DECIZIE nr. 572 din 16 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare

Augustin Zegrean

- preşedinte

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, excepţie ridicată de Romică Bejenaru în Dosarul nr. 890/59/2012 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 404D/2014.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise în susţinerea criticii de neconstituţionalitate, împreună cu o serie de documente exemplificative în acest sens.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare a fost abrogată în temeiul art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013. Având în vedere, însă, Decizia nr. 766/2011, Curtea Constituţională este competentă să se pronunţe asupra prevederilor de lege cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să îşi producă efectele în cauza concretă dedusă judecăţii.
5. În acest context, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate şi arată că, potrivit art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.324/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare, în situaţia în care, ca urmare a controlului efectuat, comisarii Gărzii Financiare constată săvârşirea unor contravenţii, aceştia încheie procese-verbale pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, în condiţiile stabilite de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. De asemenea arată că, potrivit art. 11 alin. (2) din aceeaşi hotărâre, procesele-verbale pot fi atacate în condiţiile legislaţiei privind regimul juridic al contravenţiilor.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
6. Prin Încheierea din 25 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 890/59/2012, Tribunalul Caraş- Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Romică Bejenaru într-o cauză având ca obiect anulare act administrativ.
7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că reglementarea legală criticată este neconstituţională, întrucât "legiuitorul nu a stabilit clar, previzibil şi concis ce acte de control trebuie să întocmească Garda Financiară în urma unui control tematic sau control curent" şi nici căile de atac împotriva acestor acte.
8. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
9. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare sunt constituţionale. În acest sens arată că prevederile legale criticate "reglementează executarea de către personalul Gărzii Financiare a unor operaţiuni de control pentru stabilirea stării de fapt fiscale, pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, precum şi pentru constatarea împrejurărilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală", prevederi care "nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare".
11. Apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată nu aduce atingere nici art. 21 şi art. 124 alin. (2) din Constituţie, deoarece, în temeiul art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003, împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se poate formula plângere, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea arată că în situaţia în care sunt constatate împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, organele Gărzii Financiare întocmesc procese-verbale în baza cărora sesizează organele de urmărire penală cu privire la faptele constatate, iar părţile interesate nemulţumite de actele şi măsurile dispuse în cursul urmăririi penale au posibilitatea să formuleze plângere împotriva acestora ori la procurorul ierarhic superior şi, în condiţiile legii, la instanţa de judecată competentă material şi teritorial.
12. Referitor la critica privind caracterul imprecis al textului de lege, Avocatul Poporului arată că "interpretarea şi aplicarea normelor juridice sunt operaţii ce aparţin organelor şi autorităţilor competente, învestite prin lege cu astfel de atribuţii", iar nu de competenţa Curţii Constituţionale, întrucât "acceptarea acestor critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia «Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării»."
13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
14. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 13 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora "(1) Personalul Gărzii Financiare execută:
a) operaţiuni de control curent;
b) operaţiuni de control tematic.
(2) Controlul curent se execută operativ şi inopinat, pe baza legitimaţiei de control, a insignei de împuternicire şi a ordinului de serviciu.
(3) Controlul tematic se execută de către comisarii Gărzii Financiare în baza ordinelor date de către ministrul finanţelor publice, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau de către comisarul general.
(4) Persoana care dispune controlul tematic stabileşte obiectivele de verificat, entităţile supuse controlului, perioada asupra căreia se efectuează verificarea, precum şi durata controlului."
Curtea reţine că, potrivit art. 19 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013, "(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1) se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 13 octombrie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 1.324/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 24 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare."
Astfel, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 30 iulie 2013, aşa încât, la data de 27 octombrie 2013, a fost abrogată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare. În aceste condiţii, Curtea constată că la data sesizării sale, şi anume 25 aprilie 2014, prevederile de lege criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 erau abrogate.
16. În legătură cu examinarea unor texte de lege care nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanţând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează "dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, "legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»". Aşa fiind, Curtea este competentă şi urmează a se pronunţa asupra prevederilor de lege cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să îşi producă efectele în cauza concretă dedusă judecăţii.
17. În susţinerea neconstituţionalităţii prevederilor legale criticate, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 21 care consacră Accesul liber la justiţie şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi". De asemenea invocă şi încălcarea dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia susţine, în esenţă, că reglementarea legală criticată nu precizează cu claritate care sunt actele de control pe care trebuie să le întocmească Garda Financiară în urma unui control tematic sau control curent şi nici căile de atac împotriva acestor acte.
19. Cu privire la aceste aspecte, Curtea reţine că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 şi a Regulamentului din 12 februarie 2010 de organizare şi funcţionare a Gărzii Financiare, aprobat prin Ordinul nr. 1.468/2010, emis de către preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 19 februarie 2010, "Garda Financiară este instituţie publică de control, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care exercită controlul operativ inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda şi evaziunea fiscală, precum şi alte fapte date prin lege în competenţa sa."
20. Potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003, Garda Financiară execută operaţiuni de control curent, materializate în control operativ şi control inopinat, precum şi operaţiuni de control tematic, în baza ordinelor date de către ministrul finanţelor publice, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau de către comisarul general. Persoana care dispune controlul tematic stabileşte obiectivele de verificat, entităţile supuse controlului, perioada asupra căreia se efectuează verificarea, durata şi momentul declanşării controlului. Constatările rezultate ca urmare a controalelor efectuate se consemnează în acte de control, în care se descriu faptele, se menţionează prevederile legale încălcate, se aplică sancţiuni şi se dispun măsurile prevăzute de lege.
21. Potrivit art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003, pentru combaterea actelor şi faptelor de evaziune şi fraudă fiscală, Garda Financiară efectuează controlul operativ şi inopinat cu privire la respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror acte şi fapte interzise de lege; pentru asigurarea respectării normelor de comerţ, prevenirea, depistarea şi înlăturarea operaţiunilor ilicite; în vederea stabilirii modului şi a condiţiilor de producere, depozitare, circulaţie şi valorificare a bunurilor, în toate locurile şi spaţiile în care se desfăşoară activitatea operatorilor economici, pentru eliminarea faptelor ilicite; precum şi în scopul depistării şi combaterii activităţilor care generează fenomene de evaziune şi fraudă fiscală.
22. În activitatea sa de control, potrivit Ordinului nr. 889 din 24 iunie 2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aparatul de control financiar al statului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, actele pe care Garda Financiară le încheie, sunt, spre exemplu: procese-verbale de control financiar, note explicative, note de constatare, note (rapoarte) unilaterale, procese-verbale pentru constatarea unor împrejurări privind fapte penale din domeniul financiar-fiscal, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, procese-verbale de ridicare de documente sau procese-verbale de sigilare-desigilare.
23. Valorificarea constatărilor privind starea fiscală, înscrise în procesele-verbale, se face în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, un exemplar al procesului-verbal fiind comunicat organului fiscal competent în gestionarea dosarului fiscal al contribuabilului. Actele de control încheiate ca urmare a finalizării activităţii propriu-zise, pentru a-şi produce efectele pe care legea sau alte reglementări le stabilesc, urmează a fi valorificate prin punerea în aplicare a măsurilor stabilite în conţinutul acestora.
24. Actele de control întocmite de comisarii Gărzii Financiare sunt acte administrative de control operativ şi inopinat şi se comunică direcţiilor generale ale finanţelor publice în a căror rază teritorială se află sediul social al operatorului economic controlat, pentru luarea măsurilor fiscale, sau organelor de urmărire penală, după caz. Actele prin care sunt dispuse măsurile cu caracter imediat rezultate din controlul efectuat de către comisarii Gărzii Financiare, a căror executare este în sarcina entităţilor verificate, constituie acte opozabile entităţilor respective. Aceste acte de control sunt supuse procedurilor de contestare prevăzute în reglementările care le stabilesc forţa juridică şi efectele. În lipsa unor astfel de prevederi, actele de control sunt supuse unei proceduri administrative de verificare, efectuată - de regulă - de organul ierarhic superior celui din care provine personalul cu atribuţii de control sau controlului judecătoresc.
25. Având în vedere cele mai sus precizate, Curtea reţine că, prin Hotărârea din 24 mai 2007, definitivă la 24 august 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 36, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că, "tocmai în considerarea principiului generalităţii legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea la unele categorii mai degrabă generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi se folosesc prin forţa lucrurilor de formule mai mult sau mai puţin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivă şi pentru a se putea adapta schimbărilor de situaţie."
26. Aşa fiind, faţă de critica de neconstituţionalitate formulată în prezenta cauză, Curtea constată că, pentru a detalia anumite situaţii, legiuitorul a recurs la acte normative inferioare, ce au fost date în executarea unui act normativ cu putere de lege şi, ca atare, nu sunt întemeiate criticile formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la lipsa de precizie şi claritate în ceea ce priveşte actele care pot fi încheiate de Garda Financiară în exercitarea activităţii de control financiar.
27. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Romică Bejenaru în Dosarul nr. 890/59/2012 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 896 din data de 10 decembrie 2014