonate Stereo70* (X(E) m; Y(N) m)

Regim de lucru

Suprafaţa construită desfăşurată (m2)

Perechi de coordonate Stereo70* (X(E) m; Y(N) m)

Regim de lucru

ore/zi

zile/săptămână

intervalul (de la zi/lună/an - până la zi/lună/an)

ore/zi

zile/săptămână

intervalul (de la zi/lună/an - până la zi/lună/an)

            
            
            
            
            
* Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului construit/demolat. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.25.3. Informaţii referitoare la activităţile de construcţie şi demolări în şantiere de mare anvergură

Denumire proiect infrastructură

Judeţ/judeţe

Localitate/localităţi

Operaţii

Volume de lucrări (tone)

Infrastructura rutieră

definirea segmentului construit (Stereo 70)

Regim de lucru

pod/drum

tronson

coordonate început

coordonate sfârşit

lungimea segmentului construit km

suprafaţa totală (m2)

ore/zi

zile/săptămână

intervalul (de la zi/lună/an - până la zi/lună/an)

X(E) m

Y(N) m

X(E) m

Y(N) m

   

Decapare sol vegetal

            
   

Încărcare pământ/sol vegetal în camioane

            
   

Excavare

            
   

Descărcare pământ din camioane

            
   

Descărcare agregate din camioane

            
   

Descărcare nisip din camioane

            

Denumire proiect

Judeţ

Localitate

Operaţii

Volume de lucrări (tone)

Construcţii civile şi industriale

Suprafaţa totală a şantierului (m2)

Perechi de coordonate Stereo70* (X(E) m; Y(N) m)

Regim de lucru

ore/zi

zile/săptămână

intervalul (de la zi/lună/an - până la zi/lună/an)

   

Decapare sol vegetal

      
   

Încărcare pământ/sol vegetal în camioane

      
   

Excavare

      
   

Descărcare pământ din camioane

      
   

Descărcare agregate din camioane

      
   

Descărcare nisip din camioane

      
* Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului şantierului. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.26._
3.26.1. Informaţii referitoare la unităţile de prelucrare a lemnului

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Prelucrare lemn

2.D.3

-

NU

-

 

Aplicare vopseluri

3.A

 

NU

  

Impregnare lemn

3.D.3

 

NU

  
      

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.26.2. Procese de producţie în prelucrarea lemnului

Denumire operaţie

Denumire linie de prelucrare/echipament

Capacitate linie de prelucrare/echipament

UM

Tip combustibil

Consumuri

Date producţie

Materii prime

Consum anual

UM

Conţinut de solvenţi organici (%)

Produs

Producţie anuală

UM

decojire buşteni

    

buşteni

 

t/an

 

buşteni decojiţi

 

t/an

decojire buşteni

    

buşteni

 

m3/an

   

m3/an

debitare

    

buşteni decojiţi

 

t/an

 

cherestea

 

t/an

debitare

    

buşteni decojiţi

 

m3/an

   

m3/an

uscare

uscător cu microunde

   

cherestea

 

t/an

 

material lemnos uscat

 

t/an

uscare

uscător cu microunde

   

cherestea

 

m3/an

   

m3/an

presare

unitate presare la cald

   

răşini

 

t/an

 

placi presate

 

t/an

presare

unitate presare la cald

   

material lemnos

 

t/an

   

m3/an

presare

unitate presare la cald

   

material lemnos

 

t/an

   

m2/an

vopsire

    

vopsea pe baza de solvenţi organici

 

kg/an

50

   

vopsire

    

vopsea pe bază de apă

 

kg/an

5

   

lăcuire

    

lac

 

kg/an

70

   

impregnarea lemnului

    

soluţie de impregnare

 

t/an

    

Denumire operaţie

Denumire coş

Caracteristici coş

Sisteme control emisii

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent gazos m3/h

Temp. efluent gazos (°C)

Compuşi organici volatili (COVnm)

Particule

(X(E) m

Y(N) m

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

decojire buşteni

                
                

debitare

                
                

uscare

                
                

presare

                
                
                

vopsire

                

vopsire

                

lăcuire

                

impregnarea

                
Notă
Producţia anuală de material lemnos uscat se va exprima atât în tone/an cât şi în m3/an.
Producţia anuală de plăci va fi detaliată pe tipuri de plăci, cu exprimare în tone/an, m2/an şi în m3/an pentru fiecare tip de placă.
Se vor menţiona tipurile de uscătoare utilizate, ca de exemplu: uscător cu microunde, uscător rotativ cu încălzire directă, uscător cu încălzire indirectă, etc.
Se vor menţiona tipurile de prese - la rece sau la cald.
Se vor furniza date privind amplasarea coşurilor de dispersie, echipamentele/utilajele racordate la fiecare coş în parte. Informaţiile vor fi corelate cu schema fluxului tehnologic
Informaţiile cu privire la sursele staţionare de ardere vor fi furnizate în chestionarul Surse de ardere de mică putere.
În cazul în care efluentul care este evacuat printr-un coş este epurat anterior prin mai multe sisteme de reţinere înseriate, se vor furniza informaţii pentru fiecare dintre aceste sisteme (de ex. ciclon + filtru cu saci).
3.26.3. Alte procese şi activităţi generatoare de emisii
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea principalelor etape de proces
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer (coşuri, conducte)
Stocare şi manevrare materii prime şi deşeuri cu dimensiuni reduse (fibre, aşchii, rumeguş)
- tip facilitate stocare (bunker, siloz, etc.), capacitate, amplasare, date coş (coordonate, diametru, înălţime, debit volumic), sistem reducere emisii (eficienţă)
- tip instalaţie transport (benzi, sisteme pneumatice, etc.)
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje. Numărul şi tipul utilajelor (motostivuitoare, încărcătoare).
Cantităţile şi modul de eliminare/valorificare a rumeguşului şi altor deşeuri de lemn
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hală, atelier), tip ventilaţie (mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice evacuări şi sisteme de reducere a emisiilor dacă există, tipul şi eficienţa acestora.
În cazul în care materiile prime/deşeurile solide se depozitează în aer liber se va menţiona suprafaţa(ele) de depozitare.
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Notă
Se va furniza lista produselor finite, indicându-se cantităţile anuale ale acestora, pe tipuri.
Se va furniza programul anual de lucru al unităţii: ore/zi; zile/săptămână; ore/an.
3.27._
3.27.1. Informaţii referitoare la activităţile de acoperire cu vopsele

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

aplicarea vopselelor decorative

3.A.1

-

NU

 

NU

aplicarea vopselelor în sectorul industrial

3.A.2

-

NU

pct. 6/7/8/9/10/13/tabel 2 din Anexa 2 la HG 699/2003 modificată şi completată

NU

aplicarea vopselelor de protecţie anticorozivă

3.A.3

-

NU

 

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.27.2. Informaţii referitoare la activităţile de acoperire cu vopsele pentru uz industrial

Categorie de activităţi de acoperire

Loc aplicare

Regim de aplicare

Date privind activitatea

Consumul de solvent

Alte date privind activitatea

incintă

aer liber

Continuu/Discontinuu

ore/zi

zile/săptămână

săptămâni/an

Categorie material de acoperire

Consum anual de material de acoperire (kg/an)

Procent masic solvent cu conţinut de COV (% masic)

Consum anual de solvent cu conţinut de COV(kg/an)

Cantitate

UM

aplicarea vopselelor în industria de construcţii maşini

      

vopsele convenţionale pe bază de solvent

    

nr. Autoturisme

nr. Cabine camion

nr. Autobuze

nr. Camioane

aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto

      

vopsele cu conţinut ridicat de solide (alchidice)

     

acoperirea bobinelor

      

vopsele pe bază de apă

    

suprafaţă bobină acoperită m2

acoperirea sârmei

      

vopsele cu conţinut scăzut de solvent (epoxidice)

    

kg sârmă acoperită

aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor

      

vopsele cu conţinut scăzut de solvent (poliuratenice)

     

aplicarea altor vopsele de uz industrial (în industrie, pe metalele, materialele plastice, hârtie, piele, sticlă)

      

vopsele cu conţinut scăzut de solvent (întărirea vopselei sub acţiunea radiaţiei IR sau UV)

    

suprafaţa acoperită m2

       

vopsele sub formă de pulbere

    

kg piele vopsită

       

grund

     
       

etc.

     
       

Solvent pentru diluarea vopselelor*

     

Categorie de activităţi de acoperire

Denumire coş

Caracteristici coş

Sisteme control emisii

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate/instalaţie, cf. Bilanţ anual COV

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent gazos m3/h

Compuşi organici volatili (COVnm)

Emisia totală de COVnm pe unitate/instalaţie (kg/an)

Emisia fugitivă de COVnm asociată (kg/an)

Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an)

(X(E) m

Y(N) m

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

aplicarea vopselelor în industria de construcţii maşini

           

E

F

O1

aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto

       

filtru cu cărbune activ

      

acoperirea bobinelor

       

oxidare catalitică

      

acoperirea sârmei

       

oxidare termică

      

aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor

       

Recuperare solvenţi

      

aplicarea altor vopsele de uz industrial (în industrie, pe metalele, materialele plastice, hârtie, piele, sticlă)

       

Perdea de apă

      
               
               
               
               
Notă
Se va completa câte un rând pentru fiecare echipament/linie/instalaţie de vopsire.
Consumul total de solvent cu conţinut de COV va corespunde valorii I1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm pe unitate/instalaţie (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale, reprezintă valoarea O1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an. Suma emisiilor dirijate pe unitate/instalaţie va fi egală cu O1.
3.27.3. Informaţii referitoare la aplicarea acoperirilor pe infrastructura de transport şi aplicarea acoperirilor de protecţie

Categorie de activităţi

Regim de lucru

Consumul de solvent

Localizare

judeţ

localitate

Infrastructura rutieră

Obiective industriale

definirea segmentului marcat (Stereo 70)

 

pod/drum

secţiune

coordonate început

coordonate sfârşit

lungimea segmentului marcat km

tip obiectiv

coordonate (Stereo 70) pentru identificarea punctului/perimetrului de aplicare

ore/zi

zile/săptămână

intervalul (de la zi/lună/an - până la zi/lună/an)

Categorie material de acoperire

Consum anual de material de acoperire

Procent masic solvent cu conţinut de COV

Consum anual de solvent cu conţinut de COV(kg/an)

X(E) m

Y(N) m

X(E) m

Y(N) m

X(E) m

Y(N) m

Marcarea drumurilor, parcări, pavaje

   

vopsele convenţionale pe bază de solvent

            

turn

  

Protecţie poduri

   

vopsele cu conţinut ridicat de solide (alchidice)

            

platformă industriala

  

Protecţie platformă industrială

   

vopsele pe bază de apă

            

platformă marină

  

Protecţie platformă marină

   

vopsele cu conţinut scăzut de solvent (epoxidice)

            

parapeţi

  

etc.

   

vopsele cu conţinut scăzut de solvent (poliuratenice)

            

etc.

  
    

vopsele cu conţinut scăzut de solvent (întărirea vopselei sub acţiunea radiaţiei IR sau UV)

               
    

vopsele sub formă de pulbere

               
    

lac

               
    

grund

               
    

etc.

               
    

Solvent pentru diluarea vopselelor

 

100

             
3.28._
3.28.1. Informaţii referitoare la unităţile în care se aplică adezivi

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Utilizarea altor produse Aplicarea adezivilor

3.D.3

-

NU

Fabricarea încălţămintei sau Acoperirea cu adeziv

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.28.2. Informaţii referitoare la utilizarea adezivilor

Denumire instalaţie

Activitate

Date privind consumurile anuale

Date privind producţia anuală

Număr lunar de ore funcţionare

Tip

Cantitate utilizată (tone/an)

Conţinutul de COVnm (% de masă)

Tip produs

Cantitate produsa

UM

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

  

adeziv

  

încălţăminte

 

perechi

            
  

solvent

  

bandă adezivă

 

m2

            
                    
                    

Denumire instalaţie

Denumire coş

Caracteristici coş

Sisteme control emisii

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent gazos m3/h

Compuşi organici volatili (COVnm)

(X(E) m

Y(N) m

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

        

filtru cu cărbune activ

   
        

etc.

   
            
            

Denumire instalaţie

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate/instalaţie, cf. Bilanţ anual COV

Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an)

Emisia fugitivă de COVnm (kg/an)

Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an)

Cantitatea de solvent regăsită în produs (kg/an)

Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an)

      
      
      
      
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare instalaţie deţinută.
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de COVnm regăsită în produs (kg/an) reprezintă valoarea O7 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an) reprezintă valoarea O5 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an) reprezintă valoarea O1, egală cu I1-O5-O7, din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
3.29._
3.29.1. Informaţii referitoare la unităţile de curăţare chimică uscată

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

degresare

3.B.1

-

NU

Curăţarea suprafeţelor

Alte tipuri de curăţare a suprafeţelor

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.29.2. Informaţii referitoare la activităţile de degresare cu solvenţi cu consumuri mai mari de 1 t/an

Tip echipament

Regim de lucru

Consumul de solvent

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent gazos m3/h

cicluri spălare/zi

zile/săptămână

săptămâni/an

Tip solvent utilizat

Consum anual de solvent (kg/an)

X(E) m

Y(N) m

cu circuit deschis

   

clorură de metilen

        

cu sistem de transport

   

percloretilenă

        

cu sistem închis

   

xilen

        
    

etc.

        

Tip echipament

Sisteme control emisii

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate/instalaţie, cf. Bilanţ anual COV

Compuşi organici volatili (COVnm)

Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an)

Emisia fugitivă de COVnm (kg/an)

Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an)

Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an)

Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an)

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

cu circuit deschis

filtru cu cărbune activ

        

cu sistem de transport

etc.

        

cu sistem închis

         
          
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare echipament deţinut.
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real (adaos pe parcursul anului pentru care se realizează inventarul).
Consumul total va corespunde valorii I1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O6 din bilanţul de COV.
Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an) reprezintă valoarea O5 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an) reprezintă valoarea O1, egală cu I1-O6-F-O5, din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
3.29.3. Informaţii referitoare la activităţile de degresare cu solvenţi cu consumuri mai mici de 1 t/an

Tip degresare

Tip echipament

Consumul de solvent

Sisteme control emisii

Cantitatea de deşeuri colectate din echipamentul de degresare (kg/an)

Compuşi organici volatili (COVnm)

Tip solvent utilizat

Consum anual real de solvent (kg/an)

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

manuală

cu laveta

clorură de metilen

 

filtru cu cărbune activ

    

imersie

cu circuit deschis

percloretilenă

 

etc.

    

pulverizare

cu sistem de transport

xilen

      

etc.

cu sistem închis

etc.

      
         
         
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare echipament deţinut.
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real.
3.30._
3.30.1. Informaţii referitoare la unităţile de curăţare chimică uscată

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

curăţare chimică

3.B.2

-

NU

punct 4. Curăţarea chimică "uscată" cf Anexei 1 la HG 699/2003 modificată şi completată

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.30.2. Informaţii referitoare la unităţile de curăţare chimică uscată

Tip echipament

Capacitate de încărcare (kg textile/ciclu de spălare)

Regim de lucru

Consumul de solvent

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent gazos m3/h

cicluri spălare/zi

zile/săptămână

săptămâni/an

Tip solvent utilizat

Consum anual de solvent (kg/an)

X(E) m

Y(N) m

cu circuit deschis

    

percloretilenă

        

cu sistem închis

    

hidrocarburi

        
     

etc.

        
              

Tip echipament

Sisteme control emisii

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate/instalaţie, cf. Bilanţ anual COV

Compuşi organici volatili (COVnm)

Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an)

Emisia fugitivă de COVnm (kg/an)

Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an)

Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an)

Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an)

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

cu circuit deschis

filtru cu cărbune activ

        

cu sistem închis

         
          
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare echipament deţinut.
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real în anul pentru care se realizează inventarul. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O6 din bilanţul de COV
Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an) reprezintă valoarea O5 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an) reprezintă valoarea O1, egală cu I1-O6-F-O5, din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
3.31._
3.31.1. Informaţii referitoare la unităţile în care se utilizează produse chimice (categorie cod NFR 3.C)

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Produse chimice

3.C

 

NU

  

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.31.2. Informaţii referitoare la activităţile de fabricare a poliesterilor, spumelor poliuretanice şi polistirenice

Denumire instalaţie

Activitate

Număr lunar de ore funcţionare

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

              
              
              
              

Denumire instalaţie

Date privind consumurile anuale

Date privind producţia anuală

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent gazos m3/h

Tip materii prime

Cantitate utilizată (tone/an)

Conţinutul de COVnm (% de masă)

Tip produs

Producţie anuală (tone/an)

X(E) m

Y(N) m

 

monomer

           
 

solvent

           
 

agent de expandare

           
 

etc.

           

Denumire instalaţie

Sisteme control emisii

Compuşi organici volatili (COVnm)

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

 

filtru cu cărbune activ

   
 

etc.

   
     
     
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare instalaţie deţinută.
3.31.3. Informaţii referitoare la activităţi de conversie a cauciucului, respectiv fabricarea anvelopelor

Denumire instalaţie/echipament

Activitate

Număr lunar de ore funcţionare

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Malaxor

mixare

            
 

frezare

            
 

calandrare

            
 

extrudare

            
 

vulcanizare

            
 

etc.

            

Denumire instalaţie/echipament

Date privind consumurile anuale

Date privind producţia anuală

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent m3/h

Tip materie primă

Cantitate utilizată (tone/an)

Tip produs*

Producţie anuală (tone/an)

X(E) m

Y(N) m

Malaxor

cauciuc

 

cauciuc tip ...

        
 

solvent

 

cauciuc tip ...

        
 

agenţi de colorare

 

etc.

        
 

etc.

          
            
            
            

Denumire instalaţie/echipament

Sisteme control emisii

Date privind emisiile de COVnm

Particule

Compuşi organici volatili (COVnm)

Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an)

Emisia fugitivă de COVnm (kg/an)

Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an)

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

Malaxor

  

filtru cu cărbune activ

      
   

etc.

      
          
          
          
          
          
          
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare instalaţie deţinută.
Tipurile de produse sunt reprezentate de:
1.diferite produse din cauciuc - altele decât anvelopele
2.anvelope
Dacă sunt disponibile date detaliate, "Tipul produsului" (cauciuc) se va specifica în conformitate cu reţetele prezentate în metodologia US EPA/AP-42
http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/draft/d04s12.pdf
În cazul în care se produc anvelope, tipurile de anvelope se vor specifica în conformitate cu metodologia NPI: Original equipment tyres, High Performance Tyres, Replacement Tyres
http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/frubber.html
Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale reprezintă emisiile dirijate - valoarea O1 - din bilanţul de COV, exprimată în kg/an.
3.31.4. Informaţii privind activităţile de suflare a bitumului

Denumire instalaţie/echipament

Cantitate bitum suflat (tone/an)

Număr lunar de ore funcţionare

În rafinării

Pentru fabricarea materialelor bitumate (carton bitumat, membrane bitumate, etc.)

Pentru pavarea drumurilor

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

                
                
                
                
                
                
                

Denumire instalaţie/echipament

Denumire coş

Caracteristici coş

Sisteme control emisii

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent gazos m3/h

Particule

Compuşi organici volatili (COVnm)

X(E) m

Y(N) m

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

              
              
              
              
              
              
              
3.31.5. Informaţii referitoare la activităţile de fabricare a produselor chimice speciale (medicamente)

Denumire instalaţie

Activitate

Număr lunar de ore funcţionare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

              
              
              
              

Denumire instalaţie

Date privind consumurile anuale

Date privind producţia anuală

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent m3/h

Tip materii prime

Cantitate utilizată (tone/an)

Conţinutul de COVnm (% de masă)

Tip produs

Producţie anuală (tone/an)

X(E) m

Y(N) m

 

solvent

           
 

etc.

           
             
             

Denumire instalaţie

Sisteme control emisii

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate, cf. Bilanţ anual COV

Compuşi organici volatili (COVnm)

Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an)

Emisia fugitivă de COVnm (kg/an)

Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an)

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

 

filtru cu cărbune activ

      
        
 

etc.

      
        
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare instalaţie deţinută.
Emisia totală de COVnm(kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale reprezintă emisiile dirijate - valoarea O1 - din bilanţul de COV, exprimată în kg/an.
3.31.6. Informaţii referitoare la activităţile de fabricare a vopselelor, cernelurilor şi adezivilor

Denumire instalaţie

Activitate

Număr lunar de ore funcţionare

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

              
              
              
              

Denumire instalaţie

Date privind consumurile anuale

Date privind producţia anuală

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent m3/h

Tip materii prime

Cantitate utilizată (tone/an)

Conţinutul de COVnm (% de masă)

Tip produs

Producţie anuală (tone/an)

Conţinutul de COVnm (% de masă)

X(E)m

Y(N)m

 

solvent

            
 

pigmenţi

            
 

etc.

            
              

Denumire instalaţie

Sisteme control emisii

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate, cf. Bilanţ anual COV

Compuşi organici volatili (COVnm)

Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an)

Emisia fugitivă de COVnm (kg/an)

Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an)

Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an)

Cantitatea de solvent regăsită în produs (kg/an) (kg/an)

Cantitatea de COVnm recuperată şi utilizată în alte scopuri (kg/an)

Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an)

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

 

filtru cu cărbune activ

          
 

etc.

          
            
            
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare instalaţie deţinută.
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O6 din bilanţul de COV.
Cantitatea de COVnm regăsită în produs (kg/an) reprezintă valoarea O7 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de COVnm recuperată şi utilizată în alte scopuri (kg/an) reprezintă valoarea O8 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Suma cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control reprezintă valoarea O5 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Suma emisiilor dirijate O1 va fi egală cu I1-O5-O6-O7-O8.
3.31.7. Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea solvenţilor
Rezervoare verticale

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Înălţime totală (m)

Diametru (m)

Înălţime maximă lichid (m)

Înălţime medie lichid (m)

           
           
           
           

Cod identificare rezervor

Volum de lucru (m3)

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Înălţime capac (m)

Rază capac tip dom (m)

Pantă capac conic*

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

          
          
          
          
* Panta se defineşte ca raportul dintre înălţimea capacului şi diametrul rezervorului.
Rezervoare orizontale

Cod identificare rezervor

Capacitate utilă de stocare

UM

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m3)

Număr umpleri/an

Număr goliri/an

Lungime totală (m)

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)

          
          
          
          

Cod identificare rezervor

Rezervor încălzit (I)/neîncălzit (N)

Culoare rezervor

Poziţionare (subteran/suprateran)

Coordonate rezervor

X(E) m

Y(N) m

      
      
      
      
* Tipuri etanşeizare: mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori.
3.32._
3.32.1. Informaţii referitoare la tipografii

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Tipărire pe tipărire ofset cu uscare prin încălzire

3.D.1

-

NU

punct 1. Tipărire pe tipărire ofset cu uscare prin încălzire, cf Anexei 1 la HG 699/2003 modificată şi completată

NU

 

Rotogravura de editare

3.D.1

-

NU

punct 2. Rotogravura de editare, cf Anexei 1 la HG 699/2003 modificată şi completată

NU

 

Flexografie

3.D.1

-

NU

punct 3. Alte tipuri de tipărire, cf Anexei 1 la HG 699/2003 modificată şi completată

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.32.2. Informaţii referitoare la tipografii

Tehnici Tipărire

Tip maşină

Regim de lucru

Consumuri

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent gazos m3/h

ore/zi

zile/săptămână

săptămâni/an

Tip materie primă

Consum anual (kg/an)

Conţinut de solvent %

X(E)m

Y(N)m

Tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

    

cerneală

         
    

soluţie de umezire

         
    

solvent pentru diluarea cernelurilor

         
    

...........

         

Rotogravura de editare

    

cerneală

         
    

soluţie de umezire

         
    

solvent pentru diluarea cernelurilor

         
    

...........

         

Flexografie de mică dimensiune, pentru tipărirea ambalajelor

              

Flexografie de mare dimensiune, pentru tipărirea ambalajelor

              

Rotogravura pentru tipărirea ambalajelor

              
3.32.3. _

Tehnici Tipărire

Sisteme control emisii

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate, cf. Bilanţ anual COV

Compuşi organici volatili (COVnm)

Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an)

Emisia fugitivă de COVnm (kg/an)

Cantitatea de solvenţi organici reţinută în materialele tipărite (kg)

Cantitatea de solvenţi organici din emisiile necaptate (kg COVnm/an)

Cantitatea de solvenţi organici reţinută în sistemele de reducere a emisiilor (kg COVnm/an)

Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg)

Cantitatea de solvenţi organici eliberaţi în alte moduri (kg)

Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an)

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

Tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

oxidare termică

   

I1

F

O3

O4

O5

O6

O9

O1

filtru cu cărbune activ

           
            
            

Rotogravura de editare

            
            
            
            

Flexografie de mică dimensiune, pentru tipărirea ambalajelor

            

Flexografie de mare dimensiune, pentru tipărirea ambalajelor

            
             
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare echipament deţinut.
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de solvenţi organici reţinută în materialele tiparite (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O3 din bilanţul de COV.
Cantitatea de solvenţi organici din emisiile necaptate (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O4 din bilanţul de COV.
Cantitatea de solvenţi organici reţinută în sistemele de reducere a emisiilor (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O5 din bilanţul de COV.
Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O6 din bilanţul de COV.
Cantitatea de solvenţi organici eliberaţi în alte moduri (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O9 din bilanţul de COV.
3.33._
3.33.1. Informaţii referitoare la unităţile în care se efectuează extracţia cu solvenţi a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Utilizarea altor produse

Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

3.D.3

-

NU

Extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.33.2. Informaţii referitoare la activităţile de extracţie cu solvenţi a grăsimilor şi uleiurilor

Denumire instalaţie

Activitate

Date privind consumurile

Date privind producţia

Număr lunar de ore funcţionare

Materii prime

Consumul de solvent

Tip produs

Producţie anuală (tone/an)

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

Tip seminţe

Cantitatea de seminţe procesată (tone/an)

Tip solvent utilizat

Consum anual real de solvent (kg/an)

    

ciclohexan

 

ulei floarea soarelui

             
                    

Denumire instalaţie

Denumire coş

Caracteristici coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit efluent gazos m3/h

X(E) m

Y(N) m

        
        
        
        

Denumire instalaţie

Sisteme control emisii

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate/instalaţie, cf. Bilanţ anual COV

Compuşi organici volatili (COVnm)

Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an)

Emisia fugitivă de COVnm (kg/an)

Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an)

Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an)

Cantitatea de COVnm recuperată şi utilizată în alte scopuri (kg/an)

Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an)

denumire sistem 1

eficienţă sistem 1

denumire sistem 2

eficienţă sistem 2

 

filtru cu cărbune activ

         
 

etc.

         
           
           
Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare instalaţie deţinută.
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV exprimată în kg/an (F = I1-O1-O5-O6-O8 = O4).
Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an) reprezintă valoarea O5 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O6 din bilanţul de COV.
Cantitatea de COVnm recuperata şi utilizată în alte scopuri (kg/an) reprezintă valoarea O8 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Suma cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control reprezintă valoarea O5 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an) reprezintă valoarea O1, egală cu I1-O5-O6-O8, din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
3.34.Informaţii referitoare la fumat

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Utilizarea altor produse Fumat

3.D.3

-

NU

-

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
Informaţii referitoare la fumat

Consum tutun (tone/an)

Producţie livrată pe piaţa internă

(în echivalent tone tutun/an)

  
3.35._
3.35.1. Informaţii despre unităţile de creştere a animalelor

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere

4.B

6.6 (după caz)

NU

-

NU

Prepararea hranei animalelor

4.B

    

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.35.2. Informaţii despre creşterea animalelor

Nr. crt.

Exploataţie agricolă

Localizarea exploataţiei agricole

Clasificare NFR

Localitate

Cod Siruta

Strada

Nr.

X(E) poarta principală (Stereo70 metri)

Y(N) poarta principală (Stereo70 metri)

Cod NFR

Categorie NFR

          
          
          

Nr. crt.

Efective de animale

Păşunat

Categorii de animale

Populaţia medie anuală (PMAanimal) - capete

Numărul de animale crescute în cursul anului - nprod

Numărul mediu de cicluri de producţie pe an-nciclu

durata medie anuală de neocupare a grajdurilor

durata medie anuală de curăţenie a grajdurilor (exprimată în zile)- tcurat

rata mortalităţii animalelor - rm

Numărul total al animalelor din exploataţie care păşunează

Suprafaţa păşunată în ultimul an (Hectare)

Durata păşunatului (Număr de luni pe an)

Tip păşune (păşune care aparţine exploataţiei agricole/păşune comuna)

            
            
            
            
            

Nr. crt.

Adăposturi pentru animale

Gestionare dejecţii

Fertilizare cu dejecţii

Tip Adăpost

Număr de locuri

Tip dejecţie

Tip unitate de stocare

Capacitate

Tip de acoperire a unităţii de stocare

Eficienţa de reducere a emisiilor

Suprafaţa agricolă utilizată pe

Suprafaţa agricolă utilizată pe

Fără Incorporare imediată

Cu Incorporare imediată (prin procedeu mecanic)

Fără Incorporare imediată

Cu Incorporare imediată (prin procedeu mecanic)

            
            
            
            
            
Notă
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor lagunelor, delimitarea suprafeţelor fertilizate cu dejecţii animaliere. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.35.3. Informaţii despre utilajele mobile şi vehiculele utilizate în unităţile de creştere a animalelor

Utilaje mobile

Vehicule

Tip de utilaj mobil

Număr de utilaje de acelaşi tip utilizate simultan

Puterea motorului

UM (kW sau CP)

Tip carburant

Consum carburant (t/an)

Tip vehicul

Număr de vehicule de acelaşi tip utilizate simultan

Puterea motorului

UM (kW sau CP)

Tip carburant

Consum carburant (t/an)

Parcurs mediu anual în incinta (km)

      

Camion aprovizionare

      
             
             
             
             
Notă:
Se vor include, după caz, şi utilajele folosite pentru aplicarea dejecţiilor pe teren.
3.35.4. Informaţii privind prepararea hranei animalelor

Denumire instalaţiei

Tip instalaţie măcinare

Tip cereale procesate

Operaţii

Cantitate (tone/an)

Mijloc transport/ Echipament

Frecvenţa operaţiei

Perioada din an

Sisteme de reducere a emisiilor de particule

Coordonate instalaţie

Caracteristici sursă

Denumire

Eficienţă

X(E) m

Y(N) m

Înălţime coş (m)

Diametru (m)

Debit de evacuare m3/h

   

Recepţie cereale

           
   

Curăţare cereale

           
 

Moară cu ciocane

 

Măcinare cereale

           
 

Moară preparare fulgi

 

Măcinare cereale

           
 

Zdrobitor

 

Măcinare cereale

           
   

Amestecare cereale

           
   

Condiţionare cereale

           
   

Peletizare

           
   

Livrare

           
3.35.5. Categorii NFR/Categorii de animale/Tip Adăposturi

Cod NFR

NFR Category Name

Denumire categorie NFR

Livestock class

Categorii de animale

Specii de animale

Adăposturi

4.B

manure management

gestiune dejecţii

Dairy cows (100901)

Vaci de lapte (100901)

Bovine

a) Stabulaţie în sistem legat - dejecţii solide şi lichide

4.B.1

cattle

bovine

Other cattle (100902)

Alte bovine (100902)

b) Stabulaţie în sistem legat - dejecţii semilichide

4.B.1.a

dairy cattle

vaci de lapte

Fatting pigs (100903)

Porci pentru grăsime (100903)

c) Stabulaţie în sistem liber - dejecţii solide şi lichide

4.B.1.b

non-dairy cattle

alte bovine

Sows (100904)

Scroafe (100904)

d) Stabulaţie în sistem liber - dejecţii semilichide

4.B.2

buffalo

bivoli

Sheep & goats (100905)

Ovine şi caprine (100905)

e) Altele

4.B.3

sheep

ovine

Horses etc (100906)

Cai etc. (100906)

Porcine

a) Cu podele acoperite parţial cu grătare

4.B.4

goats

caprine

Laying hens (100907)

Găini de ouă (100907)

b) Cu podele acoperite integral cu grătare

4.B.5

camels and llamas

cămile şi lame

Broilers (100908)

Pui de carne (100908)

c) Cu aşternuturi de paie (litieră profundă - stabulaţie liberă)

4.B.6

horses

cai

Turkeys (100909)

Curcani (100909)

d) Altele

4.B.7

mules and asses

catâri şi măgari

Ducks (100909)

Raţe (100909)

Găini pentru ouă

a) Cu aşternuturi de paie (creştere liberă la sol)

4.B.8

swine

porcine

Geese (100909)

Gâşte (100909)

b) Baterii (toate tipurile)

4.B.9

poultry

păsări

Fur animals (1009100

Animale de blană (1009100

- cu centură pentru dejecţii

4.B.9.a

laying hens

găini de ouă

Camels (100913)

Cămile (100913)

- cu fose

4.B.9.b

broilers

pui de carne

Buffalos (100914)

Bivoli (100914)

- supraetajate

4.B.9.c

turkeys

curcani

  

c) Altele

4.B.9.d

other poultry

alte păsări

    

4.B.10

anaerobic lagoons

lagune anaerobe

    

4.B.11

liquid systems

sisteme lichide

    

4.B.12

solid storage and dry lot

stocare dejecţii solide şi paturi de uscare

    

4.B.13

other

altele

    
3.36._
3.36.1. Informaţii despre unităţile de cultivare a plantelor

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Cultivarea plantelor şi terenuri agricole

4.D

-

NU

-

NU

      

Alte activităţi agricole

4.G

-

NU

-

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.36.2. Informaţii despre unităţile de cultivare a plantelor

Nr. crt.

Exploataţie agricolă

Localizarea exploataţiei agricole

Localitate

Cod Siruta

Strada

Nr.

X(E) poarta principală (Stereo70 metri)

Y(N) poarta principală (Stereo70 metri)

        
        
        
        

Nr. crt.

Culturi agricole

Suprafaţa totală cultivată [ha]

Cultura agricolă de tip i***

Mărimea anuală a recoltei pentru tipul i*** de cultură agricolă [kg/ha]

Suprafaţa cultivată cu tipul i*** de cultură agricolă [ha]

Suprafaţă mirişte arsă [ha]

Cantităţi resturi vegetale arse (altele decât miriştea) [tone]

       
       
       
       

Nr. crt.

Exploataţie agricolă

Fertilizatori

% din suprafaţa totală cultivată pe care se aplică 3 fertilizatori

Fertilizatorul de tip i*

Suprafaţa pe care se aplică fertilizatorul i* [ha]

% din suprafaţa pe care se aplică fertilizatorul i, cu soluri alcaline (pH> 7)

% din suprafaţa pe care se aplică fertilizatorul i, cu soluri acide (pH< 7)

Cantitatea totală anuală aplicată de fertilizatori pe bază de azot

        
        
        
        

Nr. crt.

Fertilizatori

Pesticide

UM (kg sau kg N)

Cantitatea totală anuală aplicată de fertilizator i* (kg sau kg N)

UM (kg sau kg N)

Perioada/perioadele de aplicare din an, pentru fertilizatorul i*

Metoda de aplicare a fertilizatorului i* (împrăştiere, încorporare imediată în sol prin procedee mecanice, aplicare sub formă de soluţie)

Pesticidul de tip i*

Suprafaţa pe care se aplică pesticidul i** [ha]

Cantitatea totală anuală aplicată de pesticid i** (kg)

Perioada/perioadele de aplicare din an, pentru pesticidul i**

          
          
          
          

Nr. crt.

Exploataţie agricolă

Tratarea fânului şi paielor cu amoniac

Operaţii agricole

Cantitatea anuală de amoniac utilizată [t/an]

Perioada/perioadele din an de efectuare a operaţiei

Tip operaţie agricolă ****

Perioada/perioadele din an de efectuare a operaţiei

Durata efectuării operaţiei

Frecvenţa anuală a efectuării operaţiei

        
        
        
        

Nr. crt.

Utilaje agricole

Cantităţi folie material plastic arse (kg)

Tip i de utilaj agricol utilizat

Număr de utilaje de tipul i utilizate simultan

Puterea motorului

UM (kW sau CP)

Tip carburant

Consum carburant (t/an)

        
        
        
        
        
Notă
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor cultivate (pe tipuri de culturi), delimitarea suprafeţelor fertilizate, delimitarea suprafeţelor pe care s-au aplicat pesticide. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
În cazul în care nu se cunosc cantităţile de resturi vegetale arse, dar se practică această activitate, în coloana N "Cantităţi resturi vegetale arse (altele decât miriştea) [tone]" se va menţiona DA. În cazul în care nu se practică această activitate, în coloana N se va menţiona NU.

* Tipuri de fertilizatori

** Tipuri de pesticide

*** Tipuri de culturi agricole

**** Operaţii agricole

Sulfat de amoniu

Aldrin

Grâu

Cultivare

Nitrat de amoniu

Clordan

Secară

Recoltare

Nitrat de amoniu şi calciu

Diclorodifeniltricloroetan (DDT)

Orz

Curăţare recoltă

Amoniac anhidru

Dieldrin

Ovăz

Uscare recoltă

Uree

Endrin

Orez

Altele

Soluţii de azot

Heptaclor

Porumb

 

Fosfaţi de amoniu

Hexaclorobenzen (HCB)

Alte culturi pe teren arabil

 

Alţi fertilizatori pe bază de azot

Mirex

Fasole

 

Nămol de epurare

Toxafen

Mazăre

 

Dejecţii animaliere

Pentaclorofenol (PCP)

Soia

 
 

Lindan

Iarbă

 
 

Altele

Altele

 
3.37._
3.37.1. Informaţii privind depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Cod CAEN

      

Denumire activitate

 

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Depozitarea şi preprocesarea cerealelor în silozuri

4.D

-

NU

-

NU

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.37.2. Informaţii privind depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri

Denumire siloz

Tip cereale depozitate

Operaţii

Cantitate cereale (tone/an)

Mijloc transport/ Echipament

Frecvenţa operaţiei

Perioada din an

Sisteme de reducere a emisiilor de particule

Coordonate siloz

Înălţime siloz (m)

Denumire

Eficienţă

X(E) m

Y(N) m

  

Recepţie cereale

         
  

Curăţare cereale

         
  

Uscare cereale

         
  

Manevrare cereale în siloz

         
  

Buncăr depozitare

         
  

Expediere cereale

         
3.38._
3.38.1. Informaţii referitoare la depozitele de deşeuri municipale solide şi activităţi conexe

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC

cod IPPC

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Depozitarea deşeurilor municipale solide

6.A

5,4

 

-

 

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.38.2. Informaţii referitoare la depozitele de deşeuri municipale solide

Denumire depozit deşeuri municipale

Număr celule, conform proiectului

Număr celule închise

Număr celule active

Capacitate totală de depozitare (m3)

Suprafaţa depozit (m2)

Cantitatea totală de deşeuri depozitată de la deschidere, inclusiv anul de inventariere

Suprafaţa celule active (m2)

Suprafaţa celule închise (m2)

         
         
         
Informaţiile de mai jos vor fi furnizate pentru fiecare celulă a depozitului

Celula nr. ...

Anul de începere a depozitării/Vârsta celulei (ani)

Anul închiderii celulei/Timpul trecut de la încetarea depozitîrii (ani)

Capacitate totală de depozitare (m3)

Cantitatea de deşeuri depozitată (tone)*

Suprafaţa celulei (m2)

Cantitatea anuală de deşeuri depozitate, pe parcursul vieţii active a celulei (tone)**

Sistem de colectare a gazelor de depozit (DA/NU)

Sistem de ardere la faclă a gazelor de depozit (DA/NU)

Sistem de valorificare a gazelor de depozit (DA/NU)

Eficienţa sistemului de colectare a gazelor de depozit (%)

Tip sistem valorificare a gazelor de depozit***

            
            

Celula nr. ..

Caracteristici faclă/coş sistem valorificare a gazelor de depozit

Denumire faclă/coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze evacuate (m/s)

Debit gaze evacuate

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

          
          
          
          
** Vor fi furnizate cantităţile de deşeuri depozitate în fiecare an, pe parcursul vieţii active a celulei (de la începutul activităţii de depozitare).
Dacă aceste date nu sunt disponibile, va fi furnizată cantitatea medie de deşeuri depozitate anual, pe parcursul vieţii active a celulei.
*** Cazan apă caldă/cazan abur + generator energie electrică, turbină cu gaze, motor cu gaze.
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţei depozitului.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.38.3. Informaţii activităţi conexe

Cantitatea de material inert de acoperire intermediară/finală a unor celule, utilizată în anul de inventariere (tone)

Cantitatea de levigat epurată în anul de inventariere (m3)

  
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă, inclusiv generator energie electrică

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Încărcător frontal

      

Buldozer

      

Compactor

      

etc.

      
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

       
       
       
       
3.39._
3.39.1. Informaţii referitoare la staţiile de compostare a deşeurilor organice şi activităţi conexe

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC

cod IPPC

COV cod 699

SEVESO (DA/NU)

Compostarea deşeurilor organice

6.D

 

-

-

 

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.39.2. Informaţii privind compostarea deşeurilor organice

Denumire staţie compostare deşeuri organice

Cantitatea de deşeuri organice compostate în anul de inventariere (tone)

Cantitatea de compost produs în anul de inventariere (tone)

Număr de şarje de deşeuri compostate anual

Durata unei şarje (zile)

Suprafaţa utilizată pentru compostare în anul de inventariere (m2)

      
      
      
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de compostare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor.
3.39.3. Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă, inclusiv generator energie electrică

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
       
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

       
       
       
       
3.40._
3.40.1. Informaţii referitoare la staţiile de epurare a apelor uzate menajere

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC

cod IPPC

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Epurarea apelor uzate menajere

6.B

  

-

 

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.40.2. Informaţii privind epurarea apelor uzate menajere

Denumire staţie epurare ape uzate menajere

Cantitatea de ape uzate menajere epurate în anul de inventariere (m3)

Capacitatea de epurare a staţiei (m3 ape uzate epurate/zi)

Număr zilnic de ore de funcţionare

Număr de ore de funcţionare lunar

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

                
                
                
                

Denumire staţie epurare ape uzate menajere

Descriere sistem de management al nămolului de epurare (împrăştiere pe teren, etc.)

Cantitatea anuală de nămol de epurare împrăştiată pe teren (tone) *

Conţinutul de amoniac al nămolului de epurare împrăştiat pe teren (% masă)*

Suprafaţa utilizată pentru împrăştierea pe teren a nămolului de epurare (m2)*

     
     
     
     
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor utilizate pentru împrăştierea pe teren a nămolului de epurare (dacă este cazul).
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.40.3. Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă, inclusiv generator energie electrică

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
       
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

       
       
       
       
3.41._
3.41.1. Informaţii referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor medicale, industriale, municipale şi activităţi conexe

Denumire operator economic

Ex. S.C. Mondeco SRL

     

Denumire obiectiv

Ex. Punct de lucru central

     

Adresa obiectiv

Ex.: Str. Energeticianului, nr. 5, Municipiul Suceava, Judeţul SUCEAVA

     

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

Ex: 382

     

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC

cod IPPC

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Incinerare deşeuri medicale/industriale/municipale

6.C.a/6.C.b/6.C.c

 

5.1/5.2/5.3

-

 

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.41.2. Informaţii privind incinerarea deşeurilor

Denumire instalaţie incinerare

Tip ardere\ cuptor incinerare

Număr camere de ardere

Temperatura camera de ardere 1

Temperatura camera de ardere 2

Tip proces (cu/fără recuperare de căldură)

Date deşeuri

Regim de funcţionare instalaţie (continua/ şarje)

Număr zilnic de ore de funcţionare/ Număr şarje/ zi

Durata de incinerare a unei şarje (dacă este cazul)

Tip*

Cantitate incinerată anual (tone)

           
           

Denumire instalaţie incinerare

Număr de ore de funcţionare lunar

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

             
             
             
             
             
             

Denumire instalaţie incinerare

Caracteristici coş

Denumire coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze evacuate (m/s)

Debit gaze evacuate

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

          
          
          
          

Denumire instalaţie incinerare

Sistem de reducere emisii 1

Sistem de reducere emisii 2

Sistem de reducere emisii 3

Valori limită autorizate

Poluanţi

NOx

SO2

CO

Particule

...

Tip sistem reducere

Poluanţi

Eficienţă reducere (%)

Tip sistem reducere

Poluanţi

Eficienţă reducere (%)

Tip sistem reducere

Poluanţi

Eficienţă reducere (%)

mg/Nm3

 

filtru cu saci

Particule

98

scruber umed

HCl

96

        
   

HF

96

        
   

SO2

96

        
* Se va indica tipul de deşeuri incinerate: medicale, industriale/nămol de epurare sau municipale.
3.41.3. Alte procese şi activităţi generatoare de emisii - preprocesare şi depozitare deşeuri solide care urmează a fi incinerate, managementul deşeurilor rezultate în urma incinerării
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea activităţilor de preprocesare, depozitare deşeuri spre incinerare, managementul deşeurilor de incinerare, inclusiv principalele echipamente aferente
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Instalaţii locale captare şi evacuare poluanţi: echipamentul/operaţia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hală, atelier), tip ventilaţie (mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice evacuări
Sisteme de reducere emisii dacă există, tipul şi eficienţa acestora.
Suprafeţe de depozitare a deşeurilor care urmează a fi incinerate, respectiv a deşeurilor rezultate în urma incinerării
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru: delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă, inclusiv generator energie electrică

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
       
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

       
       
       
       
3.42._
3.42.1. Informaţii referitoare la crematoriile umane sau de cadavre de animale şi activităţi conexe

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC

cod IPPC

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Crematorii

6.C.d

 

6,5

-

 

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.42.2. Informaţii privind arderea corpurilor umane sau resturilor animale

Denumire instalaţie

Tip crematoriu (uman/de cadavre animale)

Tip cadavre animale incinerate, dacă este cazul (oi/vaci/etc.)

Număr camere de ardere

Temperatura camera de ardere 1

Temperatura camera de ardere 2

Date activitate

Număr de cadavre umane/cantităţi deşeuri animale incinerate pe an

Durata incinerării unui cadavru

        
        

Denumire instalaţie

Număr de ore de funcţionare lunar

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

             
             
             
             
             
             

Denumire instalaţie

Caracteristici coş

Denumire coş

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze evacuate (m/s)

Debit gaze evacuate

Temp. gaze (°C)

X(E) m

Y(N) m

Nm3/h

m3/h

          
          
          
          

Denumire instalaţie

Sistem de reducere emisii 1

Sistem de reducere emisii 2

Sistem de reducere emisii 3

Valori limită autorizate

Poluanţi

NOx

SO2

CO

Particule

...

Tip sistem reducere

Poluanţi

Eficienţă reducere (%)

Tip sistem reducere

Poluanţi

Eficienţă reducere (%)

Tip sistem reducere

Poluanţi

Eficienţă reducere (%)

mg/Nm3

 

filtru cu saci

Particule

98

scruber umed

HCl

96

        
  

HF

96

        
  

SO2

96

        
3.42.3. Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă, inclusiv generator energie electrică

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

       
       
       
       
Informaţii privind traficul intern

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km

Număr de ore de funcţionare pe an

Kilometraj anual parcurs în incintă (km)

       
       
       
       
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru delimitarea perimetrului unităţii.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.43._
3.43.1. Informaţii referitoare la procesarea nisipului şi agregatelor

Denumire operator economic

      

Denumire obiectiv

      

Profil de activitate

      

Adresa obiectiv

      

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) = ... m

     

Y(N) = ... m

     

Cod CAEN

      

Denumire instalaţii/activitate

Activitate 1

cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Procesarea nisipului şi agregatelor

7.A.1

-

NU

-

NU

etc.

     

Persoana contact

      

Telefon

      

Fax

      

Email

      
3.43.2. Informaţii privind procesarea nisipului şi agregatelor

Denumire operaţie

Denumire instalaţie/echipament

Capacitate instalaţie/echipament (tone/oră)

Cantitate procesată (tone/an)

Denumire coş

Caracteristici coş

Sistem/măsura de reducere a emisiilor

coordonate coş

H (m)

Diametru (m)

Viteză gaze (m/s)

Debit aer evacuat m3/h

Temperatura (°C)

Descriere

Poluant

eficienţă (%)

X(E) m

Y(N) m

               
               
În cazul în care emisiile asociate activităţilor nu sunt captate şi evacuate prin instalaţii locale, se va menţiona locul activităţilor şi modul în care emisiile sunt evacuate în atmosferă:
incintă închisă prevăzută cu instalaţie de ventilaţie mecanică de hală - datele se completează în coloana "Coşuri"
incintă închisă fără instalaţie de ventilaţie mecanică de hală
în aer liber/spaţiu acoperit
Informaţii privind eroziunea eoliană de pe halde

Suprafaţă halde (ha)

 
Informaţii privind funcţionarea altor utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Tip utilaj/echipament

Număr

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Încărcător frontal

      

Etc.

      
Informaţii privind traficul vehiculelor în incintă

Tip vehicul

Număr

Capacitate utilă (tone)

Masa medie a vehiculului (tone)

Număr roţi/vehicul

Viteza medie de deplasare (km/h)

Tip carburant

Consum specific (l/100 km)

Număr de ore de funcţionare pe an

Consum anual de carburant pe tip de vehicul (tone/an)

Kilometraj anual parcurs în incintă pe tipuri de drum (km)

Drumuri pavate

Drumuri nepavate

            
            
            
Se defineşte "Masa medie a vehiculului" ca medie între Masa vehiculului mediu încărcat şi Masa vehiculului neîncărcat.
3.44._
3.44.1. Informaţii privind vulcanii
Furnizor de date ............

Localizarea vulcanului

Tipul vulcanului

Stadiul de activitate

Zona tectonică a vulcanului

Compoziţia magmei

Coordonate Stereo 70

X(E) m

Y(N) m

Arc

Non-arc

Liniştit

În erupţie

Zonă subducţie

Zonă de rift

Insulă oceanică

Bazaltică

Foarte diferenţiată

           
3.44.2. Informaţii privind incendiile de pădure

Denumirea zonei în care s-a produs incendiul

Tip de vegetaţie

Suprafaţa arsă (m2)

Masa totală de vegetaţie arsă (kg/ha)

Perioada în care a avut loc evenimentul

 

pădure foioase

   
 

pădure conifere

   
 

arbuşti

   
 

ierboasă

   
     
Notă:
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru delimitarea suprafeţelor de vegetaţie arse.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.44.3. Informaţii privind pădurile de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate

Denumirea zonei împădurite

Suprafaţă pădure (ha)

Tip pădure

Familie

Specii (denumire latină)

Suprafaţa pentru fiecare specie (m2)

Densitatea de masă foliară (g/m2)

Foioase/Conifere

Amenajate/Neamenajate

Pădure 1

   

Familie 1

Specie 1

  
  

Specie 2

  
   

Familie 2

Specie 3

  
Notă:
Pentru aceste păduri se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70.
Dacă sunt disponibile se vor furniza informaţii GIS zonarea pădurilor pe tipuri (foioase, conifere), precum şi zonarea poienilor.
3.44.4. Informaţii privind alte tipuri de vegetaţie (păşuni, pajişti, fâneţe, etc.)

Denumirea zonei de interes

Suprafaţa totală (ha)

Tip vegetaţie

Familie

Specii (denumire latină)

Suprafaţa pentru fiecare specie (m2)

Densitatea de masă foliară (g/m2)

  

păşune montană

Familie 1

Specie 1

  

Specie 2

  
 

fâneaţă

Familie 2

Specie 3

  
  

etc.

    
       
Notă:
Se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70 asociate suprafeţelor totale ocupate.
Dacă sunt disponibile, se vor furniza informaţii GIS privind zonarea pe specii.
3.44.5. Informaţii privind zonele umede, mlaştini, lacuri

Denumirea mlaştinilor

Suprafaţa totală (ha)

  
  
  
  
  
Notă:
Se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70 asociate suprafeţelor totale ocupate.
3.44.6. Informaţii privind populaţiile de animale şi păsări sălbatice

Denumirea zonei interes

Suprafaţa zonei (ha)

Familie

Specii (denumire latină)

Număr animale/păsări

Categorie păsări cf. Ghid EMEP/EEA 2009

Factor de emisie*

       
       
       
Notă:
Se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70 asociate suprafeţelor totale ocupate.
Se vor indica factorii de emisie pentru fiecare specie:
factorii de emisie pentru speciile indicate de Ghid (tabel 8.1)
factorii de emisie stabiliţi în cadrul grupului de lucru pentru celelalte specii derivaţi în raport cu greutatea animalului
3.44.7. Informaţii privind emisii de gaze din litosferă

Denumirea zonei interes

Suprafaţa zonei (ha)

Tipul sursei de emisie

vulcani noroioşi

zăcăminte geotermale

zăcăminte ţiţei

zăcăminte cărbune

      
      
      
      
Notă:
Se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70 pentru delimitarea zonelor de interes.
3.44.8. Informaţii privind solurile de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; solurile de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie

Denumirea zonei de interes

Suprafaţa zonei (ha)

Categorii de folosinţă a terenurilor

Valorile medii lunare ale temperaturii aerului (oC)

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

  

păşuni şi fâneţe

            
  

păduri

            
  

zone umede

            
Notă:
Se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70 pentru delimitarea zonelor de interes.
3.44.9. Informaţii privind descărcările electrice

Denumirea zonei de interes

Tipul descărcărilor electrice

Numărul descărcărilor

Altitudini sub 1 km

Altitudini 1-5 km

Altitudini peste 5 km

 

nor-pământ

   
 

nor-nor

   
     
     
     
Notă:
Se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70 pentru delimitarea zonelor de interes.
ANEXA nr. 4: FORMATELE utilizate de către autorităţile locale pentru protecţia mediului pentru transmiterea inventarelor locale de emisii către Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului, structură în cadrul instituţiei publice cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului
4.1.Operator

Id operator/deţinător date

Denumire operator

Profil activitate

Cod CAEN

Judeţ

Nume persoană contact

Telefon

Locaţii

Nr. locaţii

Data Realizării Inventarului

An

1

SC XXXX SA

Producere de energie electrică şi termică

 

Argeş

  

NU

1

zz/ll/aaaa

aaaa

2

SC XXXX SA

Extracţie petrol

 

Argeş

  

DA

3

zz/ll/aaaa

aaaa

3

SC YYYY SRL

Producţie mixturi asfaltice

 

Argeş

  

NU

1

zz/ll/aaaa

aaaa

4

ZZZZ

Transport rutier

 

Argeş

  

NU

1

zz/ll/aaaa

aaaa

           
           
4.2.Locaţii

Id operator/deţinător date

Denumire operator/deţinător date

Id Locaţie

Denumire locaţie

Judeţ

Localitate

Strada

Nr.

1

SC XXXX SA

1

Sediu central

Argeş

Piteşti

Libertăţii

84

2

SC XXXX SA

1

Sediu central

Argeş

Piteşti

Uzinei

2

2

SC YYYY SA

2

Schela Nicoresti

Argeş

Nicoreşti

Sălciei

15

3

SC ZZZZ SRL

1

Sediu central

Argeş

Curtea de Argeş

Biruinţei

9

4

XXXX

1

Sediu central

Argeş

Piteşti

Libertăţii

3

        
4.3.Instalaţii

Id Instalaţie

Id operator/deţinător date

Id locaţie

Denumire instalaţie

Capacitate de procesare instalată

Unitate de măsură capacitate instalată

Tip instalaţie IPPC/IMA/Alte directive

Descriere instalaţie

Grad mediu de încărcare instalaţie, pe perioada de funcţionare (%)

Comentarii tip instalaţie

          
          
          
          
          
4.4.Procese

Id Proces

Id operator/deţinător date

Id locaţie

Id instalaţie

Descriere proces

Cod NFR

Tip date privind activitatea (C/P/Altele)

Combustibil/ Produs/Altele

Consum/ Producţie/Altele

Unitate de măsură

1

1

1

 

Ardere cărbune Cazan 1

 

C

păcură

12530

tone/an

2

1

1

 

Ardere păcură Cazan 2

 

C

cărbune

95441

tone/an

3

2

1

 

Ardere gaze naturale CT

 

C

gaze naturale

773,4

tone/an

4

2

2

 

Ardere motorină CT

 

C

motorină

39

tone/an

5

2

2

 

Ardere păcură CT

 

C

păcură

70

tone/an

6

3

3

 

Prelucrare lemn

 

P

cherestea

4164

tone/an

7

1

4

 

Eroziune eoliană depozit cenuşă

 

Altele

Slam dens depozitat

15

ha

8

4

5

 

Emisii din trafic rutier A1

 

Altele

autovehicule

50000

autovehicule/zi

Putere calorifică inferioară

UM putere calorifică

Conţinut sulf în combustibil (% - procent masă)

Id Timp Variaţie

Tip sursă de emisie

Id sursă de emisie

a1

kcal/kg

1,5

1

1

1

a2

kcal/kg

1

2

1

2

a3

kcal/m3

NA

3

1

3

a4

kcal/kg

C.05

3

1

4

a1

kcal/kg

C.05

3

1

4

-

nu e cazul

nu e cazul

4

1

5

-

nu e cazul

nu e cazul

5

2

6

-

nu e cazul

nu e cazul

6

3

7

4.5.Emisii

Id emisie

Id Proces

Id instalaţie

Tip instalaţie IPPC/IMA/ Alte directive

Id operator/ deţinător date

Id locaţie

Id poluant

Denumire poluant

Metoda de estimare a emisie

Valoare emisie

UM emisie

Tip de Emisie (direct pe coş/prin Sisteme de Reţinere/ nedirijat)

Factor emisie fără SR/emisii nedirijate

UM factor emisie

Tip sistem de reţinere

Eficienţă sistem de reţinere (%)

Factor emisie cu SR

UM factor emisie cu SR

Referinţa factor emisie

1

1

    

1

NOx

monitorizare continuă

500

tone/an

Coş

nu e cazul

nu e cazul

 

0

nu e cazul

nu e cazul

 

2

1

    

2

SO2

monitorizare continuă

1000

tone/an

SR

nu e cazul

nu e cazul

instalaţie desulfurare

95

nu e cazul

nu e cazul

 

3

1

    

3

PM10

monitorizare continuă

250

tone/an

SR

nu e cazul

nu e cazul

electrofiltru

98

nu e cazul

nu e cazul

 

4

1

    

4

PM2.5

monitorizare continuă

150

tone/an

SR

nu e cazul

nu e cazul

electrofiltru

95

nu e cazul

nu e cazul

 

5

1

    

5

CO

monitorizare continuă

750

tone/an

Coş

nu e cazul

nu e cazul

 

0

nu e cazul

nu e cazul

 

6

1

    

6

As

factor de emisie

15

kg/an

SR

X

kg/tonă

electrofiltru

98

nu e cazul

nu e cazul

 

7

1

    

7

Cd

factor de emisie

10

kg/an

SR

X

kg/tonă

electrofiltru

98

nu e cazul

nu e cazul

 

8

2

    

1

NOx

monitorizare continuă

400

tone/an

Coş

nu e cazul

nu e cazul

 

0

nu e cazul

nu e cazul

 

9

2

    

2

SO2

monitorizare continuă

800

tone/an

SR

nu e cazul

nu e cazul

instalaţie desulfurare

95

nu e cazul

nu e cazul

 

10

2

    

3

PM10

monitorizare continuă

200

tone/an

SR

nu e cazul

nu e cazul

electrofiltru

98

nu e cazul

nu e cazul

 

11

2

    

4

PM2.5

monitorizare continuă

120

tone/an

SR

nu e cazul

nu e cazul

electrofiltru

95

nu e cazul

nu e cazul

 

12

2

    

5

CO

monitorizare continuă

600

tone/an

Cos

nu e cazul

nu e cazul

 

0

nu e cazul

nu e cazul

 

13

2

    

6

As

factor de emisie

15

kg/an

SR

X

kg/tona

electrofiltru

98

nu e cazul

nu e cazul

 

14

2

    

7

Cd

factor de emisie

10

kg/an

SR

X

kg/tona

electrofiltru

98

nu e cazul

nu e cazul

 

15

3

    

1

NOx

factor de emisie

500

tone/an

cos

XX

g/GJ

 

0

nu e cazul

nu e cazul

 

16

3

    

2

SO2

factor de emisie

1000

tone/an

cos

XX

g/GJ

 

0

nu e cazul

nu e cazul

 
4.6.Coşuri

Id operator/ deţinător date

Denumire operator/ deţinător date

Id Locaţie

Id sursă emisie (Coş)

Denumire sursă punctuală (coş)

Înălţime Coş (m)

Diametru Coş (m)

Temperatură Gaze Evacuate (oC)

Viteză Gaze Evacuate (m/s)

Debit Gaze Evacuate (m3/s)

Metodă de estimare debit gaze evacuate

Conţinut real de oxigen (%)

Conţinut standard de oxigen (%)

Înălţimea clădiri de sub coş (m)

Comentarii

1

SC XXXX SA

1

1

Coş cazan 1

120

4

180

5,303

0,843

   

7

 

1

SC XXXX SA

1

2

Coş cazan 2

46

1,8

180

5,303

0,843

   

7

 

2

SC ...

1

3

Coş CT 1

16

1,6

150

0,946

0,067

   

6

 

2

SC ...

2

4

Coş CT 2

18

0,8

150

4,196

0,527

   

6

 

4

SC ZZZZ SRL

1

5

Coş sistem ventilaţie hală

25

0,5

150

4,196

0,527

   

7

 
4.7.Concentraţii

Id sursa emisie (Coş)

Id poluant

Denumire poluant

Combustibil/Produs/Altele

Concentraţie în emisie, la coş (mg/Nmc)

Valoare limită concentraţie în emisie (mg/Nmc)

Referinţă valoare limită concentraţie în emisie

1

      

2

      

3

      

4

      

5

      
4.8.Surse de suprafaţă

Id operator

Denumire operator/deţinător date

Id Locaţie

Id sursă emisie (suprafaţa)

Denumire sursă suprafaţa

Înălţime emisie (m)

Număr vertecşi pentru definirea spaţială a sursei

Comentarii

1

SC XXXX SA

1

6

Depozit cenuşă

10

6

 
        
        
        
        
4.9.Surse liniare

Id operator

Denumire operator/deţinător date

Id Locaţie

Id sursă emisie (liniară)

Denumire sursă liniară

Înălţime emisie (m)

Număr vertecşi pentru definirea spaţială a sursei

Comentarii

4

CNADR - sucursala XXXX

1

7

 

1

20

 
        
        
        
        
4.10.Timpi de variaţie

Id Timp Variaţie

Denumire timp de variaţie

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

1

TV - Ardere cărbune regim CET

0,14

0,13

0,09

0,1

0,05

0,05

0,04

0

0,05

0,1

0,11

0,15

2

TV - Ardere păcură regim CET

0,16

0,14

0,12

0,1

0

0

0

0,1

0,07

0,1

0,11

0,16

3

TV - Funcţionare CT industriale

0,16

0,14

0,12

0,1

0

0

0

0,1

0,07

0,1

0,11

0,16

4

TV - Procese de producţie industriale

0,14

0,13

0,09

0,1

0,05

0,05

0,04

0

0,05

0,1

0,11

0,15

Id Timp Variaţie

Denumire timp de variaţie

Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbătă

Duminică

1

TV - Ardere cărbune regim CET

0,16

0,15

0,16

0,2

0,15

0,13

0,1

2

TV - Ardere păcură regim CET

0,15

0,15

0,15

0,2

0,15

0,15

0,1

3

TV - Funcţionare CT industriale

0,17

0,17

0,17

0,2

0,14

0,11

0,08

4

TV - Procese de producţie industriale

0,16

0,16

0,16

0,2

0,14

0,14

0,08

Id Timp Variaţie

Denumire timp de variaţie

Hr0

Hr1

Hr2

Hr3

Hr4

Hr5

Hr6

Hr7

Hr8

Hr9

Hr10

Hr11

Hr12

Hr13

Hr14

Hr15

Hr16

Hr17

Hr18

Hr19

Hr20

Hr21

Hr22

Hr23

1

TV - Ardere cărbune regim CET

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

2

TV - Ardere păcură regim CET

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

3

TV - Funcţionare CT industriale

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

4

TV - Procese de producţie industriale

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

4.11.Coordonate

Id sursă emisie

Tip sursă

Id vertex

Xstereo70

YStereo

Comentarii

1

1

1

648129

560627

 

2

1

1

648890

558910

 

3

1

1

647347

560325

 

4

1

1

647271

559971

 

5

1

1

646869

564650

 

6

2

1

580426

391747

 

6

2

2

577585

378653

 

6

2

3

578252

379181

 

6

2

4

578358

379300

 

6

2

5

578398

379423

 

6

2

6

578385

379517

 

7

3

1

580456

391753

 

7

3

2

580685

391500

 

7

3

3

580770

391351

 

7

3

4

580770

391351

 

7

3

5

580964

391329

 

7

3

6

581228

391362

 

7

3

7

581424

391395

 

7

3

8

581424

391441

 

7

3

9

582059

389971

 

7

3

10

581493

390408

 

7

3

11

581186

390842

 

7

3

12

581134

391244

 

7

3

13

580922

391202

 

7

3

14

580770

391351

 

7

3

15

580282

389977

 

7

3

16

579885

390800

 

7

3

17

579879

390932

 

7

3

18

579936

391088

 

7

3

19

580345

391472

 

7

3

20

580398

391572

 
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 698 bis din data de 11 octombrie 2012