HOTĂRÂRE nr. 44 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Punerea în aplicare a Agendei europene de securitate: planul de acţiune al UE împotriva traficului şi utilizării ilegale de arme de foc şi explozivi COM (2015) 624
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/403, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 12 aprilie 2016, Camera Deputaţilor:
1.Ia act că prezenta comunicare completează măsurile din propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 91/477/CEE privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme şi reaminteşte că, în opinia sa asupra acestei iniţiative, a semnalat că, în cazul în care datele statistice ar dovedi că actele criminale sunt în proporţie covârşitoare înfăptuite cu arme obţinute sau deţinute în mod ilegal, atunci ar fi trebuit ca acţiunea de reglementare a Comisiei Europene să se concentreze pe traficul de arme şi a solicitat Comisiei să prezinte parlamentelor naţionale date comparative privind gradul de utilizare în acţiuni de crimă organizată şi terorism al armelor obţinute legal şi al celor obţinute ilegal.
Reaminteşte că în opinia sa privind armele legale a semnalat că precauţiile privind circulaţia şi deţinerea legală a armelor de foc au sens doar dacă infractorilor nu le este mai uşor să le obţină ilegal şi că fermitatea statelor membre de a aplica legile proprii şi normele Uniunii Europene, în sensul combaterii traficului de arme, reprezintă o necesitate absolută.
2.Observă că multe dintre măsurile propuse în comunicare, ca, de exemplu, traficul online şi deturnarea comerţului legal sunt în legătură cu achiziţionarea legală de arme, care a fost deja abordată în propunerea de directivă COM (2015)750.
3.Semnalează că, dacă Comisia Europeană ştie că "traficul ilegal de arme de foc face parte din activitatea principală a grupurilor de criminalitate organizată" şi că "reţelele teroriste au acces la arme şi explozivi prin intermediul reţelelor de criminalitate organizată şi al pieţei negre", aşa cum susţine în comunicarea sa, se pune întrebarea de ce în pofida recrudescenţei atacurilor teroriste ne aflăm doar la faza de consultare în materie de trafic de arme, în timp ce pentru înăsprirea regimului armelor legale s-a emis deja o propunere de directivă.
4.Semnalează că datele Europol arată că în UE sunt active 3.600 de grupări de criminalitate organizată şi că toate aceste grupări folosesc arme, indiferent de domeniile în care acţionează; reaminteşte că traficul de arme facilitează toate celelalte activităţi de criminalitate organizată şi terorism şi că acesta este motivul pentru care trebuie să fie combătut cu prioritate.
5.Susţine toate măsurile legate de îmbunătăţirea colectării şi a schimbului de informaţii operaţionale, a instrumentelor analitice şi statistice existente la nivelul UE şi la nivel naţional, crearea de puncte focale naţionale interconectate, consolidarea rolului Europol, efectuarea unor controale de risc asupra bunurilor din cadrul traficului comercial, utilizarea sistemului de control şi protecţie a explozivilor ca instrument de trasabilitate pentru armele traficate, introducerea în mod sistematic de informaţii privind armele de foc căutate în platformele electronice europene şi internaţionale, realizarea interoperabilităţii între sistemul de informaţii Schengen (SIS) şi sistemul iARMS al INTERPOL, intensificarea schimbului de informaţii balistice etc.
Apreciază în mod particular intenţia intensificării schimbului de informaţii între instituţiile responsabile la nivelul Uniunii Europene, care dacă se va realiza va produce efecte benefice asupra comunităţii de informaţii, inclusiv din România.
6.Observă că acţiunile sus-amintite, deşi de mare utilitate, nu pot rezolva decât parţial problematica traficului de arme.
7.Observă că, aparent, comunicarea se focalizează pe armele uşoare, făcând abstracţie de traficul de arme grele, deşi ascensiunea fulminantă a terorismului, cu crearea Daesh-ISIL, care inspiră, planifică, finanţează, creează reţele şi coordonează teroriştii care au comis atentate în Uniunea Europeană, se datorează deţinerii acestei categorii de armament.
8.Observă că iniţiativa Comisiei Europene se limitează la a propune înfiinţarea de patrule informatice ("cyber-patrols"), neglijând echipele de intervenţie rapidă, pentru urmărirea traficanţilor şi confiscarea armelor, cu dreptul de a interveni chiar şi fără cooperarea statului membru în care are loc infracţiunea, pe modelul celor din cadrul pazei frontierei externe şi coastei, deşi este evident că evaluările, coordonările sistemelor de informaţii şi formarea profesională sunt doar instrumente care nu pot opri singure traficul de arme; consideră că traficul de arme se opreşte în teren, acolo unde se produce livrarea şi transportul.
9.Având în vedere natura informaţiilor şi a operaţiunilor din cadrul combaterii traficului de arme, recomandă ca serviciilor de informaţii să li se confere, dar şi ca acestea să îşi asume, un rol central în combaterea traficului de arme, evident în contextul unei colaborări efective între state, întrucât altfel acţiunea specifică "colaborarea cu parteneri pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor cu privire la traficul ilegal de arme de foc" ar fi golită de conţinut.
10.Salută propunerea Comisiei Europene de a integra în mod sistematic traficul şi utilizarea ilegală de arme de foc şi explozivi în cadrul dialogurilor de securitate cu principalele ţări şi organizaţii partenere; semnalează totuşi că, dacă această prevedere s-ar aplica în integralitatea sa, relaţiile cu statele necooperante, mari furnizoare de armament de toate categoriile, fără respectarea acordurilor internaţionale, ar trebui revizuite.
11.Salută intenţia Comisiei Europene de a colabora cu Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) în vederea elaborării unei colecţii de date armonizate la nivel internaţional, pentru identificarea filierelor mondiale ale traficului de arme de foc destinate UE, şi încurajează cooperarea cu organizaţiile internaţionale sau regionale axate pe combaterea terorismului şi criminalităţii organizate, care împărtăşesc aceleaşi valori şi obiective generale.
12.Admite evaluarea Comisiei Europene că instabilitatea actuală din regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord (MENA), în special conflictele prelungite din Libia şi Siria, a făcut să crească în mod considerabil nivelul traficului ilegal de arme de foc în regiune şi că aceasta reprezintă o importantă ameninţare la adresa securităţii pe termen lung a UE, care trebuie să fie abordată de urgenţă.
În acest context observă că termenii folosiţi în comunicare pentru a descrie ceea ce ar fi necesar în raporturile UE cu statele din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, "a explora o eventuală viitoare cooperare", "va căuta să consolideze cooperarea", indică absenţa, pentru moment, a unui orizont al normalizării situaţiei din state ca Siria sau Libia şi, implicit, incertitudinea stabilirii într-un viitor apropiat a unor relaţii de cooperare cu aceste state; totuşi, având în vedere gravitatea excepţională a situaţiei de securitate din Uniunea Europeană, legată direct de anumite desfăşurări din regiunea MENA, recomandă Comisiei Europene şi înaltului Reprezentant pentru politica externă şi de securitate adoptarea unor poziţii ferme pentru acele componente ale politicii externe, care reflectă valorile Uniunii Europene.
13.Observă că îndemnul Comisiei Europene, acela ca abordarea regională să fie completată şi la nivel bilateral, nu are sens decât dacă Uniunea Europeană ar dezvolta politici orientate spre rezultate concrete, deoarece altfel ar însemna că statele membre ar trebui să se abţină de la adoptarea unor poziţii mai ferme decât cele ale UE, pentru a respecta astfel prevederile tratatelor Uniunii.
14.Observă că oferta UE pentru Libia, după formarea unui guvern de uniune naţională, anume de a oferi autorităţilor libiene programe de dezvoltare a capacităţii de combatere a terorismului, este foarte limitată în raport cu statutul de actor global al UE; recomandă Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru politica externă şi de securitate să aibă în vedere asigurarea unui contingent important de menţinere a păcii, precum şi misiuni cu caracter militar de combatere a traficului de arme şi a grupărilor teroriste.
Consideră că asemenea misiuni militare ar trebui să fie desfăşurate şi în Siria, pe baza unui acord cu Federaţia Rusă şi SUA.
15.Consideră că accentul pus în comunicarea Comisiei pe planul de acţiune privind traficul ilegal de arme de foc între UE şi regiunea Europei de Sud-Est pentru perioada 2015-2019 este binevenit, întrucât există într-adevăr trafic de arme în zonă, dar semnalează că mari cantităţi de arme şi explozivi care ajung pe teritoriul Uniunii se trafichează dinspre state ale Comunităţii Statelor Independente de la frontiera de est a Uniunii Europene; State din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii fac parte, de asemenea, din circuitul armelor ilegale.
Observă că aceste aspecte nu se regăsesc în comunicare.
16.Subliniază că sunt diferenţe substanţiale de capacitate administrativă şi de resurse între organele de aplicare a legii din statele Europei de Sud-Est şi cele din occidentul european şi că aceasta ar fi justificat prioritatea Comisiei Europene în a rezolva urgent traficul de arme din statele cu economiile cele mai dezvoltate din UE, mai ales că prin aceasta s-ar fi diminuat şi traficul de arme din sud-estul Europei.
17.Reaminteşte că în opinia sa privind dobândirea şi deţinerea armelor în mod legal a criticat toleranţa autorităţilor naţionale faţă de traficul de arme practicat în zone comerciale, cum ar fi porturile, care sunt binecunoscute organismelor naţionale, europene şi internaţionale de aplicare a legii; reiterează solicitarea unor măsuri care să destabilizeze infrastructura reţelelor de criminalitate organizată; regretă că aceste aspecte nu se regăsesc în comunicarea Comisiei Europene şi încurajează grupul european de experţi în arme de foc să introducă instrucţiuni corespunzătoare în manualul pentru localizarea şi urmărirea armelor de foc ilegale.
18.Ia act de dezbaterile publice din statele membre recent afectate de atentatele teroriste, privind complicitatea dintre politicienii locali şi cercurile crimei organizate sau cu cercuri religioase radicale, pentru susţinere politică în alegeri şi solicită Comisiei Europene să introducă şi acest fenomen în analiza sa şi să propună măsuri de sprijin pentru prevenirea, în viitor, a unor astfel de practici.
19.Ia act de datele Centrului de Studii al Parlamentului European, potrivit cărora liderii crimei organizate din UE sunt în principal italieni, ruşi şi albanezi; observă că nu se prevăd măsuri particularizate în comunicare, deşi este cunoscut că structuri de crimă organizată italiene au acces în organele politice, administrative şi în economia legală, în timp ce structuri de crimă organizată ruse au acces la resursele economice şi ale serviciilor de informaţii ale Federaţiei Ruse.
20.Ia act de analiza Centrului de Studii al Parlamentului European asupra structurilor de criză organizată ruse, în care se relevă că aceste structuri se ocupă, în principal, de traficul de arme, că sunt extrem de puternice întrucât au preluat conducerea mai multor sectoare din economia Rusiei şi că nu există măsuri la nivelul UE pentru combaterea lor; regretă că acest subiect este în continuare eludat de către Comisia Europeană.
21.În ceea ce priveşte promovarea sistemelor de răscumpărare a armelor de foc semnalează că răscumpărarea nu este eficientă decât dacă traficul de arme, dintr-un anumit spaţiu şi dintr-o anumită perioadă de timp, este drastic diminuat; altfel, Comisia Europeană ar deveni principalul client al reţelelor de trafic de arme; de aceea, invită Comisia Europeană să prezinte evaluări bazate pe informaţii suficiente şi verificate care să indice unde se află punctul de echilibru între cantitatea de arme scoase de pe piaţa neagră şi cantitatea de arme care intră pe piaţa neagră dintr-o anumită regiune, într-un anumit interval de timp.
22.În condiţiile în care cea mai mare parte a infrastructurii internetului este deţinută şi exploatată de sectorul privat, agreează viziunea Comisiei Europene de a include prevenirea şi depistarea traficului ilegal de arme de foc în cadrul parteneriatelor sale cu sectorul privat; consideră că ar trebui oferite stimulente fiscale sau comerciale şi instituite obligaţii legale ferme de a se suspenda politica de securitate a companiei privind criptarea, dacă autorităţile caută rezolvarea unor acte criminale de risc mare şi iminent.
23.Consideră că fondurile din cadrul asistenţei financiare a UE, prin instrumentul care contribuie la stabilitate şi pace, al altor programe de asistenţă ale UE sau al bugetului PESC, ar trebui suplimentate.
24.Consideră că manualul pentru localizarea şi urmărirea armelor de foc ilegale care ar trebui elaborat de către grupul european de experţi în arme de foc poate fi un instrument util, dar de mică anvergură, pentru că nu va putea surprinde toate specificităţile din zonele fierbinţi ale traficului de arme.
25.Observă că în comunicarea Comisiei nu se abordează tema centrelor de cercetare pentru arme neconvenţionale, susţinute fie de state sau corporaţii transnaţionale, fie de organizaţii ale crimei organizate, sau tema marilor unităţi de producţie de armament situate în state terţe, care nu se supun legislaţiei internaţionale privind controlul armamentului.
26.Regretă că în comunicarea Comisiei nu se face nicio referire la modul în care ar trebui anihilate încercările grupărilor teroriste de a dobândi arme de distrugere în masă şi nici la măsurile care pot descuraja unele state să acorde sprijin terorismului.
27.Subliniază că România, prin instituţiile cu atribuţii în sfera securităţii naţionale, participă activ la eforturi comune de combatere a terorismului, şi subsumat acestora, la acţiuni de control al armamentelor, explozibililor şi altor elemente care ar putea fi utilizate în acţiuni teroriste.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 mai 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 363 din data de 12 mai 2016